Proiect de lectie

Data:
Clasa: IX
Disciplina: Limba si literatura română
Subiectul: Mara de Ioan Slavici (caracterizarea personajului principal Mara)
Tipul lectiei: mixtă
Competente specifice:
 Utilizarea corectă si adecvată a limbii române în receptarea si producerea
mesajelor în diferite situatii de comunicare.
 Folosirea instrumentelor de analiză tematică si structurală a diferitelor texte
literare.
 Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar.
 Aplicarea componentelor structurale si expresive a textelor literare.
 Aplicarea conceptelor operationale în discutarea textului (caracterizare directă,
indirectă si modalităti de realizare).
Obiective operationale: la sfârsitul orei elevii vor fi capabili
O 1 -Să încadreze personajul în opera si autorul acesteia.
O2 – să identifice modalitătile de caracterizare ale personajului principal Mara,
directă, indirectă, autocaracterizarea.
O3 -Să identifice trăsături fizice si morale ale personajului si să le evidentieze prin
citate.
O4 -Să distingă trăsăturile pozitive si negative ale personajului si să evidentieze
importanta acestora.
O5-Să prezinte un punct de vedere personal referitor la importanta personajului în
literatura română si opiniile criticii literare.

Metode si procedee: conversatia, exercitiu, explicatia, ciorchinele, horoscopul, lectura

analitică
Durata: 50 minute
Bibliografie
1. Slavici, Ioan, Mara, 1967, Bucureşti, Editura pentru literatură,
2. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, vol. I, 1980, Bucureşti, Editura Minerva,
3. Popescu, Magdalena, Slavici, 1977, Bucureşti, Editura Carte Românească,
4. Paicu, L., Lazăr, M., Literatura română pentru bacalaureat. Eseul, 2007, Bucureşti,
Editura Art,
5. Ruşti, Doina, Scriitori români, 2007, Bucureşti, Editura Niculescu,
6. Derşidan, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române, 2003, Cluj-Napoca,
Casa Cărţii de Ştiinţă,
7. Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, 2002,
Cluj-Napoca, Editura Dacia
8. G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent, 1986,
Bucureşti,
 9. Pop, Ion, Dicţionar analitic de opere literare româneşti, 2007, Cluj-Napoca, Casa
Cărţii de Ştiinţă,
10. Stan, Mihail, Ghid ortografic, ortoepic si de punctuatie, 2011, Bucuresti, Art Grup
Editorial
11. Şindrilaru, Florin , Ghe, Crăciun, Mari teme literare. Dicţionar – antologie de texte
pentru clasa a IX-a, 2006, Piteşti, Paralela 45.
1. Etapele Durat Obiectiv Continutul stiintific Strategii Evaluare
lectiei a e oper. didactice
1. Moment 1’ Stabileşte ordinea şi disciplina, face prezenţa şi le cere elevilor ca în Conversatia
organizatoric acest timp să îşi pregătească cele necesare orei de limba şi literatura
română
2. Verificarea 4’ Profesorul verifică tema din punct de vedere calitativ si cantitativ. Conversatia evaluarea
temei pentru În timp ce profesorul verifică tema din punct de vedere cantitativ temei
acasă elevii au de efectuat sarcinile unui exercitiu aflat pe tablă. pentru
 Precizează forma corectă/formele corecte ale cuvintelor de acasă
mai jos, conform DOOM2.
1. da capo/da-capo
2. (războiul) dacoroman/daco-roman
3. (poporul) dacoromân/daco-român
4. dalte/dălti
5. damigeni/damigene
6. dandy/dandi
7. daneji/danezi
8. dantură/dentură
9. darămite/darmite
10. dare de seamă/dare-de-seamă
11. a datora/a datori( a avea drept cauză)
Elevii au avut ca temă de efectuat sarcinile a două exercitii si anume:
Ex 1 de la p 54
 Precizează, cu ajutorul sinonimelor, sensul următoarelor
cuvinte si expresii subliniate.
- ca să tie buna rânduială…
- În fata d-lui Blăgută, Trică stetea smirnă…
- Sida avea gheare ca pisica si ar fi sărit si în foc pentru
frătiorul ei…
- se duse ca din puscă la mănăstirea de călugărite…
- Trebuia să fie la mijloc vreo nefăcută!
 - În fata Sărăciei sunt vara-iarna, ziua-noaptea, o multime de
care, iar din sus de Sărăcie e sirul de mori plutitoare de-a
lungul tărmului…
- Sidi nu era însă oricine, si maica Aegidia cea aspră, fiind
totodată si înteleaptă, tinea să nu răscoale întreaga
mănăstire.
Ex 2 de la p 48
- Scrie câte un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele si
expresiile următoare: îi râde inima, staroste, calfă, a trece cu
vederea, psalmi, litanii.
Ex 3 de la p 48
- Precizează sensul verbului a fi din fraza: Nu-i vorbă,
Bârzovan, răposatul, era când a fost mai mult cârpaci decât
cizmar.
3. 4’ O1 Se reactualizează cunostintele anterioare despre tipul de roman. Conversatia fronatală
Reactualizare Opera literară Mara de Ioan Slavici este un roman de tip obiectiv,
a prin respectarea tiparelor scrisului conventional, accesibil si a
cunostintelor normelor naratiunii omnisciente, prin prezentarea unei lumi omogene
anterioare si a unui anumit tip de personaje. De asemenea este un roman realist,
social, despre relatia individ-colectivitate, în contextual pătrunderii
relatiilor capitaliste si a dezvoltării târgurilor de provincie, a
breslelor, în Ardeal, la sfârstul secolului al XIX-lea.
Modalităti de expunere folosite în roman:
Naratiunea, care stă la baza romanului, evidentă în prezentarea
succesivă a întâmplărilor si a actiunii. Naratiunea se realizează la
persoana a III a, iar naratorul pare uneori, ironic, perfid, insinuant. Se
remarcă stilul indirect liber.
Descrierea, ilustrează modul în care Mara îsi pregăteste si îsi vinde
produsele, sentimentele de dragoste care îi cuprind pe Naţl şi
Persida. Arta descrierii lui Slavici este evidentă în prezentarea
târgului de toamnă de la Arad sau culesul viei.
 Dialogul susţine veridicitatea şi concentrarea epică, evidenţiază
trăsăturile de caracter ale personajelor.
Elevii îsi reamintesc modalitătile de caracterizare a personajului
principal.
Caracterizarea indirectă ce reiese din vorbele, gesturile, faptele si
uneori din gândurile eroinei.
Caracterizarea directă realizată de către autor sau de către celelalte
personaje.

