Proiect didactic

Şcoala: Gimnazială Breaza

Profesor: Ciurlă Mărioara
Clasa: a V-a
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecției: Basmul
Tipul lecției: de consolidare și sistematizare de cunoștințe

COMPETENŢE GENERALE ȘI SPECIFICE :

1. Receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
1.1 Identificarea informațiilor esențiale dintr-un mesaj oral, în scopul înțelegerii mesajului global al acestuia;
1.5 Aplicarea principiilor ascultării active în manifestarea unui comportament comunicativ adecvat;

2. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare dialogată şi monologată
2.1 Înlănțuirea clară a ideilor într-un mesaj oral;
2.4 Adaptarea vorbirii la parteneri și la situații de comunicare diverse ;

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse

3.1 Identificarea ideilor principale, după citirea globală a unui text ;
3.2. Recunoașterea modurilor de expunere utilizate într-un text narativ ;

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse
4.1 Redactarea unor lucrări scurte, pe o anumită temă, urmărind un plan
 4.4 Redactarea unui texte imaginative în scopuri și în contexte variate

VALORI ȘI ATITUDINI :
- Cultivarea interesului pentru lectură și a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii
- Stimularea gândirii autonome, reflexive și critice în raport cu diversele mesaje receptate
- Cultivarea unei atitudini pozitive față de comunicare prin conștientizarea impactului limbajului asupra celorlalți și prin nevoia de a înțelege și
de a folosi limbajul într-o manieră pozitivă

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1: sǎ sistematizeze trăsăturile basmului;
O2. să disocieze între basmul popular și cel cult;
O3: să identifice trăsăturile basmului într-un fragment la prima vedere;
O4: să argumenteze oral apartenența unui fragment literar la specia basm;
O5: sǎ comenteze raportul dintre realitate și ficțiune referindu-se la textele citite;
O6: să-și exprime opinia despre valorile etice descoperite în fragmentele literare citite;
O7: să redacteze texte proprii, în manieră creativă și originală, respectând cerințele date.

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: : conversaţia euristică, lectura expresivă, demonstraţia, explicaţia, schema la tablă, harta conceptuală, lucrul pe grupe,
jocul de rol, exercițiul creativ utilizând teoria inteligențelor multiple;
b) Mijloace de învăţământ: : videoproiector, imagini, caiete de notiţe, flip-chart, tablă, cretă, markere, magneţi, imagini, volume de basme, fişe
de lucru, fişe de autoevaluare
c) Forme de organizare a activităţii: activitate pe grupe, activitate frontală, individuală
d) Resurse şi managementul timpului:
- spaţiu de lucru: sala de clasa
 - capacităţi normale de învăţare ale elevilor
- cunoştinţele lor anterioare;
- timpul de învăţare: 50 minute.
MODALITĂŢI DE EVALUARE:

- evaluare frontalǎ
- evaluare formativǎ
- evaluare oralǎ

 Bibliografie:
 Programa şcolară de limba şi literatura română, Bucureşti, 2009;
 Didactica limbii şi literaturii române- Emanuela Ilie, Editura Polirom, Iaşi, 2014;
 Basmele românilor- Petre Ispirescu, editura Garamond, Bucureşti, 2013;
 Unde fugim de-acasă?- Marin Sorescu, Editura Arthur, Bucureşti, 2013;

DEMERSUL DIDACTIC

Momentele O. Conținutul lecției Activități de Forme de Resurse Evaluare

lecției O. învățare organizare materiale și
procedurale
1.EVOCARE Pregătirea materialelor necesare Frontal Conversația
2ʹ desfășurării lecției;
Pregătirea climatului socio-afectiv
necesar activității didactice;

5ʹ O5 Captarea atenției:.Interpretării unui Exprimă, într-un enunț,

fragment din Unde fugim de-acasă? de Individual Conversația mesajul materialului
Marin Sorescu: „ Fără veste, intraţi şi Frontal Jocul de rol prezentat.
într-o poveste. Aşa, fără vorbe prea Propun sintagme/
 multe, unul după altul, cu mine în cuvinte asociate cu tema
frunte. Luaţi-o pe poarta asta pe care dată.
scrie «A fost doar odată, ca
niciodată»(…)” Scurtă discuţie despre
pasajele citite.

