PLANIFICARE ZILNICĂ

Miercuri – 23 ianuarie 2013

Educatoare: Ghiţă Adelina
Grădiniţa: P.P. Nr. 45 Constanţa
Nivelul : II ( Grupa mare)
Tema anuală: “Cum este, a fost şi va fi aici pe Pământ”
Proiectul: „Lumea vie”
Subtema : “În sălbăticie”
Tema zilei: “Povestea ursului cafeniu” de Vladimir Colin
Obiective operaţionale:
DLC:
- să asculte cu atenţie un text lecturat;
- să utilizeze calităţile expresive ale limbajului oral în transmiterea unor idei
şi sentimente;
- să se exprime cursiv, în propoziţii logice;
- să se exprime corect din punct de vedere gramatical.
DS:
- să numească şi să descrie animale din zona polară;
- să cunoască animale sălbatice şi mediul lor de viaţă;
DOS:
- să exprime o atitudine pozitivă în raport cu mesajul transmis prin lectura
poveştii;
- să participe la efectuarea ordinii in sala de grupă;
- să manifeste spirit cooperant.
DEC:
- să ilustreze povestiri cu mijloace specifice picturii.
DPM:
- să manipuleze corect materialele puse la dispoziţie pentru îndeplinirea
sarcinii.
 SCENARIUL ZILEI
ADP – Întâlnirea de dimineaţă – „Curiozităţi despre animale”

Copiii sunt aşezaţi în cerc pentru a putea stabili un mai bun contact vizual.
După salut se va realiza prezenţa. Fiecare copil prezent va veni în mijoc şi va saluta
întreaga grupă.

Se va purta o scurtă conversaţie referitoare la tema abordată în această

săptămână şi se va prezenta noutatea zilei: “Astăzi vom călători împreună în
ţinuturile polare.”. Discutăm despre mediile de viaţă diferite ale animalelor
coordonând discuţia asupra unor curiozităţi din lumea animalelor.

Vom încheia întâlnirea de dimineaţă cu cântecul “Elefantul Cici”.

Rutine: „Cartea, prietena mea” – deprinderea de a mânui cu grijă cărţile.

Tranziţii: “Ce fac eu să facă toţi”- joc imitativ; “Bat din palme” –joc cu text şi cânt;
“Trenuleţul animalelor”-mers in coloană.

ALA1 – Activităţi liber alese

Centrul Tema Sarcina

Bibliotecă “Răsfoim atlase şi cărţi
-să recunoască şi să
cu animale sălbatice” descrie animale sălbatice
din zone diverse ale lumii;
Construcţii “Rezervaţia de -să colaboreze cu colegii
animale” de grup la realizarea
lucrării;
Joc de masă “Reîntregeşte imaginea”- -să îmbine piese de puzzle
puzzle pentru a alcătui imagini;
Artă “Animale sălbatice”- -să redea cat mai fidel
desen tema propusă.
ACTIVITAŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE

Tema zilei: “Povestea ursului cafeniu”

Domenii experienţiale: Domeniul limbă şi comunicare – DLC

Domeniul estetic şi creativ - DEC

Mijloc de realizare: activitate integrată

-educarea limbajului (DLC) – “Povestea ursului cafeniu”-
lectura educatoarei;
-pictură (DEC) – “Povestea ursului cafeniu”-scene din
poveste .

Obiectiv de referinţă
Informativ:
să reţină ideile textului audiat;
să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv;
Formativ:
să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical;
să compună cât mai armonios un spaţiu plastic;
Educativ:
să-şi exprime atitudinea pozitivă faţă de mesajul transmis prin lectură.

Obiective operationale
Cognitiv-formative:
să asculte cu atenţie un text lecturat;
să redea pe scurt conţinutul povestirii;
să demonstreze înţelegerea textului răspunzând la întrebări;
să formuleze propoziţii logice şi corecte pe baza textului audiat;
să utilizeze adecvat instrumentele şi materialele de lucru;
să redea cât mai fidel tema propusă.
Psiho-motor
să răspundă prin acţiune la cerinţele formulate;
să mânuiască cu uşurinţă materialele puse la dispoziţie;
Socio-afectiv
să participe cu interes la activitatea desfăşurată;
să respecte regulile şi sarcinile date;
Strategii didactice
 Metode si procede: conversaţia,explicaţia,observaţia, povestirea,
problematizarea, exerciţiul.
 Mijloace didactice: computer, dvd, tablă magnetică, imagini cu scene din
poveste, coli desen, acuarele, pensule, stimulente.

Forme de organizare: frontal, idividual.

Locul de desfasurare: sala de grupă.