4. Anuntarea 1’ Profesorul anuntă obiectivele lectiei. Explicatia frontal

obiectivelor  Să încadreze personajul în opera si autorul acesteia.
 Să identifice trăsături fizice si morale ale personajului si să le
evidentieze prin citate.
 Să distingă trăsăturile pozitive si negative ale personajului si
să evidentieze importanta acestora.
 Să prezinte un punct de vedere personal referitor la
importanta personajului în literatura română si opiniile criticii
literare.
5. Dirijarea 28’ Profesorul le înmânează elevilor fise de lectură pe baza cărora vor Ciorchinele frontal
învătării realiza caracterizarea Marei din romanul cu acelasi titlu de Ioan
Slavici. Apărut în 1906, Mara este cel mai reuşit roman al lui
Slavici, în care autorul prezintă psihologia şi comportamentul
feminin, precum şi efectele pasiunilor asupra Marei şi a Persidei.
Cele două se dovedesc a fi în final vârste ale aceluiaşi prototip:
mama şi fiică – Mara matură şi Mara juvenilă.
Se argumentează faptul că Mara este personajul principal al
romanului. Aşa cum arată şi titlul, personajul principal este Mara,
O2 întrucât participă la toate momentele acţiunii, fiind prezentată în Conversatia
evoluţie. Destinul copiilor ei este prezentat tot prin prisma acestui frontal
 personaj.
Se argumentează faptul că personajul este prezentat în evolutia sa.
Mara porneşte de la mărunta negustorie ambulantă, intră apoi în
afaceri de tot mai mare anvergură, pentru ca în final să practice
cămătăria
G. Călinescu vede în Mara „tipul comun al femeii de peste munţi şi Lectura
în genere al văduvei, întreprinzătoare şi aprige, la care apare analitică
proporţia aceea de zgârcenie şi de afecţiune maternă, de hotărâre
bărbătească şi de sentiment al slăbiciunii femeieşti.”
N. Manolescu o consideră „prima femeie capitalist din literatura
O3 noastră”
Din ce îşi câştigă Mara existenţa?
Mara este o precupeaţă de la Radna care îşi câştigă existenţa din
arenda podului şi din negustorie.
Elevilor li se atrage atentia asupra următorului citat “Mara e Explicatia
asemenea arborelui vietii, e viata însăsi, pătimasă, puternică, rea,
lacomă, generoasă, vorace si darnică; animată de tensiunile cele
mai obscure, dar si îndrumată de elanurile cele mai nobile; frontal
neiertătoare, aspră, severă si blândă”.
Toate aceste trăsături ies la iveală prin intermediul caracterizării
indirecte, din vorbele, gesturile, faptele si uneori, din gândurile
eroinei.
Elevii îsi îndreaptă atentia asupra următorului citat “Muiere mare,
spătoasă, greoie si cu obrajii bătuti de soare, de ploi si de vânt, Ciorchinele
Mara sta ziua toată sub satră, în dosul mesei pline de poame si de
turtă dulce”
Prin acest citat este caterizată în mod direct de către narator, dar
citatul contine portretul fizic ce sugerează masivitatea.
O4 Autorul prezintă mediul în care trăieşte eroina, precum şi
preocupările acesteia. Identificaţi-le!
Elevii vor identifica preocupările personajului din fişă şi din volum: Conversatia
Femeia vinde ce poate şi cumpără ce găseşte. Ea „stă
ziua toată sub şatră, în dosul mesei pline de poame şi de turtă dulce.
Duce de la Radna ceea ce nu găseşti la Lipova ori la Arad şi aduce
de la Arad ceea ce nu găseşti la Radna ori la Lipova”
N. Manolescu o consideră „prima femeie capitalist din literatura
noastră”
Mara este o precupeaţă de la Radna care îşi câştigă existenţa din frontal
arenda podului şi din negustorie.
Autorul pune accent pe trăsăturile morale ale personajului. Ciorchinele
Precizaţi motivul strădaniei femeii!
Mara dovedeşte o pasiune nemăsurată pentru copiii ei, dar şi pentru
bani, astfel încât îşi păstrează economiile în trei ciorapi: „unul pentru
zile de bătrâneţe şi pentru înmormântare, altul pentru Persida şi al
treilea pentru Trică”
Dorinţa de a-şi vedea copii mari şi frumoşi e evidenţiată încă de la
început:
“dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i place şi ca fire, şi ca stare, şi Lectura
ca înfăţişare, ea-şi zice cu tainică mulţumire: "Aşa are să fie Persida analitică
