Interpretare

A fost odată ca niciodată.....

Așa încep mai toate basmele noastre.

Basmul.....Basmul este o specia a genului epic, în proză, mai rar în versuri, care
prezintă personaje și evenimente cu caracter fabulos, supranatural, și în care
conflictul este între bine și rău, sfârșindu-se, de regulă, cu victoria binelui.

Încă din copilărie cunoaștem basmele despre Făt-Frumos și Ileana

Cosânzeana,zmei și pajuri, despre Alba ca Zăpada, Scufița Roție, Motanul
Încălțat,Prințesa adormită, Cenușăreasa și multe altele.

Cănd vorbim despre basmele noastre românești,numaidecât ne amintim de

I.Ceangă și Petre Ispirescu,iar când vorbim de basmele altor popoare- ne amintim
de Hans Andersen Șharrlle Pero,Frații Grimm.

Marele nostru povestitor de la Humulești, Ion Creangă a lăsat urmașilor o vastă

operă literară, printre care și un șir de basme.Unul din ele este ,,Povestea lui
Harap-Alb.”Dacă ne referim la acest basm cult, putem menționa că are ca temă
mitul inițierii unui tânăr pentru rolurile vărstei mature, de soț și de conducător de
popoare.Acțiunea basmului se derulează în plan fantastic, într-o lume atemporală și
într-un spațiu geografic imaginar.

Dar dacă am face trimitere la un basm popular german, cum ar fi ,,Cenușăreasa”,

de asemenea, întâlnim elemente de mit, numai că mit al opresiunii nedrepte
urmată de triumf și răsplată.

Ca și ăn basmul,,Povestea lui Harap-Alb” timpul și spațiul nu sunt clar

precizate.Acțiunea se desfășoară într-un timp imaginar.( A fost odată un om
bogat…             Şi s-a întâmplat ca o dată împăratul să pună la cale o mare petrecere …
a plecat la un iarmaroc….).

În basmul ,,Povestea lui Harap-Alb” povestitorul valorifică stereotipurile basmului

popular, folosind formulele inițiale( că să nu ne depărtăm cu vorba și să încep a
depăna firul poveștii..), mediane( că cuvântul din poveste înainte mult mai este) și
cele de încheiere.

În ,,Cenușăreasa”, aceste formule nu sunt așa de bine conturate.Întâlnim așa

formulă inițială( a fost odată…) mediane( în prima zi,…a doua zi…, a treia zi….)
și mai expresivă formula de încheiere( Şi au rămas aşa, pe umerii Cenuşăresei, tot
timpul cât s-a prăznuit nunta împărătească.)
Numerele simbolice sunt de asemenea valorificate în ambele basme, dar mai
evidențiate în basmul românesc.Cifra 3 corespunde numărului feciorilor de crai, al
fetelor de împărat, al probelor de încercare.Cifra 5 se regăsește în nr.tovarăților de
drum a lui Harap-Alb și al probelor de depășit la curtea Împăratului Roșu.

Și în basmul german au fost folosite, după părerea mea, cifre simbolice: 3 fiice
avea omul, dintre care 2 vitrege;o petrecere la împărăție ce trebuia să țină 3 zile
încheiate…)

Ambele basme sunt alcătuite dintr-o înșiruire lineară de secvențe, care se succed
în ordine cronologică.

Personajul principal Harap-Alb , spre deosebire de eroul clasic pozitiv al basmului

popular, reușește să învingă răul după multe probe care sunt menite să-i
însușească calitățile de care are nevoie  un împărat. Trecând peste aceste probe,
personajul principal învață să prețuiască prietenia, să respecte cuvântul dat, să
asculte sfaturile părintești și să iubească..După îndeplinirea probelor, Harap-Alb se
desparte de prietenii săi, fapt care sublinează ideea maturității și a independenței.

Basmul este populat de mai multe personaje secundare și episodice.Între

personajele secundare rețin atenția Sf.Duminică și calul năzdrăvan.Sf.Duminică
este o zeiță oraculară care-l ajută pe H.-Alb să-și găsească drumul în viață.

Personaje secundare sunt și ceilalți prieteni ai eroului.

În basmul Fraților Grimm personajul principal este o tănără rămasă orfană de

mamă și care e nevoită să suporte umilințele surorilor vitrege și caznele la care o
supune mama vitregă,dar are parte de un final fericit alături de prinț.Căsătoria și
schimbarea statutului social devin răsplata firească a fetei care suporta cu stoicism
umilințele și muncile grele.Se poate observa perpetuarea unei concepții: cei buni și
virtuoși sunt răsplătiți, mai ales în ordinea basmului, unde nici măcar nu se cere
răsplată, pentru că ea este de la sine înțeleasă.În felul aceste echilibrul existențial
este restabilit.

În final am putea spune că ambele basme cultivă principii morale înalte precum
cinstea, adevărul, prietenia și curajul, transformându-se într-o creație care
oglindește viața.