Bibliografie:
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Ed. A 2-a
rev. şi ad., Ed. V&I Integral, Bucureşti, 2005;
 Angela Ciobotaru, Angela Sesovici, Cristina Spânu, Daniela Răileanu, Elena Călin,
Filofteia Grama, Georgeta Dincă, Georgeta Pletea, Mioara Pletea, Aplicaţiile
noului curriculum pentru învăţământul preşcolar – Ghid pentru cadrele didactice,
vol.II, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2009;
 Anca Păunescu, Claudiu Bunăiaşu, Cornel Novac, Dumitru Gherghina, Gina
Cămăraşu, Ioan Dănilă, Nicolae Oprescu, Vali Ilie, Metodica activităţilor instructiv-
educative în învăţământul preprimar, Ed. Didactica Nova, Craiova, 2007.
 Secvenţe Strategii didactice Evaluare
didactice Conţinut Metode şi Mijloace Metode Indicatori
procedee didactice
Moment Crearea condiţiilor pentru -observarea -intră în sala
organizatoric buna desfăşurare a activităţii: comporta- de grupă în
-aerisirea sălii; mentului rând şi se
-pregătirea materialului copiilor; aşază pe
intuitiv; scăunele;
-aşezarea scăunelelor în
semicerc.
Captarea Le prezint copiilor pe slide -conversaţia; -computer -analiza -ascultă cu
atenţiei imaginea ursului cafeniu, -dvd raspunsuri- atenţie;
eroul povestirii. Răspund şi -observaţia; lor; -observă
pun întrebări copiilor legate -aprecieri slide-ul;
de tema zilei. verbale; -răspund la
întrebări;
Anunţarea Le comunic copiilor că astăzi -conversaţia; -observarea -ascultă cu
temei şi vor afla o întâmplare din viaţa comporta- atenţie;
enunţarea ursului cafeniu. Trebuie să fie -explicaţia; mentului; -pun şi
obiectivelor foarte atenţi deoarece vom -analiza răspund la
desfăşura şi un concurs pe răspunsuri- întrebări
tema povestirii apoi vom reda lor;
scene prin pictură.
Dirijarea Citesc expresiv “Povestea -conversaţia; -computer -observarea -ascultă cu
învăţării ursului cafeniu” de Vladimir comportam atenţie;
Colin. Prezint copiilor slide- -dvd entului;
urile cu scene din poveste -explicaţia;
punându-le intrebari prin -tablă -analiza -răspund la
răspunsurile cărora să descrie magnetică răspunsuri- întrebări;
scenele prezentate. -observaţia; lor şi
Pe o masuţa aşez aleator -imagini corectarea
imagini cu scene din poveste. lor atunci -aşază
Voi cere copiilor să aşeze când este imaginileîn
imaginile pe tabla magnetică -povestirea; cazul; ordine
în ordinea succesivă a - succesivă;
întâmplărilor petrecute în -analiza
poveste. expunerii
Trecem la desfăşurarea verbale şi
concursului. Explic copiilor corectarea
modul de desfăşurare. -problema- atunci când -redau oral
Împart grupa în două echipe: tizarea este cazul; scene din
“Pinguinii” şi “Urşii polari”. povestire;
Vom desfăşura sub formă de -aprecieri
concurs jocul didactic “Spune verbale;
mai departe!” Voi numi pe
rând câte un copil din fiecare
echipă să formuleze propoziţii
 cu început dat pe tema
poveştii. Echipa care adună -formulează
cele mai multe buline propoziţii
colorate va fi echipa
câştigătoare.

Asigurarea Copiii vor realiza lucrări de -conversaţia; -coli -analiza -ascultă cu

feedback-ului pictură care reprezintă scene desen; modului de atenţie;
din “Povestea ursului cafeniu” lucru;
de Vladimir Colin. Prezint -explicaţia; -acuarele; -pun între-
etapele de realizare a lucrării -aprecieri bări;
şi planşa model. Explic apoi şi verbale;
demonstrez modul de -exerciţiul;
realizare al lucrării. Vom -pensule;
realiza cateva exerciţii de -realizează
mişcare a mâinilor şi voi tema
insista asupra poziţiei corecte propusă prin
a corpului. La semnalul meu, intermediul
copiii vor începe lucrul. Acolo picturii;
unde este cazul dau indicaţii
individuale.
Evaluarea Vom realiza o expoziţie cu -conversaţia; - suport -analiza -ascultă cu
performanţe- lucrările realizate. Se vor face pentru lucrărilor atenţie;
lor aprecieri referitoare la expunerea realizate;
fidelitatea redării temei şi -observaţia. lucrărilor; -aprecieri -fac
asupra aspectului estetic. Se verbale; aprecieri;
vor face aprecieri generale -stimulen- -observarea
asupra modului de te comporta- -primesc
desfăşurare al activităţii, mentului; stimulente.
asupra efortului şi progresului -oferirea
realizat de copii. stimulente-
Ofer copiilor drept stimulent lor.
jetoane reprezentând
imaginea Super- Ursuleţului.
ALA 2
JOC DINAMIC - JOCUL SCĂUNELELOR

Copiii sunt aşezaţi în cerc pe scăunele.La auzul fondului muzical copiii dansează,
timp in care se ia câte un scăunel din cerc. Când muzica se opreşte, copiii , trebuie
să ocupe locul pe scăunel , iar copilul rămas fără loc iese din grupul de copii. Jocul
continuă până când se epuizează numărul de scăunele şi numărul de copii ,
rămânând un singur câştigător.

