Tema 2 Metodologia predării textului epic și cu conținut istoric

 Textul epic. Caracteristici.

 Metodologia predării textului epic.
 Metodologia predării textului epic cu conținut istoric.

Textul epic. Textul narativ prezintă întâmplări, într-o suscesiune de momente,

Caracteristici antrenând mai multe personaje, aflate sau nu în conflic, desfășurate într-un
. cadru spațio-temporal.
 Modul de expunere dominant este narațiunea, dar pot fi prezente
și dialogul și descrierea.
 Indicii spațiali și temporali fixează acțiunea.
 Partea de vorbire dominantă este verbul.
 Vocea care povestește este a unui narator, ce nu se identifică cu
autorul.
 Naratorul poate fi: subiectiv (în ipostază de erou) și obiectiv (la
persoana a III-a).
 Subiectul operei se împarte în momente ale subiectului:
 Expozițiune
 Intrigă
 Desfășurarea acțiunii
 Punctul culminant
 Deznodământul.
 Moduri de expunere: narațiunea, descrierea, dialogul.
 Personajele pot fi:
a) Principale, secundare, episodice;
b) Pozitive, negative;
c) Individual, colectiv;
d) Real, fantastic.
 Caracterizarea personajului se poate realiza prin: mijloace
directe sau mijloace indirecte.
Metodologia Lectura explicativă este considerată un complex de metode, care
predării apelează la conversaţie, explicaţie, demonstraţie, povestire, joc de rol etc.,
textului epic. urmărind citirea textului în vederea înţelegerii lui.
Lectura explicativă a textului epic se desfășoară după următorul
algoritm:
 Integrarea textului în unitatea de învățare - de regulă, textele suport
sunt grupate într-o unitate de învățare după tematica pe care o
abordează;
 Motivarea elevilor pentru citirea și cunoașterea textului - prezentarea
unor informații despre autor și opera lui, despre
evenimentele/personaje;
 Familiarizarea elevilor cu textul - citirea model sau citirea în gînd
etc.;
 Întrebări pentru verificarea înțelegerii textului - sunt adresate de
învățător sau chiar de elevi, unul altuia);
 Citirea în lanț a textului (acest exercițiu permite exersarea citirii cu
voce tare pentru un număr mare de elevi: fiecare elev citește 2-3
propoziții, într-o ordine stabilită anterior);
 Explicarea cuvintelor și a expresiiilor, folosirea cuvintelor și
expresiilor în structuri noi - pentru a ne asigura că elevii și-au însușit
 cele explicate, solicităm formulare de enunțuri sau mici texte;
Există mai multe modalități de explicare a cuvintelor noi:
 Perceperea nemijlocită a obiectului sau acțiunii denumite prin
cuvânt;
 Ilustrarea obiectelor, acțiunilor, însușirilor denumite prin cuvânt
( desene, fotografii);
 Explicarea prin mimică și gestică;
 Sinonimie/antonimie (fara definiție);
 Definirea sau perifraza (folosirea unui grup de cuvinte cu
înțeles apropriat);
 Analiza structurii cuvântului (derivate, compuse);
 Explicarea prin context (introducerea cuvântului într-un enunț
cu cuvinte cunoscute);
 Descrierea obiectului sau fenomenului denumit prin cuvânt.

