Proiect de lecţie

Profesor: Tuzson Réka

Liceul Pedagogic “Bod Péter”
Clasa: a X-a B
Data: 0Obiectul: Limba si literatura română
Domeniul: literatură – receptarea textului literar
Subiectul: Caracterizarea unui personaj (din nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici)
Tipul lecţiei: mixtă

Competenţe generale:
1. utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare;
2. folosirea modalităţilor de analiză tematică, structurală şi stilistică în receptarea textului literar propus;
3. argumentarea orală şi în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.

Competenţe specifice:
1. aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise;
2. utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textelor studiate (înţelegerea globală a textului, analiza unor elemente ce pot
conduce la înţelegerea textului, anticipări); chei de lectură (titlu, incipit, simbol central, personaje etc.);
3. interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură (elevii evaluează ceea ce au citit), lectură creativă
(elevii extrapolează, caută interpretări personale, prin raportări la propria sensibilitate, experienţă de viaţă şi de lectură);
4. identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta;
5. utilizarea adecvată a tehnicilor de documentare şi cercetare a unei teme (fişe de lucru, materiale documentare asupra unei epoci şi a unui
scriitor);
6. compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii (interpretări şi judecăţi de valoare exprimate în
critica şi în istoria literară);
7. utilizarea în exprimarea proprie a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-
semantice, compatibile cu situaţia de comunicare.

Valori şi atitudini:
1. cultivarea interesului pentru lectură, a plăcerii de a citi şi a gustului estetic în domeniul literaturii;
2. stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
3. formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române;
4. cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia în dezvoltarea personală şi pentru îmbogăţirea
orizontului cultural;
5. dezvoltarea interesului pentru comunicarea interculturală.

1
Obiective operaţionale:
a) cognitive: la sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
O1. să plaseze opera Moara cu noroc în contextul creației lui Ioan Slavici;
O2. să relateze conţinutul nuvelei, respectând momentele subiectului;
O3. să definească conceptul operaţional personaj literar;
O4. să analizeze principalele componente de structură, de compoziție și de limbaj specifice textului narativ (personajele, modalități de
caracterizare a personajelor, tipuri de personaje);
O5. să prezinte un punct de vedere personal referitor la personajul studiat, prin raportare la propria sensibilitate, experiență de viață și
de lectură.
b) afective: să dovedească receptivitate afectiv – intelectuală faţă de operele literare ce vor fi studiate la clasă.

Strategia didatică:
a) Metode şi procedee: conversaţia euristică, activitate individuală şi în perechi, explicaţia, descrierea, problematizarea, brainstormingul, jocul,
diagrama Venn, cvintetul etc.;
b) Mijloace de învăţământ: manualul pentru clasa a X- a, volumul scriitorului realist, fişele de lectură ale elevilor, fișele de lucru
(anexe1,2,3,4,5), schema la tablă, flip-chart ;
c) Forme de organizare a activităţii elevilor: activitatea frontală, în alternanţă cu activitatea independentă - durata: 50 min.

d) Material bibliografic:
- George Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Compendiu, Editura pentru literatură, 1968;
- Eugen Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, Editura Litera, Chişinău, 1998;
- Eugen Simion, Scriitori români de azi, vol. I, Editura Litera, Chişinău, 1997;
- Ov.S. Crohmălniceanu, Cinci prozatori în cinci feluri de lectură, Editura Cartea Românească, 1984;
- L. Paicu, M Lazăr, Literatura română pentru examenul de bacalaureat, Grup Editorial Art, Bucureşti, 2004;
- Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Ghid teoretico-aplicativ, Collegium, Polirom, 1999;
- Vistian Goia, Didactica limbii şi literaturii române pentru gimnaziu şi liceu, Dacia educaţional, Cluj-Napoca, 2002;
- A. Costache, F. Ioniţă, M.N. Lascăr, A. Săvoiu, Limba şi literatura română, Manual pentru clasa a X-a, Grup Editorial Art, aprobat prin
Ordinul ministrului Educaţiei şi Cercetării nr. 4742/ 21.07.2006;
- Programele şcolare pentru clasa a X-a – Limba şi literatura română

Nr. Secvenţele Ob. Activitatea profesorului Activitatea elevului Mijloace de Formă de Evaluar
crt. instruirii op. Timp invăţare organizare
1. Organizarea  notarea absenţelor, 2 min Caietele elevilor
clasei  asigurarea climatului optim pentru
desfăşurarea lecţiei;
 pregătirea fişelor de lucru.

