DIDACTICA LIMBII ŞI LITERATURII ROMÂNE

Portofoliu de evaluare

Autor:Peti Csuki Timea

Română-Engleză, An III
Coordonator: Eva Szekely
 Argument pentru alegerea manualului

Profesorii se confruntă cu o situaţie dificilă în ceea ce priveşte alegerea

manualului. Ei fac apel la cultura lor generală, observaţia critică şi la simţul
practic pentru a face o alegere cât mai bună a manualului, care să corespundă
nivelului intelectual al elevilor.Criteriile de selecţie a manualelor sunt
multiple. Mai întâi profesorii se orientează după programa şcolară aleasă în
funcţie de profilul şi numărul de ore al clasei respective. Totodată şi nivelul
intelectual al clasei contribuie la alegerea manualului. Astfel în funcţie de
competenţele elevilor se alege manualul cel mai potrivit.
Dintre cele două manuale alternative de Limba şi Literatura Română pentru
clasa a XII-a, aparţinând editorilor Sigma şi Corint, am ales manualul de la
editura Sigma.
Acest manual atinge cerinţele fundamentale impuse de procesul modern de
învăţământ a studierii limbii române în şcoală. Printre aceste cerinţe se numără
şi munca individuală a elevilor, implicarea acestora în procesul studierii limbii
române.
Manualul conţine lecţii de sinteză (text integral sau fragmente) care sunt însoţite de
întrebări ( sau sarcini) adresate elevilor. Există de asemena o lectură aprofundată
în cadrul căreia sunt prezentate noţiuni de teorie literară, se face interpretarea
textului studiat pornind de la întrebări. Răspunzând la acestea , elevul oţine , în
final, comentariul operei respective, realizat prin efort propriu de gândire.
Manual are şi o secţiune specială de comunicare şi gramatică, în care sunt tratate
unele probleme de limbă, compoziţie şi stil.
Un lucru important în ceea ce priveşte structura manualuilui este faptul că
majoritatea textelor conţin la subsol o serie de cuvinte necunoscute sau dificile
înţelegerii elevului, care sunt explicate apelandu-se la Dicţionarul limbii romane.
Romanul pe care mi l-am ales spre a-l prezenta este romanul interbelic Moromeţii
de Marin Preda. Marin Preda descrie lumea care ne duce înapoi în timp, în trecut,
la timpul răbdător cu oamenii în care totul se desfăşura fără conflicte mari, liniştea
dominand atmosfera.
Tema pe care Marin Preda o abordează este cea rurală, care atrage atenţia
cititorului, cu atăt mai mult întrucât este fascinat de viaţa de la ţară şi de oamenii
care alcătuiesc acea societate păstrătoare de tradiţii. Această temă este ilustrată
prin familie şi ţărănime şi drama ei istorică, prin relaţia individului cu istoria,
dragostea, comunicarea umană, demnitatea.
În concluzie acest manual este unul care acoperă o gamă largă de cerinţe şi
contribuie , după părerea mea, la creşterea nivelului intelectual al elevului.
 PROIECT DE LUCRU

Data: 15.01. 2007

Clasa: a XII-a

Obiectul: Limba şi literatura română

Subiectul: Moromeţii - de Marin Preda

Scopul: Consolidarea unor reprezentări privind relaţia dintre condiţiile istorice,

psihologice şi biografice care influenţează receptarea sau producerea de text

Tipul lecţiei: sistematizare, formare de priceperi şi desprinderi

Metode şi procedee: tehnica răspunsului subiectiv, conversaţia euristică,

problematizarea

Resurse: manualul, fişe cu fragmente din roman, din biblie, fragment nonliterar,
unul liric; fişe de lucru în grup
 Competenţa generală :

O1. : Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi

receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicări.
O2. : Folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi
stilistică , în receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare

O3. : Argumetarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui

text literar sau nonliterar.