JOC LINIŞTITOR – “ZBOARĂ, ZBOARĂ…”

Copiii sunt aşezaţi pe scăunele, în semicerc. Un copil va fi aşezat pe scăunel în faţa

semicercului. El va rosti cuvintele “Zboară, zboară…” în acelaşi timp cu ridicarea şi
coborârea succesivă a mainilor. El caută să surprindă copiii rostind denumirea unui
obiect/fiinţă care fie că zboară, fie că nu. Copiii trebuie să ridice mainile în cazul celor
care zboară iar în caz contrar să le lase pe genunchi. Pentru surprinderea copiilor, cel
care conduce jocul poate ridica mainile în cazul obiectelor/fiinţelor care nu zboară şi
invers. Copiii care greşesc sunt scoşi din joc. Conducerea jocului este preluată de unul
dintre copiii care a fost atent. Jocul continuă prin eliminarea copiilor paricipanţi până
ce rămâne un singur câştigător.
Grădiniţa P.P. Nr.45 Constanţa
Prof. Înv. Primar: Ghiţă Adelina

Grupa mare: Iepuraşii cei isteţi

 Povestea ursului cafeniu
de Vladimir Colin

Urşii care trăiesc la Polul Nord sunt albi. Cred că din pricina asta le spune urşi albi (dar,
fireşte, dacă vreunul dintre voi a aflat că li se spune albi din alte pricini, îl rog să-mi dea de ştire
şi să nu mă mai lase să scriu minciuni ). Aşa...
Ei, şi iată că printre urşii cei albi de la pol s-a rătăcit într-o bună zi un urs cafeniu, un urs mare
şi frumos, care venea tocmai din munţii noştri. Cum a ajuns el la pol să nu mă întrebaţi, că nu
ştiu. Ce ştiu e că s-a pomenit acolo şi că a început să caşte ochii la munţii de gheaţă şi la focile
care se zbenguiau pe ei.
- Ia te uită!... Un urs murdar! strigă o focă, şi toate surorile ei începură să chicotească, să
hohotească şi să se prăpădească de râs.
- E mânjit tot!
- De la gheare pân' la bot!
- Vai, vai, ce caraghios!
- Parc-a fost muiat în sos!
Uite-aşa râdeau focile, râdeau de nu mai puteau. Ursul nostru se uită în jur gata să râdă şi el
de ursul cel murdar (pentru că urşii, se ştie, se spală pe dinţi în fiecare dimineaţă şi seară, ba mai
fac şi baie) când, spre marea lui mirare, nu văzu niciun urs.
- Nu cumva râdeţi de mine? întrebă el supărat.
- Păi de cine, măi Martine?
- Eu sunt curat, spuse şi mai supărat Martin. M-am spălat chiar azi dimineaţă.
Dar focile nu-l crezură şi râseră mai departe, aşa că bietul urs îşi luă tălpăşiţa, mormăind.
Şi nu merse el cine ştie cât, că se întâlni cu nişte urşi albi.
- Fraţilor! strigă bucuros Martin. Ah! Ce bine-mi pare că vă văd...
- Cine-i urâtul ăsta care se crede frate cu noi? spuse cu dispreţ un urs alb.
- Ia te uită ce neobrăzare! vorbi un altul.
De ciudă, bietul Martin simţi că-i dau lacrimile.
- Dar bine, fraţilor, nu vedeţi că sunt urs, ca şi voi?
-Urşii cumsecade sunt albi, răspunse primul urs alb, şi fără a-1 mai învrednicii cu o privire,
toţi urşii albi plecară, legânându-şi îngâmfaţi blănurile.
Martin se aşeză pe un sloi şi începu să plângă.
- Făcea să bat atâta cale până la pol, ca să găsesc aici numai batjocură? se întreba el. Vai, ce
urşi răi trăiesc printre munţii de gheaţă!
Şi cum plângea aşa, un pinguin se apropia încetişor.
- De ce plângi, ursule? întrebă pinguinul.
- Cum să nu plâng, pinguinule, dacă urşii albi mă dispreţuiesc şi râd de mine? Eu sunt cafeniu,
la noi toţi urşii sunt cafenii.
Pinguinul era o pasăre tare isteaţă.
- Şi numai pentru atâta lucru plângi? Hai, vino cu mine!
Îl duse pinguinul într-un loc ferit şi, cât ai bate din palme, aduse o bucată de săpun.
- Ia săpuneşte-te bine, de sus şi până jos! îl îndemnă el pe Martin.
- Şi tu? se supără ursul. Le-am spus şi focilor că sunt curat. M-am spălat chiar azi-dimineaţă!
- Nu-i nimic, răspunse pinguinul. Fă-mi mie plăcerea asta....
Bombănind, Martin se muie într-un ochi de apă şi prinse a se săpuni. De mânios ce era se frecă
bine, bine, bine, şi - iată - curând toată blana îi era plină de clăbuci albi şistrălucitori.
- Aşa, destul, spuse pinguinul.
Martin lăsă jos săpunul şi voi să se vâre în ochiul de apă, dar pinguinul îl opri.
- Stai! Rămâi aşa!
Apoi îl luă de mână şi-l duse în mijlocul urşilor albi.
- Vai, ce urs frumos! strigă un urs alb.
- Ce blană albă! se minună al doilea.
- Şi ce mândru străluceşte în soare! şopti al treilea. Bietul Martin nu mai înţelegea nimic. Dar
era atât de bucuros de primirea care i-o făceau urşii albi, că nici nu-şi bătu capul să înţeleagă. Ii
mulţumi pin guinului şi rămase printre urşii albi cu care jucă „bâz" şi „baba-oarba", uitând de
toate.
Deodată însă, un munte de gheaţă se apropie de sloiul pe care se jucau.
- Fugiţi! Fugiţi! strigă un pui de urs şi se aruncă în apă, înotând voiniceşte.
Urşii se opriră din joacă, văzură muntele şi pricepură că se va ciocni de sloiul lor, strivindu-i
sub greutatea lespezilor de gheaţă. Speriaţi, săriră în apă şi se depărtară degrabă, în vreme ce
Martin - neobişnuit cu viaţa de la pol- rămase pe sloi. Când înţelese ce primejdie îl paşte voi să
sară şi el în apă. Chiar în clipa aceea răsună glasul înspăimântat al unei ursoaice:
- Puiul! Puiul meu!... A rămas pe sloi!
Nici unul dintre urşii care se depărtaseră nu scoase nicio vorbă, nici unul nu cuteza să se
întoarcă pe sloi. Martin se repezi şi începu să caute ursuleţul.