3ʹ Se distribuie elevilor un grupaj de texte Exerciții de Frontal Observația Predicții asupra

literare, fără a preciza autorii, titlurile comunicare subiectului, personajelor
O1 ori proveniența lor. Se vor pune din fragmentele date
întrebări de tipul:
Care crezi că este subiectul acestor
fragmente, privind doar imaginile?
Ce informații aștepți să se regăsească Descoperirea
în textele date?
Ți-au stârnit curiozitatea de a le
parcurge?
O2 Ar putea reprezenta o provocare
pentru tine? Cum? În ce sens? Conversația

Clasa este împărţită în patru grupe în

funcție de tipul de inteligență Aprecieri verbale
dominant. Fiecare grupă este rugată să-
şi aleagă o denumire, ţinând cont de Fișe- texte
personajele de basm cunoscute (a suport
zmeilor, a împăraţilor, a cailor
năzdrăvani, a prinţeselor etc.).
2.REALIZAREA După lectura expresivă a textelor, se va Exerciții de Frontal Conversația Rezolvarea itemilor din
SENSULUI solicita elevilor de a remarca comunicare fișa nr.1
25ʹ caracteristici ale basmului sub aspectul 1. Precizează din care
conținutului (acțiunea, personajele, Exerciții de Învățarea prin parte a textului este
timpul și spațiul, prezența elementelor lectură descoperire fragmentul citat (început,
O3 supranaturale) și al formei (formule de Anexa 1 mijloc, încheiere) şi
argumentează cu o
 introducere, mediane, de încheiere, formulă narativă tipică.
termeni populari). Se va aduce în 2. Precizează personajele
discuție și basmul studiat la clasă, din fragmentul dat și
Prâslea cel voinic și merele de aur. Exerciţii de Frontal și Harta forțele pe care le
reprezintă.
actualizare a individual conceptuală
3. Numește elementele
O4 Pe măsură ce se vor compara textele- conceptelor supranaturalului prezente
suport, se vor reaminti aspectele literare studiate Anexa nr.2 în textele date (personaje,
teoretice, privind trăsăturile basmului obiecte, spații, cifre).
popular/cult. Explicația 4. Notează locul și timpul
desfășurării acțiunii.
5. Explică caracterul
popular/cult al
fragmentelor citate.

Grupa 1:
Ulterior, elevii vor lucra pe grupe 1. Ce consecințe are
pentru a identifica virtuțile Exerciții de revenirea lui Făt-Frumos pe
O6 personajelor, mesajul educativ din interpretare a meleagurile natale?
fragmentele propuse (vrednicia, textelor studiate Pe grupe Observația 2. Timpul este un bun
noblețea, dreptatea, importanța prin prisma pierdut sau câștigat?
cunoașterii, pedepsirea nedreptății, propriilor valori Grupa 2:
cumpătarea, salvarea ființelor 1. Cum se comportă Făt-
năpăstuite, recunoștința față de părinți, Frumos față de ființele
întrajutorarea) . neajutorate?
Acestea vor fi lipite pe scara valorilor 2. Ce ai face dacă te-ai afla
într-o situație similară?
morale, mai sus sau mai jos în funcție
de importanța acordată. Elevii vor Grupa 3:
justifica locul ales. Exerciții de Frontal Scara valorilor 1. Ce semnificație are în text
dezvoltare a morale întâlnirea tată- fiică?
gândirii critice 2. Ai înfrunta orice pentru a
obține ce-ți dorești?

Grupa 4:
 1. Ce calități ale personajul
Conversația principal ies în evidență din
acest fragment?
2. Pentru tine, cât de
importantă este cunoașterea?