Competenţe specifice:
O1.2.: Redactarea unor tipuri diverse de compuneri pornind de la diferite texte literare şi
nonliterare.
O2.1. : Recuonaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specific
textului narativ.
O3.1.: Construirea unei argumentaţii scrise/orale pe o temă dată.
O3.3.: Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite exprimate în legătură cu un
anumit text literar sau nonliterar.
Etapele Ob. Secvenţe de conţinut Activitatea de Evaluare
lecţiei/ timp învăţare

1. Evocarea Asigurarea cadrului Pregătirea elevilor Pe tot parcusrul

(15 minute ) necesar pentru începerea pentru oră: cărţile şi orei
operei: trecerea absenţelor caietele de limba romînă răspunsurile
în catalog, pregatirea pe bancă elevilor vor fi
materialului didactic monotorizate de
necesar către profesor

• Captarea atenţiei
elevilor
Elevii notează în caiet
Ob.1. • Astăzi vom vorbi ceea ce spun despre
despre Moromeţii- de roman şi scriitor.
Marin Preda

• Le voi prezenta elevilor

câteva lucruri depre
roamnul Moromeţii şi
Marin Preda.
Ob.1 • Pe baza fişelor Întocmirea matricii
întocmite pentru elevi se semantice pentru cuvântul
vor identifica diferite semantic: TIMP.
variante de sens făcând
referire la fragmentele
date.
•Le voi îndemna să
Timpul apare în mai multe
interpreteze matricele
ipostaze în fiecare fragment
realizat.
Şi anume: tipul poate fi
•Le voi propune să etern, răbdător-nerăbdător,
asocieze fiecae nod ireversibil. În relaţie cu
semantic cu un titlu de timpul se mai găsesc
opară literară studiată. noţiunile: presimţire,
punctualitate, răgaz,
pierdere-risipă.
 Ob 2. •Le voi cere elevilor să •Elevii rezolvă
2.Realizarea realizeze structura cerinţele şi stablesc
sensului (25 semantică a romanului structura romanului pe
minute) din punct de vedere al tema dată.
timpului.
•Îi rog să găsescă •Elevii lucrează pe text
fragmente şi găsesc ciatele
reprezentetive pentru următoare:’’Timpul
cele două părţi ale era foarte răbdător cu
romanului. oamenii, viaţa se
scurgea fără conflicte
mari.’’
‘’Timpul numai avea
răbdare’’---şi discută
despre consecinţele
schimbării timpului.
Ob.3. • Le cer elevilor să Elevii realizează
descrie imaginea lui caracterizarea lui Ilie
Moromete la începutul Moromete ajungând, în
final, la concluizia că
romanului şi la sfârşitul volumul întâi este
acestuia pe baza cartea tătlui, care este
schemei facută anterior. un personaj reflector
Le îndemn să iar volumul al doilea
argumenteze este cartea fiului ‘’un
schema realizată în antimoromeţian ca
filosofie a existenţei.’’
relaţie cu timpul şi
personajul principal
evidenţiind
perspectiva narativă –
relaţia autor-narator-
personaj
 Le îndemn pe elevi să Elevii ajung la diferite Tema pentru
