MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

DIRECȚIA ÎNVĂȚĂMÂNT TINERET ȘI SPORT RÎȘCANI

GIMNAZIUL SINGURENI

APROBAT: COORDONAT:

Director gimnaziu___________A. Macovei Director-adjunct__________M. Faina

__________________________2021 ________________________2022

Curriculum modificat
la Limba și literatura română
pentru clasa a IX-a

Profesor: Ana ULMADĂ, gr. did. II

Coordonat: Șeful Comisiei Metodice__________________

Anul de învățământ

2021-2022
 Clasa a IX-a
COMPETENŢE SPECIFICE:

1. Perceperea identității lingvistice și culturale proprii în context național, manifestând curiozitate și toleranță.

2. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situaţii de comunicare orală, dovedind coeziune şi coerenţă discursivă.

3. Lectura și receptarea textelor literare şi nonliterare prin diverse strategii, demonstrând spirit de observaţie şi atitudine creativă.

4. Producerea textelor scrise de diferit tip, pe suporturi variate, manifestând creativitate şi responsabilitate pentru propria exprimare.

5. Utilizarea limbii ca sistem și a normelor lingvistice ( ortografice, ortoepice, lexicale, fonetice, semantice, gramaticale) în realizarea actelor
comunicative, demonstrând corectitudine şi autocontrol.

6. Integrarea experiențelor lingvistice și de lectură în contexte şcolare şi de viață, dând dovadă de atitudine pozitivă şi interes

Subcompetențe Conținuturi Nr. Activități de învățare și evaluare

1.1. Sesizarea semnificaţiei corecte a
părţilor de vorbire în comunicare.
1.2. Clasificarea părţilor de vorbire
dintr-un sir de cuvinte sau dintr-un
mic text.
1.3. Aplicarea corectă a tipurilor de
propoziţii si respectiv a semnelor de
punctuaţie în diferite contexte.
1.4. Utilizarea corectă a mijloacelor
de intonare îndeosebi a propoziţiilor
după scopul comunicării.
1.5. Identificarea ghidată a părţilor
principale de propoziţie prin
formularea întrebărilor.
1.6. Transformarea propoziţiilor
simple în propoziţii dezvoltate si
invers.
ore
1. Fonetica · exerciţii de scriere si pronunţare a cuvintelor alcătuite
 Cuvîntul – grup de sunete cu înţeles din mai multe silabe;
(actualizare). · exerciţii de despărţire a cuvintelor în silabe;
 Silaba. Despărţirea cuvintelor în · exerciţii de identificare în diverse contexte a părţilor de
silabe. vorbire învăţate;
· exerciţii de stabilire a acordului gramatical, în mod
2. Morfologia intuitiv;
 Cuvinte ce denumesc: acţiuni; · exerciţii de completare a propoziţiilor lacunare cu
obiecte; însusiri. structurile morfologice învăţate;
 Identificarea lor în diferite context · exerciţii de determinare a semnificaţiei tipurilor de
(orale și scrise). propoziţii conform scopului de comunicare;
· exerciţii aplicative privind semnele de punctuaţie la
3. Sintaxa propoziţiile după scopul comunicării;
 Alcătuirea propozițiilor simple. · exerciţii de identificare a părţilor de propoziţie, pe baza
 Citirea propozițiilor. întrebărilor formulate de către învăţător;
 Tipurile de propoziţii după scopul · exerciţii de redactare a propoziţiilor simple si a
comunicării: enunţiativă, interoga- propoziţiilor dezvoltate etc.
tivă, exclamativă si respectiv sem- . exerciţii de aplicare a regulilor de despărţire în silabe si
de trecere la capăt de rînd (în dictări si autodictări,

