Sunteți pe pagina 1din 9

Clasa: a VIII-a

Profesor: Pătraşcu Iulia - Floriana


Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială, loc. Berislăveşti
Disciplina: Limba română
Subiectul: Textul literar. Textul nonliterar
Tipul lecţiei: receptare şi studiere a textului
Competenţe generale:
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare;
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale şi scrise.
Valori şi atitudini:
 Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul
literaturii;
 Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate.
Competenţe specifice:
 să citească expresiv textele propuse;
 să îşi exprime opinia cu privire la valoarea formativă a lecturii;
 să găsească sinonime contextuale pentru cuvinte date;
 să alcătuiască enunţuri cu sensul propriu şi figurat al cuvintelor;
 să identifice tipul unui text la prima vedere (literar/ nonliterar);
 să argumenteze apartenenţa unui text la prima vedere la un anumit gen literar;
 să identifice modurile de expunere dintr-un text la prima vedere;
 să identifice într-un text trăsături de portret ale personajelor;
 să formuleze întrebări referitoare la firul narativ al unui text epic;
 să rezume un text, utilizând diferite mărci afective.
Strategia didactică:
Metode şi procedee:
– conversaţia euristică, explicaţia, demonstraţia, cadranele, explozia stelară, lucrul pe grupe.
Mijloace didactice:
– fişe teoretice, fişe de lucru, fişe steluţă;
Forme de organizare:
* activitate frontală combinată cu activitate independentă şi pe grupe .
Resurse temporale: 50 de minute
Bibliografie:
* Cărtărescu, Mircea, A patra inimă, în Care-i faza cu cititul?- Liviu Papadima, Editura Arthur,
2010, p. 89;
* Limba şi literatura română – auxiliar pentru clasa a VIII-a, Bucureşti, Editura Niculescu,
2012;
Nr. Secvenţele Conţinutul Strategia didactică Evaluare
crt. lecţiei instructiv – educativ Metode şi Material Forme de
proce dida organi
dee ctic zare
1. Moment * Stabilirea ordinii; conversaţia manual frontal
organiz * Notarea absenţelor;
fişe de
atoric * Pregătirea materialelor necesa-
lucru
1' re desfăşurării lecţiei;

2. Captarea * Rog un elev să citească un observarea


atenţiei fragment din articolul “A patra sistematică
3' inimă” de Mircea Cărtărescu, din lectura fragment frontal a comporta-
antologia Care-i faza cu cititul?, din cartea mentului
coordonată de Liviu Papadima. Care-i elevilor
(Anexa 1) Discuţie scurtă despre faza
metafora fluturelui. cu cititul?
3. Anunţarea * Scriu titlul lecţiei pe tablă şi
temei şi a anunţ verbal competenţele conversaţia frontal observarea
obiectivelor vizate. sistematică
1'
4. Prezentarea * Împart elevilor fişe care conţin
sarcinilor de un fragment din balada Toma
învăţare Alimoş (Anexa 3), şi le spun că conversaţia fişă de
5' am ales textul pentru a ne lucru frontal observarea
reaminti cunoştinţele legate de sistematică
specia literară în care se lectura a comporta-
încadrează textul respectiv. mentului
Numesc succesiv elevii pentru a elevilor
realiza lectura expresivă a
textului.
5. Conducerea * Pe baza fişei, elevii rezolvă
învăţării şi mai întâi individual, pe caiete, fişă de
dobândirea exerciţiile de vocabular care lucru
de noi vizează înţelegerea textului.
cunoştinţe Ulterior, exerciţiile sunt
20' verificate frontal, la tablă. exerciţiul
Oferă sinonime pentru cuvintele: caietele individual
a isprăvi = ................................... elevilor
murg = ...................................
a judeca = .................................. conversaţia
a răpune = ...................................
2. Explică sensul unui cuvânt din aprecieri
text. Alcătuieşte un enunţ în care explicaţia verbale
cuvântul să aibă alt sens. frontal
3. Descrieţi pe scurt cadrul
acţiunii. Conturaţi mai precis, cu
detalii din text, următoarele
repere: munte, câmp, porumb,
câmpie.
Desenez pe tablă cadranele şi le
numerotez. Le solicit elevilor să
lucreze pe grupe. Fiecărei grupe
îi corespunde o cerinţă care pe grupe aprecieri
vizează aprofundarea textului cadranele verbale
dat. Le cer să utilizeze, ca caietele
auxiliar, fişa teoretică “Textul elevilor
literar. Textul nonliterar”
(Anexa4) Succesiv, câte un
reprezentant din fiecare echipă
dă răspunsul colectiv şi se
completează, sumar, cadranul
corespunzător: explicaţia
I Text literar
caracter ficţional; personaje
II Text epic: tablă
personaje şi fir narativ;
narator - la pers. a III-a.
III Moduri de expunere:
naraţiunea (are narator,
întâmplări); dialogul (linie de
dialog, replici ale personajelor).
IV Personaje:
Toma Alimoş - cinstit, frumos,
curajos; aprecieri
Manea – viclean, slut, laş, crud. verbale
Desenez pe tablă o stea cu cinci
colţuri şi le spun elevilor că
pe grupe
vom verifica folosind “explozia
stelară” dacă au înţeles explozia caietele
conţinutul textului. Fiecare grupă stelară elevilor aprecieri
trebuie să formuleze câte o verbale
întrebare legată de text: Cine?,
Ce?, De ce?, Când?, Cum?
Elevii scriu întrebările pe hârtii,
individual
apoi câte un reprezentant din conversaţia
fiecare grupă le adresează
întrebări colegilor.
Le împart elevilor fişe conţinând
un fragment dintr-un articol legat aprecieri
de votul ilegal. (Anexa 2) Le cer explicaţia verbale
frontal
să observe ce fel de text este fişă de
(nonliterar) şi vom identifica pe lucru
baza lui trăsături specifice
acestui tip de text.
Pe baza trăsăturilor din anexa
4, fiecare grupă va nota în caiete exerciţiul
trăsăturile care îl încadrează în
textul nonliterar. Reprezentantul caietele aprecieri
fiecărei echipe va citi ideile elevilor verbale
individual
scrise.

