Proiect didactic

Data: 23.11.2022
Colegiul de Construcții Hîncești
Grupa: C-221
Prof. Ungureanu Axenia
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul: Romanul istoric. Interferența elementelor reale și ficționale
Tipul lecţiei: Comunicare de noi cunoştinţe
Durata: 80 minute

Competenţe vizate:
CS 3. Lectura și interpretarea textelor literare și de graniță, demonstrând gândire critică și atașament față de valorile naționale
și general umane.
CS 4. Producerea textelor scrise de diferit tip și pe suporturi variate, manifestând comportament lingvistic autonom și
originalitate.
Unități de competență:
3.5. Comentarea elementelor lexicale, stilistice și semiotice din textele literare și de graniță.
4.2. Respectarea rigorilor grafice la elaborarea textelor scrise.

1
VALORI ŞI ATITUDINI

 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate
 Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române
Competenţe operaționale (derivate):
La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea:
1) să precizeze, cel puțin, trei trăsături ale romanului istoric
2) să indice tema principală a romanului
3) să identifice secvențe relevante pentru cel puțin trei particularităţi ale compoziţiei: temele romanului, secvenţe narative
semnificative pentru ilustrarea trăsăturilor unui personaj,conflicte, perspective narrative, structură, relaţii de simetrie/opoziţie;

STRATEGIA DIDACTICĂ:

1) METODE ŞI PROCEDEE:
 Conversaţia euristică, conversația catehetică, explozia stelară (starbursting),, explicaţia, schematizarea, analiza de text.
2) MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE învăţământ:
 Romanul ”Frații Jderi” de M. Sadoveanu, fișe de lucru, caietele elevilor, tabla, prezentare PPT.

3) FORMA DE ORGANIZARE:
 Activitate frontală
 Activitate în perechi
 Activitate individuală

4) Evaluarea:
 Realizată de profesor: continuă (observaţie sistematică, apreciere verbală, feedback)

SCENARIUL DIDACTIC

2
 CONŢINUTUL ÎNVĂŢĂRII Strategii didactice Obs.
Etapele
Forme de Resurse Resurse
lectiei Evaluare
ACTIVITATEA ACTIVITATEA ELEVILOR org. a materiale procedurale
Timp
PROPUNĂTORULUI învăţării
-
I. Moment Salută, verifică prezenţa elevilor, Salută. Frontal Catalogul Conversaţia
organiza- creează o atmosferă favorabilă Răspund întrebărilor profesorului.
toric desfăşurării activităţii. Se pregătesc pentru oră.
1 min.

• Profesorul verifică tema

II. calitativ, prin sondaj, făcând Frontal -expunerea
Captarea observaţii şi aprecieri după caz. Cunoştin- -dialogul
atentiei/ • Câte genuri literare cunoaștem? Răspund întrebărilor adresate ţele problema-
discuţii • Ce gen literar studiem? anterioa- tizant
pregăti- • Definiți genul epic. re ale
toare • Numiți speciile literare care elevilor
aparțin genului epic. Observa-
3 min. • Ce specii literare am studiat? re
• Grupați trăsăturile propuse Conversaţia sistemati
conform speciei căreia îi catehetică că
aparțin: timpul și spațiul sunt
nelimitate; nu are intrigi
paralele; personajul este deja
bine conturat; se axează pe
sugestie; accentul cade pe Frontal Tabla
acțiune; se înfățișează un episod Individu-
caracteristic din viața unuia sau al

3
 ai multe personaje;
• Completați șirul de trăsături, pe Chestio-
care le cunoașteți, ale nare orala
romanului.
• Conform tematicii, romanul
este de mai multe tipuri.
Numiți-le.
• Se anunță elevii că vom
continua în explorarea
romanului, tema fiind: Romanul
istoric. Interferența elementelor
reale cu cele ficționale

Se notează pe tablă titlul lecției. Notează în caiete.