discute despre faptul concluzii şi îşi iau acasă:
dacă este timpul de câteva notiţe.
3. Reflecţia vină sau nu în
‘’Construiţi o
(10 minute) Ob.3 schmibarea lui argumentaţie
Moromete. în care să
dovediţi că
timpul este de
vină în
schimbările
prduse în
roman.’’
 Prezentare generală a romaului
• Geneză:
Marin Preda s-a născut la 5 august 1922 în Siliştea –Gumeşti, judeţul Teleorman, într-o
familie de ţărani. Debutează cu o schiţă în ziarul „Timpul” în 1941, iar în 1948 publică
întâia lui carte: volumul de nuvele: „Întâlnirea din pământuri”, urmat apoi de
Desfăşurarea, Îndrăzneala, Ferestre întunecate. În 1955 îi apare romanul Moromeţii,
volumul I. şi după o elaborare estrem de lungă vede luma tiparului în 1967 şi volumul
al doilea. Scriitor care apără condiţia literaturi realiste, Marin Preda consideră că, în
afara unor noţiuni de istorie, adevăr, realitate proza n-ar avea nici un înţeles. El însuşi
cultivă o literatură inspirată din realităţile conetmporane, abordând teme morale sau
existenţiale într-un stil epic de mare densitate.
• Strucura:
Relaţia dintre tehnica de compoziţie şi tema timpului este evidenţiată în cele două
volume ale romanului.
• Primul volum prezintă familia şi gospodăria ţărănească, viaţa unui sat din
• Câmpia Dunării, în vara anului 1937: „peste trei ani izbucnea cel de-al doilea război
mondial” .
Strucura şi problematica primului volum este construită din trei părţi: prima
parte se petrece de sâmbătă seara până duminică noaptea, scene ilustrând viaţa
rurală: cina, tăierea salcâmului, întâlnirea duminicală din fierăria lui Iocan, hora;
partea a doua se derulează pe parcursul a două săptămâni; ultima parte de la seceriş
până la sfârşitul verii şi se încheie cu fuga feciorilor.
Structura şi problematica volumului al doilea constă în prezentarea vieţii rurrale,
când vechea imagine a lui Ilie Moromete este distrusă, fiind înlocuită de o alta,
lipsită de glorie. Autoritatea lui în sat diminuează, iar unitatea familiei nu se reface.
Prezentarea volumului întâi se realizează prin tehnica decupajului şi prin naraţiunea
lentă: de la aparenţa „timpul era foarte răbdător cu oamenii, viaţa se scurgea fără
conflicte mari” la „timpul nu mai avea răbdare”.
Iar în volumul al doilea este utilizată tehnica rezumativă, al selecţionării
evenimentelor, cu întoarceri în timp şi eliminări de fapte: oamenii se confruntă cu
„viclenia timpului”.
Volumul întâi este cartea tatălui, peronaj reflector şi purtător al unei mentalităţi
tradiţionale; iar volumul al doilea este cartea filului „ un antimoromeţean ca filosofia
a existenţei.”
 Tabel contrastiv cu planul simplu de idei/
planul dezvoltat de idei/rezumat
MOROMEŢII- MARIN PREDA