6. Asigurarea * Asigurarea feed-back-ului a


feed-back- avut loc pe tot parcursul lecţiei, aprecieri
ului prin aprecieri verbale (Corect!, conversaţia frontal verbale
3' Bine!, Da!) şi prin efectuarea
fulger a câtorva exerciţii de
identificare şi de motivare.
7. Evaluarea * Ca activitate independentă
formativă individuală se dă spre rezolvare
5' o fişă cu două texte, pentru care fişă de
aprecieri
elevii vor acrie câte trei trăsături explicaţia lucru
individual verbale
pentru a le încadra în categoria
textelor literare/nonliterare.
8. Asigurarea * Se dă ca temă pentru acasă
retenţiei şi a alcătuirea unei compuneri de 10- conversaţia aprecieri
frontal
transferului 15 rânduri în care să explicaţia verbale
2' argumenteze apartenenţa operei
Toma Alimoş la specia balada.
16.02.2015

“Cărţile sunt asemenea unor fluturi. De obicei stau cu aripile lipite, aşa cum se odihnesc
fluturii pe câte-o frunză, când îşi desfăşoară trompa filiformă ca să soarbă apă dintr-un bob de rouă. Când
deschizi o carte, ea zboară. Şi tu odată cu ea, ca şi când ai călări pe gâtul cu pene fine al unui fluture uriaş.
Dar cartea nu are o singură pereche de aripi, ci sute, ca un semn că ea te poate duce nu doar din floare-n
floare în această lume glorioasă, ci în sute de lumi locuite. Unele dintre ele seamănă mult cu cea în care
trăim, altele sunt populate de fiinţe care nu ni se arată decât în vise. Pe aripile fluturilor noştri de
hârtie, asemenea unor solzişori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală
tipografică. A trebuit să mergem la şcoală ca să le desluşim. Stând confortabil în spinarea mătăsoasă a
marelui fluture, citim şi zburăm. Căci fluturele nu se urneşte de pe frunza lui dacă nu-i inventăm
aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini,
atingeri, mirosuri şi melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Şi-atunci înţelegem că zborul, chiar
dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înşine. Cărţile sunt fluturi cu care zburăm
prin propria noastră minte, sub bolta uriaşă a ţestei noastre.”

(Mircea Cărtărescu - A patra inimă,


fragment din antologia Care-i faza cu cititul?, coord. de Liviu Papadima, Editura ART)

“Votul ilegal înseamnă închisoare este sloganul campaniei de informare şi conştientizare a


cetăţenilor cu privire la riscurile pe care le presupune nerespectarea legii electorale, demers iniţiat de
Ministerul Administraţiei şi Internelor şi derulat cu sprijinul mass-mediei şi a reprezentanţilor societăţii
civile. Campania cuprinde mai multe acţiuni menite să informeze opinia publică asupra sancţiunilor legale
aplicate pentru votul multiplu (cea mai frecventă modalitate de fraudă electorală, potrivit percepţiei
publice). Rolul campaniei este de a responsabiliza şi conştientiza populaţia cu drept de vot.