Îl află pe o movilită de zăpadă şi-l luă în braţe, dar în clipa aceea se auzi un troznet cumplit şi
muntele de gheaţă izbi sloiul.Totul pârâia, se prăbuşea, valurile ţâşniră înalte cât muntele. Cu
puiul în braţe şi ferindu-l de bucăţile de gheaţă, mari cât o casă, Martin se pomeni în apă. Fusese
rănit de suliţele de gheaţă. Dar puiul era nevătămat.
O lespede grea îl împiedica acum pe Martin să iasă la lumină. Cu chiu, cu vai sparse lespedea
şi, înotând, se ridică pe un sloi ce plutea, la adăpost de alte primejdii.
Mama ursuleţului se repezi să-i mulţumească, dar, când ajunse lângă Martin, încremeni. Şi la
fel încremeniră şi ceilalţi urşi albi. Clăbucii de săpun din blana lui Martin se topiseră în apă, şi
ursul nostru era din nou cafeniu ...
- Alb sau cafeniu, eşti un urs bun şi viteaz, spuse mama ursuleţului, văzâd cum puiul se
prinsese cu lăbuţele de gâtul lui Martin. Îţi mulţumesc...Niciunul dintre noi n-a cutezat să rămână
pe sloi...
- Nu blana îl face pe urs, încuviinţară şi ceilalţi urşi albi, adunându-se în jurul lui Martin şi
strângându-i care mai de care laba.
Din ziua aceea, Martin n-a mai fost nevoit să-şi împodobească blana cu clăbuci de săpun
(treabă care l-a bucurat straşnic căci săpunul uscat îi pricinuia mâncărimi cumplite şi-l silea să se
scarpine cu toate cele zece gheare, ceea ce nu era deloc frumos şi nici plăcut nu era).
Cât a rămas printre urşii albi s-a bucurat de cinste şi prietenie, iar când s-a întors acasă a
alergat la prietenul meu, care scrie toate poveştile pentru copii, şi a povestit întâmplarea. De
atunci mai cântă Martin şi-n ziua de azi:
Crezi că-mi pasă că te ştiu
Negru, alb sau cafeniu?
Inima să-ţi fie dreaptă.
Eu te judec după faptă!