Prima etapă a lecției noastre va fi o

trecere în revistă a noțiunii de istorie,
raportată desigur la roman. Prezentar
Pentru romanul istoric, istoria este text, e PPT
pretext, intertext, hipertext, dialog
dintre generații, dialog al valorilor.
III. Text - Ceea ce este exprimat în scris;
Anunţarea cuprinsul unei opere literare sau
subiectului
științifice, al unui discurs, al unei legi
lecţiei şi a
competen- etc.
ţelor Pretext - Motiv (neîntemeiat sau
vizate neadevărat) invocat ca justificare a Sunt atenți la explicațiile
unei acțiuni sau pentru a escamota profesorului; Conversaţia
un motiv real. Notează, după caz, în caiete euristică

4
 Intertext - n. text literar pe baza
IV. unor fragmente disparate reunite
Dirijarea Frontal
într-un context unic.
învățării .
Hypertext - este un text afișat pe
un monitor de computer sau pe alte tablă
dispozitive electronice, cu referințe
Dir(hiperlinkuri) către alt text pe Individu- cretă
al
ijarcare cititorul poate imediat să-l
acceseze, sau cu referințe ce pot
ea dezvălui în mod progresiv textul, pe mai
multe niveluri de detaliu

Istoria în romanul istoric asigură tablă

stratul, substratul și suprastratul Vizionează prezentarea PPT, făcând cretă
notițe în caiet
formațiunii acestui roman. De
fapt este un dialog dintre generații,
dialog al valorilor. De ce? Este foarte
simplu. În romanul istoric se întâlnesc
trei timpuri:
• Timpul istoric (timpul vizat,
adică timpul vizat de
roman)
• Timpul scrierii (timpul
autorului sau timpul când
autorul își pleacă atenția Individu-
asupra evenimentului al
propriu zis;
• Timpul lecturii (timpul

5
 cititorului, timpul în care
cititorul vine să însumeze
cele două timpuri: timpul
vizat și timpul autorului
prin prisma conceptelor
sale )
Recent am studiat nuvela istorică.
Să ne reamintim trăsăturile • caracteristici:
-prezintă fapte şi Frontal
nuvelei istorice: evenimente istorice,
personajele au fost de Conversaţia
asemenea personaje istorice euristică
-este inspirată din trecutul
istoric (cronici, lucrări
ştiinţifice,
folclor,letopiseţe,lucrări
istorice);
-nuvela istorică este o specie
tipic romantică ( în
literature română nuvela
istorică a apărut în perioada
paşoptistă atunci când s-a
dezvoltat romantismul
românesc)
- se distanţează de
realitatea istorică prin
apelul la ficţiune şi prin
viziunea autorului;
- are ca temă evocarea
artistică a unei perioade din

6
 istoria naţională, locul şi
timpul acţiunii fiind
precizate;
- subiectul prezintă
întâmplări care au ca punct
de plecare evenimente
consemnate de istorie;
• personajele au numele,
unele trăsături şi acţiuni ale
unor personalităţi istorice,
dar elaborarea lor se
realizează prin
transfigurare artistică, în
conformitate cu viziunea
autorului;
- reconstituirea artistică a
epocii se realizează şi prin
culoarea locală (mentalităţi,
comportamente, relaţii
sociale, obiceiuri,
vestimentaţie, limbaj),
conferită de arta naraţiunii
Vom raporta cunoștințele noastre la şi a descrierii
nuvela istorică studiată ”Alexandru
Lăpușneanul” de Constantin Negruzzi:
Această nuvelă:
• Evocă, în baza
”Letopisețului...”, patru
evenimente din cea de-a doua
domnie a protagonistului;
• Sunt selectate cele mai

7
 imporante momente: venirea
(”Dacă voi nu mă vreți, eu vă
vreau..”), răzbunarea (”Ai să dai
seamă, Doamnă!..), măcelul și
răscoala (”Capul lui Moțoc
vrem!”); sfârșitul (” De mă voi
scula, pre mulți am să popesc și
eu.”) – în esență, momentele
care-l prezintă plenar ca om,
soț, tiran/despot, arivist;
• Accentul este plasat strict pe
evoluția personajului: celelalte
elemente ale discursului sunt
subordonate acestui scop.
Construcția nuvelei de la personaje la
elementele selectate este direcționată
spre conturarea personajului principal,
Aceste personaje vin să contureze
plenar imaginea domnitorului
despot/tiran – Alexandru Lăpușneanul.