3. REFLECȚIA O7 Elevii vor primi sarcini de lucru pe Exerciții de Grupa 1 (inteligența ritmică
14' grupe, cu exerciții specifice, potrivit manifestare a Pe grupe Foi flip-chart muzicală): Pune pe ritmuri
de rap o frază dintr-un basm.
tipul de inteligență valorificat: creativității, flip-chart Interpretează-o! Scrie câteva
verbală/lingvistică, logică/matematică, prin generare Markere enunțuri despre mesajul
vizuală/spațială, ritmică/muzicală. de idei noi, cântecului tău.
soluții Grupa 2 (inteligența
Exercițiul vizuală/ spațială): Desenează
Se construiește o paralelă culturală creativ- ceva ce te-a inspirat în
momentul lecturii
între lumea basmului și realitatea Exerciții de Teoria fragmentului citat .
zilelor noastre. comunicare inteligențelor Grupa 3 (inteligența
Elevii vor crea reprezentări personale, verbală/ multiple; verbală/ lingvistică): Un
ancorate în actualitate, a scenelor și nonverbală împărat, fără moștenitor la
tron, scrie
eroilor de altădată, utilizând muzica „ carte" vecinului său din
modernă, pictura, limbajul Frontal Explicația Miazăzi, pentru a cere sfat
adolescentin, matematica. cu privire la viitorul
Se vor introduce și elemente de cultură Anexa nr.3 regatului său. Propune o
tradiționale, prin prezentarea unor nouă variantă a scrisorii,
folosind limbajul tinerilor
picturi inspirat din întamplările Conversația din ziua de azi.
fantastice din basme. Grupa 4 (inteligența
Fiecare grupă își va alege un raportor. logică/matematică): Creează
Se prezintă concluziile la care s-au formule matematice prin
ajuns după rezolvarea sarcinilor de care să evidențiezi opoziția
dintre virtuțile lui Făt-
lucru.
Frumos din basme și
„calitățile" unui erou
contemporan, care te-ar ajuta
să depășești dificultățile
întâmpinate în viitor.
 Se va testa “condeiul colectiv” în alt Frontal Conversația Punctarea activității
gen literar, exprimându-se în mod Exerciții de echipelor
direct sentimentele într-o poezie… autoevaluare și
dadaistă. Profesorul explică regulile şi interevaluare
Aprecieri verbale
fiecare elev scrie pe o foaie care va
trece succesiv de la o bancă la alta un Autoevaluare
cuvânt sau o expresie referitoare la
mesajul lecţiei curente. Profesorul
sparge gheaţa şi scrie titlul poeziei “A
fost odată…”
Se citește poezia rezultată şi se
exprimăm frontal impresiile.
4. EXTENSIA O7 Temă pentru acasă: Scrie jurnalul unui frontal Explicația
1ʹ personaj din cele prezentate, într-un
text de 10-15 rânduri. Imaginează-ți
probele prin care trece, trăirile sale,
întâlnirile cu alte personaje
pozitive/negative.
 Anexa 1

„Văzând palaturile dărâmate și cu buruieni crescute pe dânsele,

ofta și cu lacrămi în ochi, cătă să-și aducă aminte cât era odată de
luminate aste palaturi și cum și-a petrecut copilăria în ele; ocoli
de vreo două-trei ori, cercetând fiecare cămară, fiecare colțuleț
ce-i aducea aminte cele trecute; grajdul în care găsise calul; se
pogorî apoi în pivniță, gârliciul căreia se astupase de dărâmăturile căzute.
Căutând într-o parte și în alta, cu barba albă până la genunchi, ridicându-și pleoapele
ochilor cu mâinile și abia umblând, nu găsi decât un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic
nu găsi: ridică capacul chichiței, și un glas slăbănogit îi zise:
-Bine ai venit, că de mai întârziai, și eu mă prăpădeam. O palmă îi trase Moartea lui,
care se uscase de se făcuse cârlig în chichiță, și căzu mort, și îndată se făcu țărână."
Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de
moarte

