Proiect de lecție

Şcoala Gimnazială com. Amaru

Profesor: Țicleanu Elena Alexandra
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa a VIII-a
Titlul lecției: Textul literar. Textul nonliterar
Tipul lecției: de receptare şi studiere a textului literar și nonliterar
Data: 18. II. 2022

Competenie generale:
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, în scopuri diverse.

Valori şi atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
 Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru
dezvoltarea personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.

Competenie specifice:
2.3 utilizarea corectă a relaţiilor sintactice în textele orale proprii;
3.1 dovedirea înţelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerinţe date;
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogăţire a vocabularului şi
a categoriilor semantice studiate;
3.3 identificarea valorilor etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-le la situaţia de comunicare concretă;
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoştinţelor de morfo-sintaxă, folosind adecvat semnele
ortografice şi de punctuaţie;
4.3 redactarea unui text argumentativ;
Obiective operaiionale:
Pe parcursul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 să citească expresiv textele propuse;
O2 să îşi exprime opinia cu privire la valoarea formativă a lecturii;
O3 să găsească sinonime contextuale pentru cuvinte date;
O4 să alcătuiască enunţuri cu sensul propriu şi figurat al cuvintelor;
O5 să identifice tipul unui text la prima vedere (literar/ nonliterar);
O6 să argumenteze apartenenţa unui text la prima vedere la un anumit gen literar;
O7 să identifice modurile de expunere dintr-un text la prima vedere;
O8 să identifice într-un text trăsături de portret ale personajelor;
O9 să formuleze întrebări referitoare la firul narativ al unui text epic;
O10 să rezume un text, utilizând diferite mărci afective.

Strategia didactică
 Resurse: - materiale: tablă, cretă, caiete de notiţe, plic, scrisoare, fişe teoretice, fişe de lucru, fişe-
steluţă, laptop, videoproiector, Cd film.
- umane: capacităţile receptive ale elevilor de clasa a VIII-a (clasă neomogenă, ritmuri
diferite de învăţare); 14 elevi;
- temporale: 1 h.;
- bibliografice:
 Cărtărescu, Mircea, A patra inimă, în Care-i faza cu cititul?- Liviu
Papadima, Editura Arthur, 2010, p. 89.
 Cucoş, Constantin, Psihopedagogie pentru examene de definitivat şi grade didactice,
editura Polirom, Iaşi, 2009;
 Emanuela Ilie, Didactica literaturii. Metode, Editura Panfilius, Iaşi, 2006;
 Pleşu, Andrei, „Citatul ca armă albă”, în „Dilema veche”, nr. 337, 29 iulie - august
2010;
 Şovu, George, Liceenii, Editura Iacobi, Bucureşti, 1991, p. 11.

 Forme de organizare a activităţii: frontală, individuală, pe grupe.

 Metode şi procedee: conversaţia euristică, scaunul autorului, explicaţia, exerciţiul, lectura model,
demonstraţia, cadranele, explozia stelară, jurnalistul cameleon, lucrul pe grupe..
 Oglinda tablei

Textul literar. Textul nonliterar

 fragment din Liceenii de George Şovu

soluţie= alternativă a replica= a răspunde

a ironiza= a persifla hotărî= a decide

I.
II.
Text literar
caracter ficţional; Text epic:
personaje („fiinţe de hârtie” –R. personaje şi fir narativ;
Barthes). narator- la pers. a III-a.

Moduri de expunere:
naraţiunea (are narator, Personaje:
întâmplări); Mihai- sensibil şi sincer;
dialogul (linie de dialog, replici Ionică- rebel, glumeţ. IV.
III. ale personajelor).

Cine?

Când? Ce?