plan simplu de idei plan dezvoltat de idei rezumat

1.) Apariţie Pregătirea romanului din Roamnul Moromeţii este

punctul de vedere al cea mai importantă
evenimentelor şi al creaţie a lui Marin
personajelor.
Preda. Pregătit de
nuvele care
prefigurează întâmplări
şi personaje din roman
Moromeţii este publicat
în două volume
elaborate la 12 ani
distanţă, volumul I.
1955, volumul al II-lea
1967.
 2). Tema Destrămarea familiei Romanul prezintă
simbolica destrămare a
romanului unei familii de ţărani
din Câmpia Dunării, în
anii din preajma celui
de-al doilea război
mondial. În întregul lui,
romanul este o epopee a
satului românesc
surprins într-o perioadă
de criză a istoriei sale cu
moravurile şi personajele
lui carcteristice.
3). Unitatea Romanul este unitar Deşi diferă modalitatea
datorită prezenţa artistică şi problematică
operei personajelor. celor două volume,
romanul este unitar
deoarece principalele
personaje sunt urmărite
până la finalul
deceniului al VI-lea şi se
reconstituie imaginea
satului românesc într-o
perioadă de criză,
înregistrând
transformări ale
mentalităţilor şi ale
instituţiilor.
4). Volumul I. Tehnica decupajului Acţiunea e plasată, în
punctul iniţial, la câţiva
ani înaintea celui de-al
doilea război mondial,
când timpul părea
foarte răbdător cu
oamneii. Scriitorul
decupează scene de o
mare simplitate din
viaţa ţăranilor şi
narează lent, stăruind
asupra fiecărui gest sau
replică. Total se
desfăşoară parcă după
un tipic anume, numic
nu e spontan.
5). Prima parte: Într-o sâmbătă seara
familia Moromete se
• întoarcerea întoarce de la câmp şi se
aşează la masă astfel fiind
de la câmp şi prezent fiecare membru al
descrierea cinei . familiei.
Romanuldebutează cu
întoarcerea familiei
Moromete de la câmp şi
cu descrierea cinei.
Autorul foloseşte
momentul pentru a
prezenta componenţa
familiei, dar mai ales
raporturile existenţiale
între membrii acesteia.
Poziţia Moromeţilor în
jurul mesei, autoritatea
paternă, atitudinea
centrifugă a fiilor mari,
opoziţia dintre ei şi
mama, locul neglijabil al
micului Niculae
luminează o stare de
criză ce se va declanşa
curând.
•viaţa rurală Scriitorul prezintă viaţa Dupăa lunga descriere a
comunităţii în mai multe întoarcerii Moromeţilor
ipostaze. acasă atenţia autorului
se îndreaptă spre viaţa
rurală. El îşi alege
secvenţe dintr-o zi de
dumincă la ţară şi
narează dilatând prin
insistenţă, evenimente
obişnuite, cu tăierea
salcâmului, drumul spre
fierăria lui Iocan cu
seceriel pe umăr, a
oadunare în poiană,
plata unor impozite,
căluşul, hora.
6.) A doua parte Plecare lui Achim cu oile la Fiii cei mari pun la
Bucureşti.
cale separarea de
bunuri şi fuga la oraş.
Pentru a preveni
rezmăreţia,
Moromete îi permite
lui Achim să plece la
Bucureşti cu oile ca să
aducă în toamnă şase
mii de lei.
7.) Ultima parte Atitudinea conciliantă a
Fuga feciorilor.
lui Moromete nu dă
rzultate. Fiii îşi
dispreţiuesc tatăl pentru
nepriceperea lui în
afaceri astfel Moromete
trecând la măsuri
extreme. Îi bate cu parul
pe Pareschiv şi pe Nilă,
care-i exprimă
desperarea de a nu fi
putut să.i oblige să
rămână-după părerea
lui. Ţărani adevăraţi.
Paraschiv şi Nilă reuşesc
să fugă, luând şi caii din
grajd, iar Moroemte e
obligat să vândă o parte
din pământ deci să facă
exact ceea ce lupta să nu
facă.
8.) Volumul al Tehnica rezumativă în În centrul părţii a doua a
prezuentarea vieţii romaunuli nu se află satul
doilea rurale. tradiţional şi nici Ilie
Moromete. Scena e
ocupată acum de o nouă
imagine, o nouă istorie în
careîn care se transformă
radical structurile de viaţă
şi de gândire ale ţăranilor.
Viaţa satului este
prezentat în două
momente istorice.
Reforma agrară din 1945
cu prefacerile pe care le
aduce şi transfomarea
socialistă a agriculturii
după1945.Tehnica de
compoziţie constă în
selectarea evenimentelor,
naraţiunea cunoscând
întoarceri în timp şi
eliminări de fapte.
9.) Imaginea În ultimele capitole ale Tot ceea ce se întâmplă
cărţii Moromete dispare ca în al doilea volum se
finală a lui personaj. desfăşuoară fără
Moromete Moromete şi în afara
conştiinţei sale , intrată
într-o lungă
definitivăîntunecare.
Puţinii ani care i-au mai
rămas îi trăieşte în
tăcere în singurare şi
moare lent.
 INTERTEXTUALITAE

