Sunteți pe pagina 1din 5

PROIECT DE LECȚIE

Unitatea de învățământ:
Clasa: a V-a A
Data: 13 iunie 2016
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Subiectul: Snoava, text suport principal Boierul și argații. Alte texte: Popasul, Brutarul și brânzarul
Tipul lecției: comunicare și însușire de noi cunoștințe

Competențe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse.

Competențe specifice:
1. Identificarea ideilor principale după citirea globală a unui text
2. Recunoașterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ.
3. Caracterizarea unui personaj.
4. Redactarea unor lucrări scurte pe o anumită temă, urmărind un plan dat.

Obiective operaționale:
La sfârșitul lecției elevii vor fi capabili:
1. Să cunoască definiția snoavei, ca specie literară
2. Să numească trăsăturile snoavei.
3. Să selecteze din textul literar, pasajele semnificative folosite ca argumente care să susțină unele
afirmații;
5. Să desprindă valoarea educativă a snoavei, în cuprinsul căreia sunt înfierate defecte omenești;
6. Să caracterizeze personajul principal al snoavei: Păcală.
Strategii didactice:
Resurse procedurale: conversația euristică, lectura explicativă, expunerea, demersul deductiv,
explicația, problematizarea, observația, tehnica ciorchinelui, exercițiul creativ.
Forme de organizare: frontal, individual, în echipă.
Mijloace de învățământ: material bibliografic, text-suport.

Secvențele Conținutul informațional și demersul didactic Strategii Evaluarea


lecției didactice rezultatelor
Activitatea profesorului Activitatea elevilor

1.Moment Asigură ordinea, notează Se pregătesc pentru ora de Conversația


organizatoric absențele în catalog și limba și literatura română.
pregătește materialele
necesare pentru lecție.

2. Captarea Elevii sunt rugați să se Elevii au 3 minute să se Conversația, aprecieri verbale


atenției gândească la o situație sau un gândească și să scrie, apoi se problematizarea evaluarea
comportament care îi irită, va discuta pe baza formativă
care li se pare greșit și cum răspunsurilor.
cred că poate fi îndreptat.
Profesorul dă primul un
exemplu.

Anticiparea caracterului
moralizator și de îndreptare a
viciilor caracteristic snoavelor
și citirea textului.
3.Anunțarea -Precizează subiectul și Elevii își notează titlul lecției și Lectura dirijată, observare
subiectului obiectivele lecției. citesc textul pe rând, pun explicativă sistematică a
lecției și citirea Scrie pe tablă titlul lecției: întrebări asupra cuvintelor din comportamentu-
textului Snoava text. lui elevilor
împreună cu Boierul și argații.
clasa. -Explică, dacă e cazul,
cuvintele și expresiile pe care
elevii nu le cunosc .
4. Înțelegerea Profesorul se asigură că textul Conversația aprecieri verbale
textului a fost înțeles și că elevii știu Răspund la întrebări, caută în euristică,
care sunt personajele snoavei. text pasaje reprezentative observația
Identificarea primei pentru ilustrarea și
caracteristici, dedusă din argumentarea
discuția de deschidere:
caracterul moralizator,
înfierarea unui viciu uman:
aici zgârcenia
5. Prezentarea -Schema tablei cu definiția Elevii notează în caiete și dau Expunerea, aprecieri verbale,
noului conținut snoavei și a caracteristicilor ei exemple din text care să conversația monitorizarea și
(Anexa 1). ilustreze caracteristicile euristică, corectarea
-Verifică dacă elevii pot enunțate. explicația, deducția răspunsurilor,
identifica trasăturile epicului dacă este cazul
în text și apoi explică celelalte
trăsături.
-Lămurește termenii de
specialitate necunoscuți:
satiră, caracter moralizator,
etc.
-Dirijează discuția, prin
întrebări și indicații, pentru a-i
determina pe elevi să
identifice în textul suport
trăsăturile snoavei.

6. Caracterizare -Verifică dacă elevii știu -Elevii identifică mijloacele de Conversația aprecieri verbale,
de personaj modalitățile de caracterizare și caracterizare și, apoi, deduc euristică, deducția monitorizarea și
le notează pe tablă. (schema trăsăturile lui Păcală analizând corectarea
de la anexa 2) textul. răspunsurilor,
-Dirijează discuția, prin -Contribuie la realizarea dacă este cazul
întrebări și indicații, pentru ca portretului lui Păcală
elevii să poată descoperi
trăsăturile de caracter ale lui
Păcală și să-l poată caracteriza
cu ajutorul textului.
- Realizează schema sub
formă de ciochine a calităților
lui Păcală.
7. Exercițiu Enunțarea cerinței. Scrieți o În grupe de câte patru, elevii explicația Citirea în clasă a
creativ snoavă care să înceapă cu scriu o snoavă, respectând compunerilor
(la sfârșitul orei următoarea frază: „Într-o zi, trăsăturile învățate.
sau temă pentru Păcală își dă seama că nu mai
acasă) avea bani. Se gândește cum
poate face rost de ei și se duce
la boier.”

Anexa 1
SNOAVA

Snoava este o specie a literaturii populare, constând într-o istorioară hazlie cu conținut
moralizator.