Cum?
De ce?
Desfăşurarea scenariului didactic:
 Strategii didactice
Ob.
Secvenţele Metode, Forme de
operaţi Conţinut Mijloace de Evaluare
lecţiei procedee, organizar
onale învăţământ
tehnici e
1. Moment 1' Verific prezenţa şi materialele necesare lecţiei. Mobilierul este Conversaţia Tablă, cretă, frontală
organizatoric
aşezat astfel încât să existe patru grupe, două a câte trei, respectiv laptop, fişe,
1’ două a câte patru elevi. cărţi,
mobilier
2. Captarea Le arăt elevilor un plic şi le spun că este o scrisoare primită pe ergonomic frontală
atenţiei O1
adresa şcolii, de la Biblioteca municipală. Îi întreb dacă nu cumva Conversaţia Plic, Aprecieri
are cineva din clasă restanţe la bibliotecă. Rog un elev să desfacă euristică scrisoare verbale
5’ plicul şi să ne comunice conţinutul. (Anexa 1) Scurtă discuţie despre
O2 statutul cărţii şi al lecturii în zilele noastre. Scaunul
Elevii au avut ca temă comentarea unui citat despre carte; câţiva autorului Caiete de
3. Actuali-
zarea elevi citesc tema, iar colegii aleg citatul preferat. Rog un elev să Coversaţia teme frontală
cunoştinţelor citească un fragment din articolul “A patra inimă” de Mircea Lectura cartea
O1
Cărtărescu, din antologia Care-i faza cu cititul?, coordonată de Liviu Care-i faza
10’ Papadima. (vezi Anexa 2) Discuţie scurtă despre metafora fluturelui. cu cititul?

3. Anunţarea Scriu titlul lecţiei pe tablă şi anunţ verbal obiectivele vizate. Conversaţia tablă, cretă frontală
titlului şi a
Explicaţia
obiectivelor
lecţiei Împart elevilor fişe care conţin un fragment din romanul Liceenii Fişe de
1’ O1 de George Şovu (Anexa 3), şi le spun că am ales textul pentru a le lucru frontală
reaminti că nu sunt departe de această etapă a vieţii lor, de care îi Conversaţia
desparte Examenul Naţional. Numesc succesiv elevii pentru a realiza Lectura
4. Dirijarea
învăţării lectura expresivă a textului. model
Îi întreb pe elevi dacă textul şi personajele li se par familiare; în
40’
funcţie de răspuns, îi întreb dacă li se pare cunoscut titlul. Le arăt Conversaţia Cartea
cartea. Discuţie despre opţiunea carte/film. Le spun că este preferabil euristică Liceenii
 Strategii didactice
Ob.
Secvenţele Metode, Forme de
operaţi Conţinut Mijloace de Evaluare
lecţiei procedee, organizar
onale învăţământ
tehnici e
să citească întâi textul prim, cartea, apoi să vizioneze filmul pentru a
vedea în ce măsură scenariul este fidel textului original. Insist asupra
ideii, spunându-le că, uneori, filmul se distanţează foarte mult de
cartea “ecranizată”, fiecare regizor operând, practic, o interpretare a
cărţii.
Demonstra-
Cu ajutorul videoproiectorului, le arăt elevilor o secvenţă din ţia Laptop, frontală
filmul Liceenii, în regia lui Nicolae Corjos, cu elebrii actori Ştefan videoproiect
Bănică Jr., Mihai Constantin, Oana Sârbu, Tamara Buciuceanu- or, CD film
Botez şi Ion Caramitru. Individua-
Pe baza fişei, elevii rezolvă mai întâi individual, pe caiete, Fişă, tablă, lă
Exerciţiul
frontală
O3 exerciţiile de vocabular care vizează înţelegerea textului. Ulterior, cretă, cauete