2
2. Verificarea O1 Lecţia anterioară: Modalităţi de
temei O4 expunere în nuvela psihologică:
Prezentaţi modurile de expunere
întâlnite în nuvela Moara cu noroc;
Profesorul solicită elevilor să
numească modurile de expunere
întâlnite în nuvela Moara cu noroc
scrisă de I. Slavici, exemplificănd
după caz, utilizarea acestora în operă.
Elevii au avut ca temă extragerea din
nuvelă a citatelor care fac referire la
descrierea personajului principal
masculin, Ghiță (elevii au fost
împărțiți pe grupe: caracterizare
directă/indirectă)
Elevii vor prezenta: 5 min. Fişele de lectură Verificarea Aprecie
Naraţiunea, care stă la temei se face verbală
baza nuvelei, evidentă în frontal, prin
prezentarea succesivă a conversaţie
întâmplărilor şi a acţiunii.
Se remarcă stilul indirect
liber.
Prin stilul indirect liber se
caracterizează indirect
prejudecățiile socetății
secolului XIX și felul ei
de a analiza faptele.
Naratorul adoptă deseori
vocea comunității. Stilul
indirect liber este folosit
și pentru a reproduce Caietele elevilor
cuvintele și gândurile
personajelor, fără ca
naratorul să se folosească
de verbe de declarație(ex.
Ana își călca pe inimă și
se dete la joc. La început
se vede c-a fost prinsă de
silă; dar ce avea să facă?
La urma urmelor; de ce
să nu joace?) Manualul
Descrierea ilustrează
modul în care Ghiță este
prezentat în operă: nivel
social, familial, trăsături
fizice/morale, conflict
interior etc.
Dialogul susţine
veridicitatea şi
concentrarea epică,
evidenţiază trăsăturile de
caracter ale personajelor.
Monologul interior redă
gândurile, sentimentele
3
 personajului care trăiește
un puternic conflict
interior. Monologul este
utilizat pentru a reda
conștiința încărcată a
personajului Ghiță ce se
vede neputiincios să-și
destăinuiască temerile
soției sale, sau lui Pintea.
3. Actualizarea Elevii, organizaţi vor 3 min. Verificarea Aprecie
cunoştinţelor O1 transpune profesorului, pe cunoştinţelor se verbală
învăţate O2 baza fişelor de lectură și a face frontal,
anterior cunoștințelor acumulate prin conversa-
Profesorul solicită elevilor să anterior, datele solicitate: ție
ilustreze prezenţa în operă a - relaţii temporale şi
următoarelor concepte operaţionale: spaţiale;
relaţii temporale şi spaţiale, conflicte, - conflicte;
personaje, perspectiva narativă, tipul - personaje: principale- Brain
naratorului. secundare, pozitive- storming
negative; Fişele de lucru,
- perspectivă narativă; tabla
- tip de narator.
Cu ajutorul profesorului,
elevii vor fi capabili să
distingă clasificarea
O4 conflictelor, după cum
urmează:
a) după locul pe care îl
ocupă:
- conflict principal;
- conflict secundar.
b) după planul în care
are loc:
- conflict interior
(psihologic): în sufletul
personajului;
- conflict exterior:
antrenează două sau mai Verificarea
multe personaje prin cunoştinţelor se

4
 opoziţii în plan erotic, face atât
familial, social, politic, individual, cât şi
spiritual. frontal, prin
- naraţiunea se realizează conversaţie
la pers a III-a, iar
naratorul obiectiv,
omniscient și
omniprezent, pare uneori
ironic, perfid, insinuant.

4. Captarea Cu ajutorul jocului Wordwall, Elevii vor răspunde la Joc online

atenţiei elevii vor răspunde la niște întrebările. Conversaţie
O1,O întrebări legate de nuvelă. 5 min. euristică
3 Expunere

Profesorul solicită elevilor să clasifice Elevii vor căuta să Aprecie

personajele, pornind de la criteriile identifice corespondentul Fişa de lucru verbală
următoarei taxonomii: fiecărei definiţii, astfel Anexa 1
 după locul ocupat în structura judecând corect valoarea
operei; fiecărei clasificări: Problemati
 după semnificația morală(din  Principale, zare
punct de vedere etic); secundare,
 din punctul de vedere al episodice;
complexității;  Pozitive,
negative; Aprecie
 după evoluția lor în operă; verbală
 din punct de vedere al  Lineare, simple,
relațiilor dintre ele; complexe și
 după gradul de transfigurare a contradictorii;
realității;  Plate/statice și
 după modul în care sunt mobile/dinamice;
constituite.  Antagoniste,
complementare;
 Reale, fantastice,
legendare, alegorice,
simbolice;
 Individuale,
colective. Taxonomie

5
5. Anunţarea O1,O Profesorul anunţă subiectul lecţiei: Elevii îşi vor nota în 2 min. Notarea titlului la
temei lecţiei 2, Caracterizarea unui personaj caiete titlul lecţiei şi vor tablă şi în caiete Problematizarea
O3,O (Ghiță din opera Moara cu noroc) realiza, alături de
4, O5 Se precizează elevilor că principalele profesor, schema acesteia,
obiective ale lecţiei sunt să plaseze pe parcursul desfăşurării
corect opera Moara cu noroc în orei.
contextul creațiilor lui I. Slavici şi că
se aşteaptă de la ei ca, la sfârşitul orei,
să știe să definească peronajul
literar, evidențiind mijloacele de
caracterizare, cât și încadrarea
protagonistului operei lui Slavici într-
o tipologie/înt-un tipar.
Expunerea
Elevii trebuie să completeze euristică
exercițiul 1. Anexa 1
Fiecare elev primește
Anexa 1, aceasta fiindu-i
utilă în tema pentru acasă.