„El încălecă pe un cal și dispăru în pustiuri. În arșița cea dogoritoare a zilei... văzu
aproape de pădure un țânțar zvârcolindu-se în nisipul cel fierbinte.
— Făt-Frumos, zise țânțarul, ia-mă de mă du până-n pădure, că ți-oi prinde și eu bine.
Sunt împăratul țânțarilor.
Făt-Frumos îl duse până în pădurea prin care era să treacă. Când înspre sară ajunse la
un bordei urât și acoperit cu gunoi de cal. (...) Pe prispă o babă bătrână și zbârcită, culcată pe
un cojoc vechi, sta cu capul ei sur ca cenușa în poalele unei roabe tinere și frumoase, care-i
căuta în cap.
— Bine v-am găsit, zise Făt-Frumos.
— Bine-ai venit, flăcăule, zise baba sculându-se. Ce-ai venit? ce cauți? Vrei să-mi
paști iepele poate?
— Da.
— Iepele mele pasc numai noaptea... Uite, chiar de-acu poți să
pornești cu ele la păscut... Fată hăi! ia dă tu flăcăului demâncatul
ce i- am făcut eu și pornește-l.
Alături cu bordeiul era sub pământ o pivniță. El intră în ea și
acolo văzu șapte iepe negre strălucite — șapte nopți, care de când erau
nu zărise încă lumina soarelui. Ele nechezau și băteau din picioare.
Nemâncat toată ziua, el cină ce-i dăduse baba ș-apoi, încălecând
pe una din iepe, mână pe celelalte în aerul întunecos și răcoare al
nopții. Dar, încet, încet simți cum se strecoară un somn de plumb
prin toate vinele lui, ochii i se painjiniră și el căzu ca mort în iarba pajiștei. El se trezi pe când
mijea de ziuă. Când colo, iepele nicăieri. El își credea capul pus în țeapă, când vede ieșind
dintr-o pădure-n depărtare cele șapte iepe alungate de un roi nemărginit de țânțari și un glas
subțire-i zise:
— Mi-ai făcut un bine, ți l-am făcut și eu.
Când se întoarse cu caii, baba începu să turbe, să răstoarne casa cu susu-n jos și să bată
fata, care nu era de vină. (...)
Luna s-ascunse într-un nor și baba, cuprinsă de somnul ei de fier, se afundă în adâncul
cel vrăjit și necunoscut al lacului. Iar în mijlocul lui se ridică o iarbă lungă și neagră. Era
sufletul cel osândit al babei."
Făt-Frumos din Lacrimă, de Mihai Eminescu
 „Tată-său, ca și de la rând, dete pe de altă parte și-i ieși înainte, așeză un pod de aur,
se făcu un balaur mare cu douăsprezece capete și se ascunse sub acel pod.
Când fu ca să treacă fata pe acolo, unde îi ieși înainte balaurul plesnind
din coadă și încolăcindu-se; din gurile lui ieșea văpaie de foc, și limbile îi jucau
ca niște săgeți arzătoare; cum îl văzu fata că este așa de grozav, niște răcori o
apucară și i se făcu părul măciucă de frică. (…) iară fata împăratului, după ce
mai prinsese nițică inimă, strânse frâul calului cu mâna stângă, îi dete călcâie și,
cu paloșul în mână, se repezi asupra acelui balaur.
În cele mai de pe urmă, izbuti fata să rănească pe balaur. Atunci, dându-
se el de trei ori peste cap, se făcu om. Fetei nu-i venea să crează ochilor când
văzu pe tată-său înaintea ei; iară el, luând-o în brațe și sărutând-o pe frunte, îi zise:
– Văz că tu ești voinică, fata mea, și bine ai făcut de ți-ai luat calul ăsta, căci fără
dânsul te-ai fi întors și tu ca și surorile tale. Am bună nădejde să isprăvești cu bine slujba cu
care te-ai însărcinat de bunăvoie. Numai adu-ți aminte de povețele mele și să nu ieși din
cuvântul calului ce ți-ai ales. Să ne vedem sănătoși!
–Să te auză Dumnezeu, tată, îi răspunse fata, și să te găsesc sănătos.
Apoi, sărutând mâna tatălui său, se despărțiră.”
Ileana Sâmziana

