Trecerea de la învăţământul primar la cel gimnazial constituie „un prag” dificil ,

pentru depăşirea cu succes a acestuia fiind necesară acţiunea conjugată a tuturor

factorilor implicaţi în educaţie.Din clasa a V-a locul învățătorlui este lat de
diriginte și profesori.Dacă până acum la catedră era un învățător apropiat de copii,
care îi cnoștea și care era împreună cu ei tot timpul cât erau la școală, acum,
aproape la fiecare oră copilul învață cu alt profesor.El trebuie să se adapteze din
mers la stilri de predare diferite.În plus, locul manualelor din clasele I-IV pline de
imagini, exemple și jocuri este luat de manuale mai puțin colorate, cu texte lungi și
multe exerciții.Testele și probele de evalare sunt mai dese, iar pentr copil cantitatea
de informații este mai mare.Studiile arată că la majoritatea copiilor, rezultatele
școlare, în primul semesteru din clasa a V-a sunt în scădere din cauza dificultăților
de adaptare la noile cerințe.
Creşterea cerinţelor intelectuale, trecerea de la un învăţător la mai mulţi profesori
stau la baza unei grele adaptări a elevilor la ciclul gimnazial, generând reticenţa
acestora faţă de învăţătură, rezultatele lor diminuându-se considerabil.
Copii trebuie să dedice mai mult timp învățării, au materii mai complexe, uneori nu
asimilează sficient în clasă și de aceea temele acasă sunt ușor de făcut pentru
ei.Mulți nu format o disciplină a învățării și se simt debusolați în fața volumului
mare de cerințe, de teme, de informații care trebuie organizate mai întâi și apoi
memorate.Astfel apar în mintea lor îndoieli precum:,,Oare o să fac față?Osă mă
descurc? Sunt capabil?”
Copiii mai trebuie să-și găsească locul într-un nou colectiv, printre colegi vechi și
, într-o clasă cu o compoziție nouă, cu un număr mai mare de elevi decât în clasa
veche.Acest fapt readuce în mintea copiilor frământări precum:,, Sunt simpatizat
sau nu? Cum sunt eu în comparație cu ceilalți?Cum mă văd ceilalți copii?”
Abilitățile sociale pe care copilul le are déjà din ciclul primar vor ajuta să își
găsească un loc în noua clasă, dar, din păcate, se întâmplă ca unii dintre copii să nu
aibă aceste abilități sficient de dezvoltate și atnci riscul este acela de a ajunge să fie
marginalizați în clasă.
Deci ,după cum am menționat o primă problemă este colectivul de elevi. În clasele
primare , elevii s-au constituit ca o familie în jurul învăţătorului. În clasa a V-a nu
se vor menţine aceleaşi colective, însă acestea se vor constitui din elevi care vor fi
din școli diferite.. Pentru a-i apropia şi a se cunoaşte sunt recomandate activităţile
în comun: excursii, întreceri sportive, şezători literare etc.în care să fie implicați
toți elevii. Este foarte important ca ei să primească sarcina de a pregăti concursul,
nu numai de a participa. Astfel, elevii claselor a V-a se vor cunoaşte şi vor învăţa
să lucreze împreună, să se aprecieze reciproc, să lupte pentru un ideal comun.
O altă problemă ,cum am spus, o constituie trecerea de la un învăţător la o echipă
de profesori.
Se recomandă lecţiile în echipă (învăţător-profesor) ce contribuie la diminuarea
„pragului” dintre cele două trepte de învăţământ. Profesorii de diferite specialităţi
trebuie să ceară de la învăţător competențele de performanţă pentru fiecare obiect
de studiu, să ştie ce noţiuni şi-au însuşit elevii şi ce priceperi şi deprinderi şi-au
format, acesta fiind nivelul de la care se porneşte spre lărgirea sferei de noţiuni în
fiecare domeniu.
În primele săptămâni ale clasei a V-a, profesorii vor testa elevii asupra modului în
care ei operează cu noţiunile dobândite în clasele primare.Aceasta este evaluarea
inițială. Rezultatul evaluării va fi un ghid pentru profesor ca să lucreze diferenţiat.
De asemenea, ar fi bine ca pe parcursul clasei a IV-a, elevii să fie obișnuiți să-şi
scrie notiţele schematic.
În clasa a V-a un alt inconvenient faţă de învăţământul primar îl constituie faptul
că elevii nu mai sunt la fel de des solicitaţi la lecţie, pierzându-şi interesul pentru
obiectul respectiv. De aceea,profesorii trebuie să pună accent pe metodele
participative, să lase permanent elevului impresia că i se deschid noi orizonturi de
cunoaştere, speculând tendinţa pe care aceştia o au la această vârstă de a afla, de a
explora, de a descoperi. Elevul se va ataşa astfel şi de profesor şi de obiect.

În ultima perioadă a anului şcolar se pot organiza şedinţe cu părinţii elevilor clasei
a IV-a la care să fie invitaţi şi profesorii pentru a discuta noul program zilnic de
lucru al şcolarului din ciclul gimnazial în care, pentru studiu, trebuie acordat mai
mult timp, reducându-se timpul de joacă. Pentru a nu rupe copilul de joc vor fi
orientaţi părinţii să găsească jocuri cu caracter didactic care să recapituleze , de
fapt, noţiunile de la diferite obiecte de studiu.
Aș mai recomanda organizarea și desfășurarea unor activități cu implicarea elevilor
claselor a IV-a din școlile arondate, organizarea excrsiilor. În așa mod elevii ar
avea posibilitatea să se cunoască mai bine, chiar să lege prietenii.Un lucru bun ar fi
și organizarea ,,Ușilor deschise”.