6
6. Profesorul prezintă elevilor fișele de Elevii primesc fișele de
lucru cu următoarele sarcini: lucru și îndrumați de 26 min. Schema lecţiei
Fixarea O2, Fișa nr. 1: Completaţi ,,căsuţa profesor rezolvă sarcinile Explicația Aprecie
cunoştinţelor O3 personajului” Ghiţă (Anexa 5); primite. Activitatea verbală
Fișa nr. 2: Completaţi fişa de independentă în
caracterizare a personajului Ghiţă, Elevii sunt implicați în Volumul in proză alternanţă cu
precizând mijloacele de caracterizare rezolvarea cerințelor din al lui I.Slavici activitatea
a acestuia (Anexa 6) fișele de lucru și răspund Fișele de lectură frontală
Momentul de lectură constă în individual.
citirea unor fragmente extrase din Sunt subliniate
opera Moara cu noroc care fac principalele trăsături ale Conversația
Fișele de lucru
referire la personajul literar Ghiță. personajului.
Fișa nr. 3: Realizaţi o diagramă Venn Sunt indicate mijloacele
Tabla Verifica-
Momentul de pentru a descoperi asemănările şi de caracterizare folosite Aprecie
rea cunoştinţelor
lectură deosebirile dintre Ghiţă şi Lică (Caracterizare directă; verbală
Coli de se face frontal,
O4 Sămădăul (Anexa 7). Caracterizare indirectă:
flip-chart prin conversa
O3 comportament, felul cum ţie
Profesorul implică toți elevii la acţionează, mimică, Exercițiul
rezolvarea fișelor de lucru, solicitând, gesturi, limbaj, relaţia cu Fişele de lucru
după caz, informații suplimentare de celelalte personaje , (Anexele 4,5,6,7)
Diagrama Venn
O5 la elevi. mediul în care trăieşte).

7. Asigurarea Li se solicită elevilor, împreună cu 5 min. Caietele elevilor

transferului şi O3 colegul de bancă, să alcătuiască un Anexa 8 Cvintetul
a retenţiei O4 cvintet (Anexa 8)din care să reiasă Elevii rezolvă în perechi Coli de
O5 impresiile lor legate de valoarea sarcina de lucru flip-chart Verificarea se va
morală și etică a lui Ghiță. Fișele de lectură face frontal, cât
Profesorul comunică tema pentru şi individual
acasă:
Realizaţi un eseu de 600 de cuvinte în
Elevii ascultă şi îşi
care să caracterizaţi personajul
notează în caiete tema.
principal Ghiţă din oparea Moara cu
noroc de I. Slavici.
8. O1 Profesorul notează elevii și face În realizarea evaluării 2 min. Explicaţia Aprecie
Evaluarea O2, aprecieri individuale copiilor finale pot fi implicaţi şi Conersaţia verbală
O3 implicați în lecție. elevii prin evaluare însoţită
O4 Profesorul face aprecieri verbale pe colegială şi prin notarea
7
 tot parcursul lecţiei, vizând autoevaluare. elevilor
participarea elevilor, calitatea catalog
exemplelor şi a argumentaţiei,
calitatea şi corectitudinea exprimării

Desfăşurarea activităţii:

8
 OGLINDA TABLEI
CARACTERIZAREA PERSONAJULUI GHIȚĂ
Nuvela Moara cu noroc, de Ioan Slavici

Modalităţi de caracterizare
Clasificare
PERSONAJUL LITERAR

Definiţie

Anexa 1
Fişa de identitate a personajului
Ghiță

9
 NUME: ............................................................

 LOCUL ÎN OPERĂ: ...........................................................................

 DATE LEGATE DE FAMILIE: ………………………………………………………………………………………………….

 OCUPAŢIE : ………………………………………………………………………………………………………………………

 PORTRET FIZIC: .........................................................................................................................................................................

 PORTRET MORAL:.....................................................................................................................................................................

 RELAȚII CU ALTE PERSONAJE:............................................................................................................................................

 OPINIA MEA DESPRE

PERSONAJ ...........................................................................................................................................................................................