 Citirea textului pe fragmente logice – delimitarea fragmentelor

conform unor criterii stabilite;
Delimitarea fragmentelor unui text este o activitate dificilă, deoarece
nu orice parte a unui text este un fragment, iar fărâmițarea unui text poate fi
dăunătoare.
Fiecare fragment constituie o unitate logică în structura întregului text.
Criteriul logic, cel mai util în acest demers, nu este însă la îndemâna tuturor
școlarilor din ciclul primar. De aceea, se poate recurge la alte criterii, mai
accesibile, pentru a nu realiza fragmentări arbitrare, după criterii formale, cum
ar fi alineatele sau strofele.
Delimitarea fragmentelor depinde și de specificul textului, de genul sau
specia căreia îi aparține.
Cele mai multe texte, folosite drept suport, pot fi delimitate în
fragmente după criterii determinate fie de structura lor internă, fie de
desfășurarea acțiunii:
 Structura clasică a unei compoziții: introducere, cuprins, încheiere;
 Deplasarea în spațiu a acțiunii;
 Succesiunea în timp a acțiunii;
 Apariția sau dispariția din povestire unor personaje.
Învățătorul trebuie să-i familiarizeze pe elevi cu câteva criterii, care să îi
orienteze în delimitarea indepedentă a fragmentelor. Primele încercări în care
elevii efectuează în mod independent identificarea structurii unui text trebuie să
le ofere unele puncte de sprijin, care să permită inițierea lor treptată, dar
corectă, în acest demers important.
Puncte de sprijin:
1. Identificarea fragmentelor pe baza ideilor principale formulate
anterior de învățător;
2. Identificarea primelor fragmente pe baza ideilor principale date,
restul textului urmând a fi împărțit prin efortul personal al elevilor.
3. Precizarea criteriului de care trebuie să se țină seama.
 Formularea ideilor principale și alcătuirea planului de idei – analiza
conținutului fiecărui fragment; povestirea acestui fragment; formularea
unei idei reprezentative, sub forma uneor propoziții enunțiative, clare,
concise sau ca titluri;
 Povestirea textului după planul de idei;
 Citirea-model a textului de către învățător (dacă nu s-a efectuat
anterior);
  Citirea după model;
 Cititrea selectivă;
 Exerciții de cultivare a limbii române;

Învățătorul va decide în ce ritm va parcurge etapele lecției anterioare

prezentate. Nu se parcurg toate etapele lecturii explicative într-o lecție.

Metodologia Predarea textului narativ cu conținut istoric se realizează prin lectura

predării explicativă, unele etapa prezintă concretizări în vederea evocării momentului
textului epic istoric.
cu conținut
istoric.  Integrarea textului în unitatea de învățare - de regulă, textele suport
sunt grupate într-o unitate de învățare după tematica pe care o
abordează;
 Motivarea elevilor pentru citirea și cunoașterea textului- învățătorul
îi va informa pe elevi despre faptul istoric real care stă la baza textului
literar;
 Familiarizarea elevilor cu textul – citirea model sau citirea în gând
etc.;
 Întrebări pentru verificarea înțelegerii textului - sunt adresate de
învățător sau chiar de elevi, unul altuia);
 Citirea în lanț a textului (acest exercițiu permite exersarea cititrii cu
voce tare pentru un număr mare de elevi:fiecare elev citește 2-3
propoziții, într-o ordine stabilită anterior);

 Explicarea cuvintelor și a expresiiilor, folosirea cuvintelor și

expresiilor în structuri noi - pentru a ne asigura că elevii și-au însușit
cele explicate, solicităm formulare de enunțuri sau mici texte; se
evidențiază arhaismele și regionalismele.

 Citirea textului pe fragmente logice – delimitarea fragmentelor

conform unor criterii stabilite;
 Formularea ideilor principale și alcătuirea planului de idei – analiza
conținutului fiecărui fragment; plasarea acțiunii într-un anumit timp
istoric, sesizarea unor caracteristici ale epocii istorice, semnificațiile
moral-patriotice ale textului, povestirea acestui fragment; formularea
unei idei reprezentative, sub forma unor propoziții enunțiative, clare,
concise sau ca titluri;
 Povestirea textului după planul de idei;
 Citirea-model a textului de către învățător (dacă nu s-a efectuat
anterior);
 Citirea după model;
 Citirea selectivă;
 Exerciții de cultivare a limbii române;
 Exerciții de scriere.

Sarcini Caracteristicile genului epic. Particularitățile modurilor de expunere.

pentru lucrul
individual