O4 exerciţiile sunt verificate frontal, la tablă. (Anexa 3) de notiţe

Desenez pe tablă cadranele şi le numerotez. Le solicit elevilor să Cadranele
pe grupe
O5 lucreze pe grupe. Fiecărei grupe îi corespunde o cerinţă care vizează Lucrul pe - aprecieri
aprofundarea textului dat. Le spun că că va fi declarată câştigătoare grupe verbale
O6 Fişe
şi va primi punctele (fiecare membru) echipa care rezolvă corect în teoretice
O7 frontală
cel mai scurt timp. Le cer să utilizeze, ca auxiliar, fişa teoretică -
not
O8 “Textul literar. Textul nonliterar” (Anexa4) Succesiv, câte un Explicaţia
reprezentant din fiecare echipă dă răspunsul colectiv şi completează,
sumar, cadranul corespunzător.
Marker
Desenez pe tablă o stea cu cinci colţuri şi le spun elevilor că Explozia Tablă frontală
vom verifica folosind “explozia stelară” dacă au înţeles conţinutul stelară magnetică,
magneţi pe grupe
O9 textului.Fiecărei grupe îi corespunde o întrebare: Cine?, Ce?, De ce?, Fişe-steluţă,
Cum? Elevii scriu întrebarile pe hârtii în formă de stea, apoi câte un caiete de
notiţe
reprezentant din fiecare grupă merge şi lipeşte pe tablă în jurul
 Strategii didactice
Ob.
Secvenţele Metode, Forme de
operaţi Conţinut Mijloace de Evaluare
lecţiei procedee, organizar
onale învăţământ
tehnici e
“stelei-mamă” şi adresează întrebărea colegilor din clasă. Echipa
O9
care a formulat greşit întrebarea iniţială va avea de formulat o Conversaţia frontală
întrebare care să înceapă cu adverbul interogativ “Când”; dacă nu se
descurcă niciun membru al echipei, va formula întrebarea un elev din
clasă, iar cei din echipa respectivă vor răspunde.
În funcţie de timpul rămas, fiecare echipă va trebui să rezolve Jurnalistul
exerciţiile care vizează interpretarea textului. Două echipe vor trebui cameleon
să rezume informaţiile din text folosind un ton optimist, iar celelalte caiete de pe grupe interevaluare
O10
notiţe
două folosind un ton pesimist. Un elev din fiecare grupă va citi Lucrul în
răspunsul echipei. Se va stabili care sunt cei mai optimişti, respectiv echipă
cei mai pesimişti elevi ai clasei. frontală
Le împart elevilor fişe conţinând un fragment din articolul lui
O1 andrei Pleşu, “Citatul ca armă albă”, publicat în 2010 în “Dilema Lectura
veche”. (Anexa 5) Le cer să observe ce fel de text este (nonliterar) şi fişe
O5
articolul
le spun că în ora următoare vom identifica pe baza lui trăsături “Citatul ca
specifice acestui tip de text. armă albă”
5. Asigurarea Anunţ tema pentru acasă:
retenţiei şi a
 Demonstraţi într-o compunere de aproximativ 10-15 rânduri Conversaţia Caiete de frontală
transferului
notiţe
1’ că fragmentul din Liceenii se încadrează în genul epic. explicaţia

 Exerciţiile rămase pe fişa de lucru.

6. Asigurarea Pe tot parcursul lecţiei ofer aprecieri verbale şi nonverbale, corectez
feedbackului
greşelile, completez eventualele răspunsuri incomplete, iar la sfârşit - prin note
2’
notez elevii care au participat activ la lecţie (feedback1). Elevii - autoevaluare

răspund, cer lămuriri, pun eventuale întrebări, iar la final

completează fişa de autoevaluare(feedback 2). (Anexa 6)
ANEXA 1
Oraşul Rafturilor triste, 7 noiembrie 2011
Dragii mei,

De pe aripile depărtării mă adresez vouă astăzi, cu glas fierbinte de rugă amară... Singurătatea îmi
desenează pe chip urmele tristeiii şi ale indignării... Vă întrebaii, poate, din ce motiv... Am să vă spun
curat. Adesea privesc la oamenii din jurul meu...indiferenii, preocupaii, mereu grăbiii... Şi nicio rază din
privirea lor nu răzbate până la mine... Şi ştiii cum se spune: uneori, te simii mai singur cu zece persoane
în jurul tău, decât atunci când eşti doar tu. Nimeni nu-mi atinge degetele de hârtie într-o apropiere
prietenească... Paşii celor din jur sunt mult prea grăbiii pentru a se opri în dreptul meu... Sunt trup de foi
îngălbenite...
Dar dacă aii şti câte drumuri port în sufletul meu... câte visuri splendide şi aripi lungi de gânduri...
Puteii să călătoriii în locuri mirifice, departe de apăsătoarele preocupări cotidiene şi interese meschine.
Puteii deveni prietenii cuvintelor atunci când vă apropiaii de ele cu ochii, cu mintea, cu sufletul. Şi
puteii face asta apropiindu-vă de mine, iubindu-mă...Trebuie doar să vă deschideii braiele într-o
îmbrăiişare caldă, prietenească...
Sunt un prieten rece, dar sigur, spunea Victor Hugo. Dacă adesea aduliii sunt indiferenii din
cauza grijilor pe care le poartă povară în suflete, măcar voi, copii cu fruniile desenate-n visare, priviii-mă
cu ochi calzi, mângâietori...Vă rog, lăsaii-mă să vă fiu prietenă, iar eu promit să nu vă dezamăgesc!