Ce se întâmplă în romanul istoric?

Am încercat să vă prezint printr-o
formula.
• Eveniment social, politic,
personal
• Personaj cunoscut, cu alură
”legendară
• Limbaj, comportament, fel de a
gândi, circumstanțe adecvate
epocii

8
Întemeietorul romanului istoric este
Walter Scott.
Henruk Sienkievicz – unul din cei mai
mari autori de romane istorice și Mihail
Sadoveanu – creatorul romanului
istoric românesc.

M. Sadoveanu s-a făcut cunoscut,mai

ales prin romanul-epopee ”Frații Jderi”
Izvoarele romanului Frații Jderi sunt:
• ”Letopisețul Țării Moldovei...”
de Gr. Ureche
• ” O seamă de cuvinte” de Ioan
Neculce
• ”Descrierea Moldovei” de
Dimitrie Cantemir

Să amintim câteva puncta de reper din

romanul ”Frații Jderi”
Romanul are în prim plan domnia lui
Ștefan cel Mare în perioada 1469 –
1475. Acțiunea se desfășoară pe două
planuri bine determinate.
În centrulprimului plan se află desigur
tefan cel Mare. El interacționează întâi
de toate cu familia Jderilor, cu vestitul
Căliman, cu feciorii acestuia Samoilă și
Onofrei, numiți și Strâmbă Lemne și
Sfarmă Piatră. Ștefan cel Mare este
însuflețitorul poporului. Ștefan cel
Mare se prezintă și în calitate de tata a

9
fiului Alexăndrel.
De fapt, acest centru actional reprezintă
familia mare sau țara.
Al doilea centru actional este familia
mica – nucleul țării. Familia lui Manole
Păr Negru cu feciorii lui.

De remarcat că romanul este structurat

în trei volume bine determinate,
distincte și anume:
• Ucenicia lui Ionuț
• Izvorul Alb
• Oamenii Măriei Sale
Dacă observăm această construcție
inedita practice avem evoluția sau, dacă
vreți, educația unui popor care trece
prin faza uceniciei împreună cu Ionuț
care se încreșștinează, acceptă credința
lui Șyefan cel Mare ca domnitor al
acestei țări pentru, ca în sfârșit să
vedem unitatea dintre domnitor și
popor – Oamenii Măriei Sale,
În această ordine de idei vom menționa
alte elemente de structură a romanului,
dar și intercalarea dintre elementele
reale și cele ficționale în cadrul acestei
epopei
Observăm că tema
• Lupta pentru libertatea
națională și socială a poporului
văzută în strânsă legătură cu

10
 evoluția țării Moldovei
Practic determină mesajul. Este apelul
la renașterea națională din partea lui M.
Sadoveanu către prezentul pe care-l
trăiește și pentru viitorul, adică pentru
cetățenii acestei țări, de fapt pentru noi,
cititorii.
Observăm că elementele reale
intercalează cu cele ficționale.

Să urmărim
• Relația elementelor reale și cele
ficționale în romanul ”Frații
Jderi”
Autorul:
• Observă, selectează datele
realității
• Proiectează asupra lor propria
concepție despre lume,
sensibilitate, imaginație
• Transfigurează artistic realitatea

Pentru a vă convinge vom

lectura portretul lui Ștefan cel
Mare din două surse:
Letopisețul lu Gr. Ureche și
Frații Jderi de M. Sadoveanu
• ”Fost-au acestu Stefan voda om Citesc și identifică intercalarea
nu mare la statu, manios si de elementelor reale cu cele ficționale.