Moromeţii- Biblia Text liric Text nonliterar

Marin Preda
1.)”Codrule cu TIMPUL
„În Câmpia 1. „Şi de nu s râuri line/ Vreme 1. 1.)Formă
Dunării , cu câţiva ar fi scurtat acele trece vreme vine/
ani înaintea celui zile, n-ar scăpa nici Tu din tânăr fundamentală de
de-al doilea un trup, dar pentru
existenţă a materiei
războimondial se precum eşti/ tot în continuă
pare că timpul avea cei aleşi se vor se
mereu dezvoltare,
cu oamenii vor scurta acele
întinereşti.” exprimând
nesfârşită răbdare; zile’’
M.Eminescu: succesiunea şi
viaţa se scurgea fără Sfânta Evanghelie
conflicte mari.(....) după Matei, Revedere sistematizarea
24/22. proceselor realţii
Moromete stătea pe
stănoaga podiştei şi obiective.
se uita peste drum.
. Stătea degeaba, 2.)„Trecut-au
nu se uita în mod
1 2.)„Nebunul . 2.)Durată,
anii cu nori lungi
deosebit, dar pe stă cu mâinile în sân perioadă, măsurată
şi îşi mănâncă pe şesuri/ Şi
faţa lui se vedea în ore, zile care
singur timpul.” niciodată n-or să
că n-ar fi rău corespunde
Ecclesiastul 4/5. vie iarăşi/ (…)/
dacă s-ar ivi desfăşurării unei
Pierdut e totu-n
cineva.....Oamenii acţiuni, unui
zarea tinereţii/ Şi
însă aveau treabă 3.)” Şi i-am dat fenomen, unui
mută-i gura
prin curţi, nu era timp să se pocăiască dulce-a altor eveniment;
acum timpul de şi nu voieşte să se vremuri/ Iar scurgera succesivă
ieşit pe drum. Din pocăiască de de timpul creşte-n de momente;
mâna lui fumul desfrânarea ei.” urma mea.” interval, răstimp,
ţigării se ridica M.Eminescu: răgaz.
Apocalipsa
drept în sus, fără Dicţionar explicativ
nici o grabă şi Sfântului Ioan Trecut-au anii
Teologul 2/21. al limbii române –
fără scop.” Editura academiei
republicii socialiste
România.
Bucureşti.1975
 4.)”Mai este puţin
1. „Dar cu
timp, prea puţin,
toată aparenta sa şi Cel ce e să vină
nepăsare, va veni şi nu va
Moromete numai întârzia.”
fu văzut stând
ceasuri întregi pe
prispă sau la Epistola către
drum pe stănoagă. evrei a Sfântului
Nici numai fu uzit Apostol Pavel
povestind. Din 10/37.
Moromete
cunoscut de
ceilalţi rămase
doar capul de
humă arsă, făcut
odată de Din
Vasilescu şi care
acum privea
însingurat de pe
poliţa fierăriei lui
Iocan la adunările
care încă mai
aveau loc la
poiană.....
....Lipsite însă de
omul lor, aceste
adunări aveau să-
şi piardă şi ele
curând orice
interes. Trei ani
mai târziu,
izbucnea cel de-al
doilea război
mondial. Timpul
nu mai avea
răbdare.”
Marin Preda:
Moromeţii-
Editura Cartex
Serv,
Bucureşti.2006.
Pag.6, 303.
 FIŞA nr.1
Competenţa vizată Sarcina didactică Un posibil model de răspuns

1.2. -să redacteze 1.) să realizeze Matrice al cuvântului semantic „timpul”

tipuri diverse de matricele
intrepretări cuvântului
pornind de la punctualitate
sematic:timp
diferite texte obţinând diverse presimţire
literare şi non-
literare variante de sens pierder-
făcând referire la risipă
fragmentele date
2.)să
interpreteze TIMPUL
răgaz
matricele realizat
despre timp etern

3.)să asocieze
fiecare ireversibiltate

nod semantic cu un (ne)răbdare

titlu de operă
literară studiată
 FIŞA nr.2
Competenţa vizată Sarcina didactică Un posibil model de răspuns

2.1. -să recunoască şi -să realizeze

să analizeze structura
principalele semantică a Tema timpului
componente de romanului din
ordin structural, punctul de
specific textului vedre al
narativ timpului –tema
Timpul era foarte
timpului- rădătorcu oamenii, Timpul nu mai
-să facă referire viaţa se scurgea avea răbdare.....
la cele două fără conflicte mari.

volume
evidenţiind
trăsăturile
acestora
argumentând cu
citate din roman
 FIŞA nr.3.
Competenţa vizată Un posibil model de răspuns
Sarcina didactică
3.1. -să compară şi să 1.)-să descrie
evalueze punctele imaginea lui Tema timpului
de vedere diferite Moromete la
exprimate în începutul
legătură cu textul romanului şi la
literar sfârşitul acestuia Timpul era foarte Timpul nu mai
pe baza schemei rădătorcu oamenii, avea răbdare.....
facută anterior viaţa se scurgea
fără conflicte mari.
2.) să argumenteze
schema realizată în ILIE
MOROMEE
relaţie cu timpul şi
personajul Părinte autoritar Părăsit
de familie
principal Darul vorbirii/sociabil
Tăcut
evidenţiind Gustul contemplaţiei
perspectiva disimulare retras
narativă – Ironia/umorul ‘’rege fără ţară’’
relaţia autor- inteligent
‘’personaj superior’’
narator-personaj
 FIŞA nr.4

Competenţa vizată Sarcina didactică Un posibil model de răspuns

3.1. -să construiească Să argumenteze

o argumentaţie dacă timpul este de
scrisă-orală pe o vină sau nu în
temă dată schimbarea lui
Moromete.