Cu drag,
Car
tea

ANEXA 2

“Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc
fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă.
Când deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui
fluture uriaş. Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu
doar din floare-n floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă
mult cu cea în care trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise. Pe aripile
fluturilor noştri de hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise
cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând confortabil în spinarea
mătăsoasă a marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i
inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de
imagini, atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem că zborul,
chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care
zburăm prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre.”

(Mircea Cărtărescu - A patra inimă,

fragment din antologia Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima, Editura ART)
ANEXA 3
Fişă de lucru

“– Termină, mă, că n–o să mergem acum la mînăstire numai pentru că rămînem corigenţi la mate, i–a
strigat Ionică, văzîndu–1 cu figura aceea de mormînt. În definitiv, de ce trebuie să le spunem celor de–
acasă că avem "o boabă" pe toamnă?!...
"Ai trecut, mă, clasa?"
"Am trecut". Şi gata! Cu asta încheiem...
– Noroc cu soluţiile tale "geniale", Ionică... Altfel ce ne–am face, bieţii de noi! 1–a zeflemisit
Mihai.
– Poţi să mă ironizezi cît vrei. Am să pîndesc poştaşul, să prind scrisoarea prin care anunţă ăştia
corigenta. O iau şi–o pun la păstrare: N–am văzut, n–am auzit! Ai mei şi aşa nu prea dau pe la liceu.
– Şi cu minciuna cum stăm?
– Nu se moare dintr–atîta, fratele meu! îmi iau revanşa la anul.
De spus... le–au spus, totuşi, n–au avut încotro. Mihai nici nu se gîndise altfel... Cînd a ajuns, în
prima zi, era acasă numai bunicul.
– Nu te cred, îţi baţi joc de mine! i–a replicat acesta.
– Din păcate, e–adevărat, bunicule!
– Nu te întreb cum s–a întîmplat, că trebuie să fi avut tu un motiv serios de–ai
îngenunchiat, măi băiatule. Vezi numai de–l dă de–o parte degrabă! Şi ai grijă, că aşa drumul tău se–
nfundă în vreo văgăună...
A plecat apoi imediat să dea de mîncare la vite, la orătănii..
Cu taică–său a fost însă mai greu. A venit peste vreo două zile. E mecanic de locomotivă şi
drumurile lungi, pînă peste hotarele ţării, îl ţin deseori departe de casă. N–a vorbit cu Mihai o săptămînă
întreagă. Tocmai îşi luase concediu... de odihnă. Nu l–a certat, nu l–a bătut... Meşterea fel de fel în
ograda casei, ori lucra în grădiniţă. Pe băiat nici nu–l vedea. Şi la masă, cînd mîncau, privea ori în
farfurie, ori peste el. Iar cînd s–a hotărât să–i vorbească, i–a spus doar atît: "Eu am încredere în tine,
Mihai!"
Din ochii băiatului au ţîşnit lacrimi fierbinţi... Abia din ziua aceea a putut să se apuce să înveţe.
Pînă atunci trecuse prin chinurile iadului. Ar fi preferat orice fel de pedeapsă, în locul tăcerii şi al
indiferenţei de moarte în care se cufundase tatăl său... “
(George Şovu, Liceenii)

Receptarea textului

1. Oferă sinonime pentru cuvintele:

soluţie= ..................................... a replica= ........................................
a ironiza= .................................. a hotărî= .........................................

2. Explică sensul cuvântului „boabă” în text. Alcătuieşte un enunţ în care cuvântul să aibă alt sens.
Înţelegerea şi aprofundarea textului

Grupa I
 Stabiliţi tipul textului (literar sau nonliterar) şi daţi două argumente.

Grupa II
 Precizaţi genul literar în care se încadrează textul şi oferiţi două argumente.

Grupa III
 Precizaţi modurile de expunere prezente în text şi daţi câte două argumente.

Grupa IV
 Numiţi personajele textului şi precizaţi câte două trăsături morale ale acestora.

Explozia stelară
 Formulaţi întrebări care să vizeze conţinutul textului:

Cine?

Când? Ce?

Cum? De ce?

Interpretarea textului

 Grupele I şi II : Prezentaţi informaţiile textului în 3-4 rânduri, folosind un ton optimist.

Grupele III şi IV: Prezentaţi informaţiile textului în 3-4 rânduri, folosind un ton pesimist.