11
 grabu varsatoriu de Individua
sangenevinovat; de multe ori la l
ospete omoria fara judetu.
Amintrilea era om intreg la fire,
nelenesu,si lucrul sau il stiia a-l
acoperi si unde nu gandiiai,
acolo il aflai. La lucruri de
razboaie mester,unde era nevoie
insusi se viriea, ca vazandu-l al
sai, sa nu sa indaraptieze si
pentru aceia rarurazboiu de nu
biruia. Si unde biruia altii, nu
perdea nadejdea, ca stiindu-sa
cazut jos, sa radicadeasupra
biruitorilor.” (Gr. Ureche
”Letopisețul Țării Moldovei”)
• Voda Stefan, calcând in al
patruzecilea an al varstei, avea
obrazul ars proaspat de vantul
de primavara. Se purta ras, cu
mustata usor incaruntita. Avea o
puternica strangere a buzelor si
o privire verde taioasa. Desi
scurt de statura, cei dinaintea sa,
opriti la zece pasi, pareau ca se
uita la el de jos in sus". (M.
Sadoveanu ”Frații Jderi”)

Feedbackul are loc permanent, pe Frontal

V. Răspunsurile, participarea efectivă a Observa-

12
Asigurarea parcursul conversaţiei, prin aprecieri elevilor pe parcursul orei. rea
feedbacku- sistemati-
verbale făcute de profesor, vizând
lui Individu- că
participarea elevilor, calitatea al
exemplelor şi a argumentaţiei,
Rezolvă sarcinile propuse
claritatea şi corectitudinea exprimării Aprecie-
rea
Se propun sarcini de lucru/aplicații pe
verbală
VI. textul istoric Autoeval.
VII.
Asigurarea
retenției și
Evaluare formativă prin participare.
a
transferului
Tema:.

13
 GRILĂ DE AUTOEVALUARE GRILĂ DE AUTOEVALUARE

CRITERIU/ SLAB MEDIU BINE FOARTE EXCELENT CRITERIU/ SLAB MEDIU BINE FOARTE EXCELENT

NIVEL BINE NIVEL BINE

Creativitate Creativitate
Originalitate Originalitate
Motivaţie Motivaţie
Participare Participare

14
 Fişă cu citate

Motto:
Câtă luciditate, atâta conștiință, câtă pasiune, atâta dramă.

 Dar m-ai iubit?[...]De ce s-ar fi dat unui student sărac?

 [...] căutam o verificare și o identificare a eului meu. Cu un eu limitat, în infinitul lumii, niciun punct de vedere, nicio stabilire de
raporturi nu mai era posibilă și deci nicio putință de realizare sufletească.
 [...] nevastă-mea, amantul ei...Bucuriile și minciunile lor sunt puerile față de oamenii aceștia dintre care unii vor muri peste zece-
cincisprezece minute...
 [...] începusem totuși să fiu măgulit de admirația pe care o avea mai toată lumea pentru mine, fiindcă eram atât de pătimaș iubit de una
dintre cele mai frumoase studente și cred că acest orgoliu a constituit baza viitoarei mele iubiri.
 Vedeam cum femeia mea se înstrăina zi de zi, în toate preocupările și admirațiile ei, de mine.
 Eram însurat de doi ani și jumătate cu o colegă de la Universitate și bănuiam că mă înșală. [...]-Ce scandal? Ți s-a părut ție. Nu ai
văzut că - ți-am spus – toate femeile fac la fel? Așa sunt petrecerile astea. O dată acasă, nici una nu se mai gândește apoi la cunoștințele
și întâmplările de aci. Ai să vezi că nici tu nu ai să te recunoști cu toată lumea de aci...Ești de o sensibilitate imposibilă.
 Iubești întâi din milă, din îndatorire, din duioșie, iubești pentru că știi că asta o face fericită.
 Fată dragă, destinul tău este și va fi schimbat prin mine.
 N-ai spirit practic...Ai să-ți pierzi averea [...]. Cu filosofia dumitale nu faci doi bani. Cu Kant ăla al dumitale și cu Schopenhauer nu faci
în afaceri nicio brânză. Eu sunt mai deștept decât ei când e vorba de parale.
 Ascultă, fată dragă, ce-ai zice tu dacă ne-am despărți?
 Aș fi vrut-o mereu feminină, deasupra discuțiilor acestea vulgare, plăpândă și având nevoie să fie protejată, nu să intervină atât de
energic interesată.
 Eram înalt și elegant...;Lipsit de orice talent în lumea asta muritoare, fără să cred în Dumnezeu, nu m-aș fi putut realiza - și am
încercat-o – decât într-o dragoste absolută.
 Niciodată nu m-am simțit mai descheiat de mine însumi, mai nenorocit. [...]Simțeam din zi în zi, departe de femeia mea, că voi muri.
[...]nu pot gândi nimic. Creierul parcă mi s-a zemuit, nervii, de atâta încordare, s-au rupt ca niște sfori putrede.
 Nu, n-am fost niciodată gelos, deși am suferit atâta din cauza iubirii.
 Nervii plescnesc, pământul și cerul se despică, sufletul a ieși din trup, ca să-și revină imediat, ca să vedem că am scăpat. [...]încleștezi
dinții cu mâna îndoită deasupra capului, într-o convulvusie epileptică și aștepți să fii lovit drept în moalele capului. [...]Animalic,
oamenii se strâng unii în alții. Nu mai e nimic omenesc în noi.