mea! Iar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-şi zice: Aşa are să fie Trică
al meu!"
Există însă în comportamentul ei, pe lângă dorinţa de a câştiga cât
mai mult şi o vizibilă zgârcenie, pe care o dovedeşte chiar şi faţă de
copii.
“Când poate să pună florinul ea-l sărută, apoi rămâne aşa, singură,
cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe în cele din urmă să
plângă”
Mara strânge bani sub pretextul că sunt pentru copii, însă ea
tezaurizează banii pentru prestigiul pe care aceştia i-l conferă în faţa
comunităţii. Exemplificaţi!
Nu îi răscumpără lui Trică stagiul militar obligatoriu, lăsându-i pe
alţii să plătească pentru el şi determinându-l astfel să plece la război. Explicatia
 Mara oscilează mereu între dragostea pentru copiii ei şi cea pentru
bani. Demonstraţi această afirmaţie!
Aflând că fiica ei urmează să nască, ea „ se porni ca alungată de iele frontal
şi fără ca să mai închidă uşile în urma ei”, iar când îşi aminteşte că
a lăsat casa descuiată şi cineva i-ar putea fura banii:
„Deodată, ea se opri şi rămase cu ochii sticloşi ca ieşită din fire.
O5 - Vai de mine! Vai de mine! Uşile casei au rămas deschise şi Lectura
tainiţa din perete nu-i acoperită! Strigă ea şi ieşi ca dusă de analitică
frica morţii”
Indicaţi modalitatea de expunere folosită!
Însuşirea este evidenţiată indirect (descriere şi dialog), prin gestul
făcut „ieşi ca dusă de frica morţii”
Banul îi dă încredere, distingându-se:
„Vorbea însă mai apăsat, se certa mai puţin, călca mai rar şi se ţinea
mai drept decât odinioară. Se simte omul care are şi-l vezi cât de
colo pe cel ce se simte.”
Evidenţiaţi mijlocul de caracterizare!
Încrederea în propria-i fiinţă este evidenţiată indirect de autor, dovada
acestei siguranţe de sine o constituie mersul apăsat şi rar, precum şi Ciorchinele
poziţia dreaptă a corpului.
Descurcăreaţă şi inventivă, Mara găseşte mereu modalitatea optimă
de a depăşi un impas financiar: îi asigură Persidei, prin maica
Aegidia, o educaţie aleasă, fără vreun efort financiar. De asemenea,
ştie să depăşească greutăţile vieţii:
“când simte greul vieţii, Mara nu plânge, ci sparge oale ori
răstoarnă mese şi coşuri. Ea îşi dă însă seama cât a avut când a
rămas văduvă, cât are acum şi cât o să aibă odată”
Deducem aşadar, că Mara îşi exteriorizează nemulţumirile, fiind
impulsivă, însă găseşte mereu forţa interioară de a merge mai
departe.
Totodată, Mara întruchipează femeia simplă, credincioasă:
 “De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe frontal
care totdeauna îi poartă cu dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice:
Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!"
Deşi mama, li se adresează copiilor prin diminutivul sărăcuţii ,
orgoliul matern reiese din gândurile eroinei. Identificaţi acest Conversatia
orgoliu!
„ Tot n-are nimeni copii ca mine” repetă mama ori de câte ori are
ocazia.
Alteori, femeia îşi analizează propriul comportament, încercând să
repare greşelile făcute.
Când fata e în chinurile naşterii, aleargă repede pentru a-i fi de ajutor,
reproşându-şi: „ Eu am fost mamă rea, femeie cu inimă câinoasă!
îşi zise ea , bătându-se cu pumnii în cap.”
Precizaţi modalitatea de caracterizare!
Se foloseşte autocaracterizarea
De la început până la sfârşit, Mara e prezentată într-o încordare a Explicatia
puterilor ei fizice şi sufleteşti, canalizate spre agonisirea,
tezaurizarea şi păstrarea banilor. Astfel, îi spune Persidei: „ Banul,
dragu mamei,….e mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate
legile, iar tu ai bani, destui bani, mulţi bani! Nu eşti tu orişicine.”
Lui Trică îi spune: „ am să te dau la o altă şcoală mai bună! Am să
te scot om, om de carte, om de frunte… Eu pot, eu am …mi-a dat
Dumnezeu şi are să-mi mai deie.”
Calculată şi chibzuită, harnică şi inteligentă, cu o mare voinţă şi
stăpânire de sine, Mara întruneşte toate virtuţile ce compun viziunea
etică a lui Slavici, care construieşte o eroină demnă de toată preţuirea
şi faţă de care îşi manifestă simpatia şi înţelegerea.