CARACTERISTICI:
1. este o operă narativă, epică, de scurtă întindere (epicul– moduri de expunere: narațiunea
(relatează evenimentele), descrierea (prezintă cadrul spațial sau personajele), dialogul (dinamizează
acțiunea, contribuie la caracterizarea personajelor; – prezența naratorului: subiectiv, obiectiv, martor;
– acțiunea poate fi rezumată pe momentele subiectului: expozițiunea, intriga, desfășurarea acțiunii,
punctul culminant, deznodământul; – personaje: principale/secundare/episodice, pozitive/negative,
protagonist/antagonist).

2. Snoavele cu Păcală: creație populară: caracter oral – transmiterea prin grai viu a creațiilor
populare, din generație în generație; caracter tradițional – conferă conservarea tiparelor ancestrale,
concepția de viață care definesc specificul național; caracter colectiv – dat de contribuția mai multor
creatori, fiecare generație adăugând câte ceva acestor creații; caracter anonim – nu se cunoaște
autorul individual al creației literare; caracter sincretic – împletirea armonioasă a cuvintelor cu
melodia și cu mișcarea (dansul).

3. demască și satirizează aspecte negative din societate, defecte umane, vicii sociale pentru a
le corecta: lenea beția, prostia, hoția, zgârcenia, etc. => are caracter umoristic, satiric și
moralizator.

Caracterul satiric și moralizator al snoavelor

Snoava evidențiază o serie întreagă de antinomii: bun/rău; inteligent/prost;


cinstit/hoț; harnic/leneș; moral/imoral; stăpân/slugă; bogăție/sărăcie; dreptate/injustiție ş.a.
Cele mai multe snoave vizează viciile și defectele oamenilor ca indivizi sau ale anumitor
colectivități în ansamblul lor.
În snoave se ridiculizează:
– Prostia omenească provoacă deopotrivă o reacție de respingere din partea
cititorului și o stare de bună dispoziție când descoperă manifestările acestuia. Prostia
întreține hazul și, prin contrast, dă un contra-exemplu moral
– Lenea - are un loc privilegiat
– Zgârcenia și lăcomia ce sunt trăsături ale unor boieri sau preoți.
– Relația stăpân-slugă ce pune în evidență trăsăturile pozitive de caracter față de cele
negative. Opoziția dintre - inteligență, înțelepciune, cinste, spirit practic, aspirația spre
adevăr, dreptate (ca atribute ale slugii, Păcală) și prostia, lenea, stângăcia, zgârcenia,
răutatea (ca atribute ale stăpânului, boierului)

Anexa 2
Păcală: caracterizare de personaj
Păcală, erou al snoavelor populare românești, este recunoscut pentru ingeniozitatea și hazul
său, mascate de ingenuitate și modestie. El reprezintă de fapt omul simplu din popor, dotat cu
inteligență nativă și poftă de viață. De pe această poziție, el tratează autoritățile de
altădată –boierul, preotul, judecătorul – cu îndrăzneală, fiind supărător prin curaj și ironie.

Mijloace de caracterizare a personajului:

1. Directe:
– de către autor: doar a boierului (zgârcit, lipsit de onestitate, hoț)
– de către alte personaje: -
– de către personajul însuși (autocaracterizare): -

2. Indirecte:
- numele Păcală: care provine de la verbul a păcăli => om glumeț, poznaș, care se ține de
farse.
– din fapte și din comportament: Păcală: isteț, ingenios (găsește o modalitate de a-l păcăli pe
boierul care vroia să-l înșele în privința plății pentru munca depusă), justițiar (ia apărarea
celor mai slabi, îndreaptă răul)
– din limbaj: dialogul și monologul interior: „Apoi lasă-l... că l-oi învăța eu!”, „N-oi dormi
toată noaptea, da l-oi învăța eu!” - relevă scopul educativ al faptelor sale, conștient de
inteligența și inventivitatea sa.
– din relația cu alte personaje- relația cu cu Tândală: îngrijorat de soarta celor neîndreptățiți,
pe care îi răzbună = justițiar
– relația cu boierul: în antiteză, opoziția bine/rău, cinstit,
integru/necinstit
: îi dă o lecție, îi demonstrează că și el poate fi păcălit și
depășit în inteligență, întorcându-i metoda, trucul
împotriva sa => inventiv, șiret, își asumă misiunea de
corectare a viciilor, echilibrează balanța puterii.

integru justițiar îndrăzneț


\ | /
șiret — Păcală — inventiv
/ | \
ironic poznaș inteligent
Bibliografie :

• Ilie, Emanuela, Didactica limbii și literaturii române, Polirom, Iași, 2014.


• Iordăchescu, Carmen, Să dezlegăm tainele textelor literare, Editura Carminis, Pitești, 2001.
• Pamfil, Alina, Limba și literatura română. Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Cluj-
Napoca, 2003.
• Szekely , Eva Monica, Literatura pentru copii și tineri,ediția a 2–-a revăzută și adăugită, Editura
Universității „Petru Maior”, Târgu – Mureș, 2006.
• ***, Păcală și Tândală, Editura Litera Internațional, București, 2002.