Se poate trece astfel mult mai uşor pragul de la învăţământul primar la cel
gimnazial.

În anul de studii 2019-2020, trecerea de la învățământul primar la cel gimnazial

reprezintă o schimbare semnificativă, iar adaptarea elevilor va solicita un efort
susținut din partea tuturor actanților educaționali. În vederea asigurării
implementării calitative a curriculumului și a creării unui mediu de învățare
prietenos elevilor, profesorii își vor asuma conștient misiunea facilitării
procesului de adaptare pentru prima generație de elevi, formați în conformitate
cu prevederile Metodologiei de evaluare criterială prin descriptori (MECD)
În scopul eficientizării procesului de adaptare a elevilor clasei a V-a la un
sistem de evaluare nou pentru ei, în perioada septembrie-octombrie 2019,
1.1 activitatea elevilor și rezultatele școlare vor fi evaluate fără aprecierea cu note,
utilizând criterii, descriptori, calificative;
1.2 cadrele didactice vor explica elevilor corelarea descriptor - notă,astfel
pregătind elevii pentru înțelegerea semnificației notelor;
1.3 cadrele didactice vor informa părinții despre specificul sistemului de evaluare
nou pentru elevii din clasa a V-a și despre importanța implicării familiei în
perioada de tranziție.
În clasa a V-a, nu se vor acorda note la evaluările formative, rolul
acestor evaluări fiind ghidarea elevului spre succes. Răspunsurile sporadice la
lecție nu constituie temei pentru notare. Totodată, în primul semestru,recomandăm
a nu acorda note de la „1” la „4” pentru temele de acasă.
Elevul va fi evaluat prin notă la evaluările sumative, la sfârșitul fiecărei unități de
învățare. Rezultatele evaluării vor respecta principiul confidențialității, fiind
comunicate elevului și părintelui fără a fi anunțate public. După realizarea evaluării
sumative, profesorul desfășoară, în mod obligatoriu, lecția de analiză a rezultatelor
evaluării care va include două aspecte importante:
 analiza rezultatelor, exerciții de remediere a greșelilor, explicații
diferențiate;
 autoevaluare reflexivă, care stimulează învățarea conștientă, autonomă și
centrată spre succesul elevului.
În clasa a V-a notele de la „1” la „4” obținute la evaluarea sumativă nu se
înregistrează în catalogul școlar. Profesorul va elabora un plan de recuperare și va
efectua, în termen de maxim 1-2 săptămâni, proba repetată care va avea același
grad de dificultate. De asemenea, elevii care au absentat vor susține obligatoriu
proba de evaluare sumativă. În funcție de context, se stabilește data susținerii
probei. Aceasta va avea loc după finalizarea lecțiilor, la ora agreată de profesor cu
elevul/elevii care au absentat și/sau cei care au urmat planul de recuperare. Nota de
la evaluarea repetată va fi înregistrată în ziua susținerii cu specificarea de rigoare în
rubrica „Note” din catalogul școlar.
În clasa a V-a, evaluarea formativă nu se notează, punându-se accent pe
autoevaluare.
În clasa a V-a elevul va acumula note după cum urmează:
 evaluări sumative (10 -11 note);
 prezentarea Portofoliul de învățare a elevului la sfârșitul semestrelor (2
note);
 produse complexe elaborate acasă doar în semestrul II ( 5-6 note);
  proiectele educaționale (1-2 note).
Structura portofoliul de învățare a elevului va fi stabilită de către cadrul
didactic în cooperare cu elevii. Se vor decide rubricile obligatorii de care se va
ține cont la evaluarea de la sfârșitul semestrelor. Un exemplu recomandat pentru
clasele care implementează noua curricula ar putea fi cel al structurii corelate
sistemului competențelor specifice. Portofoliul de învățare va include produsele
elaborate în cadrul lecțiilor de tip atelier, proiecte și materialele dezvoltate în
procesul evaluărilor formative.
Ținând cont de cele expuse mai sus, vreau să prezint rezultatele elevilor clasei
a V-a la Limba și lit.română pe I semestru al anului de studii 2019 – 2020.
În urma studierii rezultatelor pr I semestru, al comportamentlui elevilor,
asistențelor la lecții și a lecțiilor proprii am ajuns la concluzia :

- elevii clasei a V-a încă nu s-au acomodat nici la clasă, nici la școală;

- colectivul de elevi nu este format, nu există înțelegere,prietenie între colegi;

- există o concurență invidioasă;

- nu s-au acomodat cu toți profesorii;

- nu-și pot organiza timpul liber;…

Decizii:

1.A se lua act de informația prezentată de prof.l.română.

2.A se organiza ședințe cu părinții despre adaptarea elevilor clasei a V-a: probleme
și soluții;

3.Pofesorii să folosească în timpul lecțiilor mai multe metode activ –

participative…

4.

4.Dirigintele să petreacă ore de diriginție cu implicarea elevilor în pregătirea lor.