 Explicaţi de ce Mihai este trist, deşi tatăl său nu l-a certat sau bătut.
 ANEXA 4

Textul literar şi textul nonliterar

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT LITERAR sau NONLITERAR, în funcţie de scopul
comunicării şi de modul de prezentare a informaţiei transmise.

• Textele literare sunt ficţiuni, chiar dacă pleacă de la realitate, pe care o reflectă mai mult sau mai
puţin. Autorul creează un univers imaginar propriu.

• Textele nonliterare (nonficţionale) se raportează la anumite aspecte din realitate, fiind instrucţiuni
de folosire a unor aparate, afişe, adeverinţe, legi, articole de ziare, reclame, pagini de jurnal.
TEXTUL LITERAR TEXTUL NONLITERAR
- înfăiişează situaiii, întâmplări sau lucruri - se referă la aspecte din realitate şi nu la aspecte
apariinând ficiiunii, imaginaiiei scriitorului; ficiionale;
- transmite o impresie individuală, subiectivă
(personală) asupra realităiii; - informaiiile transmise au un caracter obiectiv şi
- emoiionează receptorul (îi transmite sentimente urmăresc informarea cititorului; unele texte
şi emoiii) ; nonliterare, cum sunt cele publicitare (ex.
reclamele), urmăresc să influenieze receptorul, dar
se raportează tot la un produs real.
- are o construciie specifică (limbaj
expresiv, realizat cu ajutorul figurilor de stil - stil clar, concis, fără procedee artistice; unele
şi al procedeelor artistice) ; specii, însă (ex. reclamele), mizează pe jocuri
de cuvinte, figuri de stil, cuvinte polisemantice.

- sunt folosite cuvinte cu formă neliterară, - este folosit aspectul corect, îngrijit al limbii;
regionalisme, arhaisme etc. - se referă la persoane reale;

-pune în mişcare personaje- „fiinie de hârtie” (R. - are caracter colectiv.

Barthes)
- are caracter individual ;
Exemple: textele literare în versuri sau în
proză, apariinând diverselor genuri şi specii
literare.
Exemple: articolul de ziar, de revistă
sau de diciionar, reclama, buletinul meteorologic,
cererea, reieta, legitimaiia, texte de lege, lucrări
şriiniifice
ANEXA 5

“De obicei, a fi un autor des citat e un simptom al gloriei, o încununare. În literatura de specialitate, numărul
lucrărilor în care apari ca referinţă a devenit chiar un criteriu de validitate ştiinţifică. Există o mare cantitate de site-uri care
te introduc într-o junglă practic infinită de „vorbe celebre“. S-ar zice că, dacă le citeşti, înţelegi tot: sînt ample compendii
de înţelepciune, care acoperă întreaga problematică a lumii şi adună laolaltă toată floarea aforisticii, de la Platon la Valeriu
Butulescu. Am cunoscut o mulţime de inşi care ţin în buzunar caieţele dolofane pline de sentinţe solemne, bune de plasat
în felurite conversaţii de salon. Alţii răspund oricărei întrebări printr-o puzderie de citate bine memorate, ceea ce îi
dispensează de efortul şi răspunderea unei opinii personale. Citatul e un excelent auxiliar, atunci cînd vrei să epatezi, să te
legitimezi, să-ţi camuflezi lipsa de idei. Nu zic că, în sine, a practica citatul e dezonorant. Dar e un fapt că, de multe ori, cel
care citează nu are discernămîntul, civilizaţia, adecvarea necesare pentru a se folosi decent de citat: ba mai mult, citează în
aşa fel încît se compromite nu numai pe sine, dar şi pe autorul – inocent – al citatului.
În aceste condiţii, citatul funcţionează ca o armă albă. Îşi ucide scurt şi sîngeros sursa, lăsînd să se înţeleagă că
celebrităţile lumii sînt o adunătură de caraghioşi, de maeştri ai platitudinii.”

(“Citatul ca armă albă”, in “Dilema veche”, nr. 337, 29 iulie - 4 august 2010)

ANEXA 6

AUTOEVALUARE
Mi-a plăcut cel mai mult:

Nu mi-a plăcut:

Ce nu ai înţeles din lecţia de azi?

Despre ce ai dori să discutăm în ora următoare?

Eu îmi dau nota..................şi sunt:

vesel trist furios