„A fost odată ca niciodată etc. A fost odată un împărat foarte viteaz ; toate împărățiile
de prin prejurul împărăției sale îi cerea sfaturi. Atât era de drept și înțelept. Când se isca
sfadă între dânșii la acest împărat mergeau mai întâi la judecată și, cum zicea el așa și se
făcea, fiindcă era judecător drept și iubitor de pace. Când fu aproape de bătrânețe îi dărui
Dumnezeu un fecior. Nu se poate spune câtă bucurie simți împăratul când a văzut că dobândi
un moștenitor. Toți împărații vecini i-au trimis daruri. Ei nu mai puțin se bucurau că vecinul
lor, care îi ajuta cu sfaturile și povețele lui cele de mult folos, a dobândit un fecior.
După ce se mări, îl puse de învăță carte. El era așa de silitor, încât se mirau dascălii de
dânsul cum de învață așa repede. Ceea ce învățau alți copii într-un an, el învăța numai într-o
săptămână. Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce să-i dea să învețe. Iară tată-său scrise carte
împărătească la niște filosofi vestiți ca să vie să ispitească cu învățăturile lor pe fiul său.
La curtea acelui împărat se afla atunci un vânător vestit ; și, până să vie filosofii cei
vestiți, împăratul dete pe fiu-său acestui vânător ca să-l învețe meșteșugul său.(..) În toată
împărăția lui și a vecinilor lui împărați, altă vorbă nu era, decât de înțelepciunea și frumusețea
acestui fiu de împărat.
N-ajunsese să-și răsucească mustăcioara și foile de zestre curgeau de la fel de fel
împărați. care voiau să-și dea fetele după dânsul, dară el nu voia să se însoare așa
tânăr. ” Zâna munților
Fișa nr.1
1. Precizează din care parte a textului este fragmentul citat (început, mijloc, încheiere) şi argumentează cu o formulă narativă tipică.
2. Precizează personajele din fragmentul dat și forțele pe care le reprezintă.
3. Numește elementele supranaturalului prezente în textele date (personaje, obiecte, spații, cifre).
4. Notează locul și timpul desfășurării acțiunii.
5. Explică caracterul popular/cult al fragmentelor citate .

Anexa nr.2
TRĂSĂTURILE BASMULUI POPULAR

caracter anonim,
coordonate spaţio-
oral, colectiv
formule specifice (iniţiale, temporale
mediane, finale) nedeterminate

obiecte înzestrate cu confruntare Bine-Rău

puteri supranaturale (protagonist-antagonist)

BAS MUL
POPULAR
întâmplări
cifre simbolice (3,
supranaturale
7 multiplii acestora)

eroul-traseu iniţiatic; adjuvanţii

probele eroului

victoria Binelui personaje fabuloase

(iniţierea, căsătoria) (zmei, balauri)
Fișa nr.2
Grupa 1:
1. Ce consecințe are revenirea lui Făt-Frumos pe meleagurile natale?
2. Timpul este un bun pierdut sau câștigat?

Grupa 2:
1. Cum se comportă Făt-Frumos față de ființele neajutorate?
2. Ce ai face dacă te-ai afla într-o situație similară?

Grupa 3:
1. Ce semnificație are în text întâlnirea tată- fiică?
2. Ai înfrunta orice pentru a obține ce-ți dorești?

Grupa 4:
1. Ce calități ale personajului principal ies în evidență din acest fragment?
2. Pentru tine, cât de importantă este cunoașterea?

Fișa nr.3
Grupa 1 (inteligența ritmică muzicală): Pune pe ritmuri de rap o frază dintr-un basm. Interpretează-o! Scrie câteva enunțuri
despre mesajul cântecului tău.
Grupa 2 (inteligența vizuală/ spațială): Desenează ceva ce te-a inspirat în momentul lecturii fragmentului citat.
Grupa 3 (inteligența verbală/ lingvistică): Un împărat, fără moștenitor la tron, scrie „ carte" vecinului său din Miazăzi,
pentru a cere sfat cu privire la viitorul regatului său. Propune o nouă variantă a scrisorii, folosind limbajul tinerilor din ziua
de azi.
Grupa 4 (inteligența logică/matematică): Creează formule matematice prin care să evidențiezi opoziția dintre virtuțile lui
Făt-Frumos din basme și „calitățile" unui erou contemporan, care te-ar ajuta să depășești dificultățile întâmpinate în viitor.
Anexa nr. 3
Ivan Bilibin
Ilustrații din basme