15
 Fișă pentru portofoliu

ROMANUL ISTORIC
Trăsături Pendulează între ficțiune și document. Este o ficțiune, dar cu anumite momente (date, evenimente, limbaj)
identificabile și în alte scrieri de specialitate, sau texte vechi, în special, cronici istorice. Personajele pot fi reale sau
ficționale.
Naratorul -heterodiegetic (auctorial), - homodiegetic / autodiegetic -heterodiegetic - homodiegetic / autodiegetic (actorial);
cu omniscienţă, (actorial); (auctorial), cu -narator-personaj, implicat
omniprezenţă, ubicuitate, -narator-personaj, implicat; omniscienţă, -naratorul cunoaşte tot atât cât ştie şi pers.;
-naratorul cunoaşte tot atât omniprezenţă,
cât cunoaşte şi pers.; ubicuitate,

Perspectiva -auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă -auctorială, obiectivă - actorială, subiectivă

narativă
Naraţiune la a III-a I şi a II-a a III-a I şi a II-a
persoana
Focalizarea/ - focalizare zero, - focalizare internă, viziune - focalizare externă, - focalizare internă, viziune avec (împreună cu)
Viziunea viziune ,,dindărăt” (par avec (împreună cu) viziune par derrière,
derrière), din spate din spate
Personajul - tipul ţăranului patriarhal, autentic - tipul intelectualului în plin avânt spre o viaţă modernă;
ce se confruntă cu mentalităţile specifice perioadei istorice, -decide în mod independent pentru viaţa sa;
character puternic, reprezentativ al unei categorii sociale. -nu se preocupă de concepţiile celorlalţi vizavi de modul său de a trăi.
Tehnici -înlănţuirea, pauza - monolgul interior şi stil indirect -înlănţuirea; -rememorarea patetică;
narative descriptivă, detaliul liber; discontinuitatea -tehnica detaliului
semnificativ şi - pers.-narator; discursului -introspecţia,
anticipator -flashback (flashback); -retrospecţia
-timp sub./obiectiv; -tehnica detaliului;
-pauza descriptivă -pauza descriptivă
-tehnica detaliului
Problematica -confruntarea omului -confruntarea omului
cu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, cu aspecte majore ale vieţii: iubirea, familia, căsătoria, naşterea,
naşterea, moartea; moartea;
-confruntarea cu problem morale; -confruntarea omului cu societatea în schimbare, industrializare, în plin
-monografie a vieţii tradiţionale process de civilizaţie care învinge definitiv concepţiile desuete;
-radiografie a şcolii româneşti din perioada interbelică

16
17