Anexa 2
„Căsuţa” personajului Ghiţă

10
 5

2
6

1 3

Legenda
1-2: Două trăsături de bază ale personajului caracterizat.
3: O trăsătură care definește portretul fizic al personajului
4: Două trăsături ce ajută personajul în relaţiile cu ceilalţi
5: O trăsătură intimă
6: O trăsătură negativă.

11
 Anexa 3 Fişa de caracterizare – GHIȚĂ

Fragmente Mijloace de caracterizare Trăsături

„…înalt, lat ı̂ n umeri, cu ochiul limpede și cu fața
nemișcată, Ghiță se opri ı̂ n mijlocul lumii.”
„Ghiţă întâia oară în viaţa lui ar fi vrut să n-aibă nevasta
şi copii, pentru ca să poată zice: „Prea puţin îmi pasă!" Se
gândea la câştigul pe care 1-ar putea face în tovărăşia lui
Lică, vedea banii grămadă înaintea sa: de dragul acestui
câştig ar fi fost gata să-şi pună pe un an, doi capul în
primejdie. Avea însă nevastă şi copii şi nu putea să facă
ce-i plăcea.”
„Lică, tu trebuie să înţelegi că oamenii ca mine sunt slugi
primejdioase, dar prieteni nepreţuiţi.”
„Sărmanilor mei copii, voi nu mai aveţi (...) un tată om
cinstit (...), tatăl vostru e un ticălos.”
“Tu eşti om Lică, iar Ghiţă nu e decât o muiere îmbrăcată
în haine bărbăteşti.”
„Tu eşti om cinstit Ghiţă, şi am făcut din tine om
vinovat.”

12
Anexa 4
Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!

Fiu al unui pământ încărcat de istorie, de tradiţii şi de legende,

Slavici înfăţişează, în nuvelele sale („Moara cu noroc", „Comoara",
„Pădureanca", „Gura satului" ş.a. lumea satului transilvănean de la
jumătatea secolului trecut, antrenată în lupta pentru înavuţire.
Contemporan cu lumea „Amintirilor din copilărie" ale lui Creangă,
universul rural evocat de Slavici este lipsit de aureola mitică a
Humuleştiului, dar înfăţişează monumental un stil de viaţă specific, în
care norma morală acţionează cu putere de lege.
Din punct de vedere geografic, acţiunea nuvelelor este plasată într-un
spaţiu delimitat de Munţii Zarandului şi Câmpia Bănăţeană; în acest
spaţiu trăiesc: ţărani, cârciumari, porcari, sămădăi, preoţi, învăţători etc,
oameni dârzi, lacomi, întreprinzători, buni şi răi, aşa cum se întâmplă în
viaţă.
Meritul autorului este acela de a fi înfăţişat această lume în momentele
cotidiene, dar şi în cele rituale, trasând cu mână sigură psihologia
colectivităţii.
Comparat cu Shakespeare, Tolstoi şi Dostoievski, Slavici este primul scriitor care creează un personaj nelinear,
complicat mereu sufleteşte, trăind stări conflictuale puternice care evoluează, într-o deschidere în evantai, spre
momentul culminant. In nuvelele sale apar iubiri şi duşmănii care mocnesc, mişcări sufleteşti piezişe,
complicate, nelinişti (care cresc proporţional cu bogăţia), patimi puternice - totul fiind pus sub semnul de
neclintit al destinului.

13
 TAXONOMIE
după locul
ocupat în
structura
operei:..............
.........................
.....................
din punctul de
după modul în
vedere al
care sunt
complexității.....
constituite:...........
..........................
.............................
..........................
.............................
..................

după gradul de
PERSONAJUL
transfigurare a după
realității............... semnificația
............................. morală...............
............................. ..........................
............................. .......................
...................

din punct de după evoluția

vedere al lor în
relațiilor dintre operă.................
ele...................... ..........................
........................... ..........................
.................. .................

14
 Anexa 6

CVINTETUL

Cvintetul este o poezie cu 5 versuri alcătuite astfel:

- Primul vers este un cuvânt-cheie care denumeşte subiectul ce urmează să fie descris. Cuvântul trebuie să fie un substantiv.
- Al doilea vers este format din 2 adjective ce descriu subiectul.
- Al treilea vers este format din 3 verbe, de obicei la gerunziu.
- Al patrulea vers este format din 4 cuvinte (o propoziţie) care exprimă sentimentele tale faţă de subiectul în temă.
- Ultimul vers este format dintr-un cuvânt care îl caracterizează pe subiect
Observaţie: Subiectul este titlul, după ce faci tu tot
cvintetul.

..................................

..............................................................

15
..............................................................
..............................................................
.............................................................
.............................................................

16
Anexa 7 Diagrama Venn

Ghiţă Lică
ă

Deosebiri Asemănări
Deosebiri

17