2.1. Construirea unui text oral pe
baza planului de idei propriu sau
elaborat în grup.
2.2. Reproducerea orală a unui
fragment dintr-un text narativ, a
unei informaţii libere sau tematice,
alese independent, la dorinţă, din
diferite alte surse, în faţa publicului
din clasă.
2.3. Utilizarea eficientă a tehnicilor
de
lectură corectă, constientă si fluidă,
în scopul înţelegerii celor citite în
gînd.
2.4. Demonstrarea înţelegerii celor
citite
în gînd prin răspunsuri la întrebările
propuse.
2.5. Identificarea componentelor
textului: determinanţii spaţiali si
temporali ai acţiunii, tema, ideea,
personajele etc.
2.6. Povestirea unui text literar după
un
nele de punctuaţie (fără utilizarea copieri sau în scrierea unor enunţuri proprii);
terminologiei);
 Mijloace de intonare a fiecărui tip
de propoziţie. Semnele de punctuaţie
respective si prin imitarea intensităţii
vocii, ritmului.
 Propoziţia simplă, dezvoltată.
 Propoziţia dezvoltată. Părţi principale
(predicatul, subiectul).
 Părţi secundare (atributul, comple-
mentul) (ghidat).
 Acordul predicatului, subiectul în
propoziţie.
1.Structura textului oral . organizarea independentă sau în grupuri mici a unor
dialoguri (pe diverse teme) din 4-6 replici (oral si în
 Tema – titlul – ideea principală scris);
 Personajele pozitive/negative · exerciţii de stabilire a ideilor în jurul cărora se
 Structura textului oral: introducere, organizează o temă dată;
cuprins,încheiere. . exerciţii de iniţiere a discuţiei despre conceptul tema
 Planul simplu de idei. Succesiunea (despre ce discutăm): cum putem organiza replicile
informaţiei. eliptice, cum va fi formulată întrebarea pentru răspunsul
 Dialogul si descrierea ca elemente eliptic;
constituitive al unui text . exerciții de punere a întrebărilor unor enunțuri sau unor
narativ(identificare). texte și răspunsul asteptat de la ele.
 Reproducerea orală a unui fragment . Exerciţii de utilizare a diverselor tipuri de lectură
dintr-untext narativ, a unei informaţii (explicativă, selectivă) pentru formarea deprinderilor de a
libere sau tematice. citi corect, conștient, fluid și expresiv;
 Întrebări adresate textului și respec- exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente, pe
tive răspunsurile posibile. roluri); de stabilire a relaţiilor dintre titlul, conţinut si
2. Lectura valoarea autorului în oglindirea acestei teme;
Tehnica citirii (cu voce si în gînd).
Extinderea cîmpului vizual de citire.
Calităţile citirii: corectă, constientă,
cursivă, expresivă (dezvoltarea lor).
Textul narativ.
Semnificaţia componentelor
plan simplu de idei, alcătuit după
cele trei părţi ale textului:
introducere, cuprins, încheiere.
2.7. Utilizarea eficientă a tehnicilor
de lectură corectă, constientă si
fluidă, în scopul ajustării lor aproape
de ritmul vorbirii fiecăruia.
3.1. Asezarea corectă în pagină a
textelor scrise, respectînd scrierea cu
alineate pentru a marca trecerea de la
o idee la alta.
3.2. Manifestarea conduitei autonome
în
scopul elaborării în scris a unor
compoziţii proprii sau de grup.
textului: titlul, autorul, conţinutul.
Contexte de realizare
 Lucrări scrise (copieri, transcrieri,
dictări, autodictări).
 Tipuri de compuneri:
 Compunerea după un suport vizual,
după un tablou artistic, cu un
început dat sau cu repere date în
logica analizei tabloului (cu
indicarea numelui pictorului);
 Compunere – descriere a unui colţ
din natură (ghidat).
 Compunerea după plan dat sau
alcătuit independent.
 Compuneri cu început/sfîrsit dat.
 Exersări copieri, transcrieri selective,
dictări de enunţuri sau de texte ce
conţin ortograme în scopul
perfecţionării scrisului corect;
. exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport
vizual, cu început/sfîrsit dat, pe baza unor cuvinte si a
unor expresii date, cu titlu dat, compunere–descriere;
. exerciţii de ortografie: de recunoastere a formei corecte
de scriere, de selectare, de completare, de punere în
corespondenţă, de compunere de enunţuri;
· exerciţii de utilizare a cratimei si a liniuţei în scrierea
ortogramelor, la despărţire în silabe si la trecerea
cuvintelor la capăt de rînd;
· antrenament de structurare a textului scris în cele trei
părţi: introducere, cuprins si încheiere etc.;
· exerciţii de utilizare a semnelor de punctuaţie (punctul,
linia de dialog, virgula la enumerare si în vocativ, semnul
întrebării, semnul exclamării) jocuri gramaticale de
corectare a greselilor de ortografie;
· exerciţii de elaborare a planului iniţial al compunerii;
· exerciţii de elaborare a unor compuneri: după un suport
vizual, cu început/sfîrsit dat, pe baza unor cuvinte si a
unor expresii date, cu titlu dat, compunere–descriere;
· Compunerea cu titlu/tema dată.