6. Asigurarea 10’ Elevii vor primii fiecare câte o fisă ( vezi Anexa 2). Explicatia frontal
retentiei si a - Citeste cu atentie horoscopul de mai jos, încadrează
transferului personajul Mara din romanul cu acelasi titlu de Ioan Slavici în
 profilul psihologic de care se apropie mai mult cu cel descris
într-una dintre zodii si justifică-ti optiunea sub forma unui eseu
de 20-25 de rânduri.

BERBEC TAUR GEMENI RAC

Conversatia
(21.03 – (21.04 – 21.05) (22.05 – 20.06) (21.06 – 20.07):
20.04) Harnică Activă Prudentă
Plină de Răbdătoare Optimistă Sociabilă
iniţiativă Încăpăţînată Încăpăţînată Grijulie Horoscopul individual
Ambitioasă Rigidă Capricioasă Prietenoasă literar
Hotărâtă Hotărîtă Dezordonată Modestă
Egoistă Posesivă Deşteaptă Sensibilă
Capricioasă Împrăştiată Nesigură
Obraznică
Idealistă
Egoistă
LEU FECIOARA BALANŢĂ SCORPION
(21.07 – (22.08 – 21.09) (22.09 – 22.10) (23.10 – 22.11)
21.08) Corect Intuitivă Hotărîtă
Optimistă Obiectivă Logică Întreprinzătore
Puternică Analitică Estetică Pasionată
Arogantă Încăpăţînată Temperată Ageră
Orgolioasă Precaută Autocompătimitoare Arogantă
Nestăpînită Nehotărîtă Nehotărîtă Senzuală
Magnetică Modestă Diplomată Nemilosă
Egoistă Capacitate Autocompătimitoare Tainică
analitică
autocritică exercitiul
 SĂGETĂTOR CAPRICORN VĂRSĂTOR PEŞTI
(23.11 – 2O.12) (21.12 – (20.01 – 18.02) (19.02 – 20.03):
Neinteresată 19.01) Omenoasă Tăcută
Idealistă Diplomată Meditativă Compătimitoare
Compătimitoare Veselă Onorabilă Adaptabilă
Risipitoare Profundă Binevoitoare Supersensibilă
Încăpăţînată Întreprinzătore Lipsită de simţ Credulă
Lipsită de tact Egoistă practic Risipitoare
De neîncredere Materialistă De neînduplecat Capriciosă
Împrăştiată Carieristă Flexibilitate
Ambiţiosă Autocompătimitoare
Rigidă
7. Tema 2’ Imaginează-ti că esti Persida sau Trică. Scrie o compunere tip portret Conversatia frontal
pentru acasă de 15-20 de rânduri, pe care urmează să o citesti colegilor, în care să- Explicatia
ti descrii mama, pe Mara pe baza textului din manual.