(conform www.votcorect.mai.gov.ro)
Fişă de lucru

Scrie câte trei argumente pentru a încadra fiecare text în categoria textelor literare/nonliterare:

1. S-a ridicat, deodată, din prăpastia întunecoasă, umedă, a munţilor falnici. Şi doritor de lumină, în această dimineaţă
scăldată de soare, a întins aripile, ca o flamură, deasupra brazilor bătrâni. S-a înălţat mai întâi drept în sus, ca o săgeată;
a străbătut văzduhul răcoros, apoi a rămas acolo, s-a legănat în aer, îmbătat de plăcerea să fluture la înălţime uriaşă; a
plecat capul şi a privit în jos. Pe câmpiile lucii, satele împrăştiate, ca grăunţele, scoteau sclipiri repezi ca ale prundişului
spălat de ape. Oamenii nu se zăreau; deasupra, dedesubtul lui, primprejur, nicio vietate. I se păru că lumea aceasta
frumoasă, încântătoare peste care primăverile se aştern cu spuză de flori, e a lui, a lui singur. Şi, scuturându-şi aripile,
făcu un ocol larg suind şi coborând prin aer. Apoi i se păru că ceva flutură mai jos, ceva mic, prea neînsemnat pentru ca
să îndrăznească să se suie până la el: se repezi şi, în ciocul gata să frângă, prinse o pană căzută chiar din aripa lui.
Zbură cu dânsa, sus, apoi îi dădu drumul şi urmări cu ochi strălucitori lunecarea uşoară, ca pe o apă, a penei care cândva
îl ajutase să se ridice. (...)
Adieri de vânt îl înfăşoară în vălul lor. Aproape se trezeşte; prin pleoapa închisă parcă zăreşte un foc grozav, a cărui
flacără încinge tot cuprinsul zării. Se ridică. Departe, în nori de sânge, soarele apune. Munţii parcă-s roşii, cerul arde.
Îşi ia zborul, grăbind spre cuib. Se apropie, se lasă tot mai jos, deasupra muntelui, deasupra pădurii de brazi. Aceeaşi
linişte în tot cuprinsul firii. Mai are puţin; zăreşte prăpastia spre care avea să se coboare, când, deodată, în tăcerea
neclintită, răzbubuie, până-n depărtări adânci, un tunet, şi aripa, amorţită, îi cade în jos. Se rostogoleşte de câteva ori
prin aer, simte fierbinţeala glonţului, ca a unui cărbune ce-i arde carnea, îşi încordează puterile, caută să mai plutească
sus, dar dedesubtul lui munţii parcă se prăbuşesc.

2. Păsările simbolizează idealurile, pentru că sunt asociate aerului, planului înalt. Dacă visezi zburând păsări cu
penaj colorat frumos este semn al unui mariaj potrivit. Păsările fără pene şi care nu cântă te previn că vei fi dominat
de o persoană mai bogată, mai influentă. Păsările care zboară spre cer prezic prosperitate materială, financiară.
Dacă visezi că prinzi păsări, vei avea noroc de bani. Dacă visezi că vânezi păsări (sau păsări rănite) este semn al
pierderilor în afaceri sau al unei recolte slabe (pentru un fermier, un agricultor). Dacă visezi o pasăre care are un
cioc foarte mare este posibil să devii subiectul unui scandal. Dacă eşti un om modest din punct de vedere
economic, un vis cu multe păsări indică o îmbunătăţire a situaţiei tale. E semn bun dacă păsările au penaj frumos;
dacă visezi păsări cântând, e întotdeauna semn de noroc.
ANEXA 3 Toma Alimoş

Foicica fagului, Şi cum sta Copile


La poalele muntelui, De închina Mi-ai înşelat,
Muntelui Pleşuvului, Codrul se cutremura, Florile
În mijlocul Ulmi şi brazi Mi le-ai călcat,
Câmpului Se cletina Apele mi-ai turburat,
La puţul Fagi şi paltini Livezi
Porumbului, Se pleca Verzi
Pe câmpia verde, -ntinsă, Fruntea Mi-ai încurcat,
Şi de cetine coprinsă, De i-o răcorea, Păduri
Şade Toma Alimoş, Mâna Mari
Haiduc din Ţara-de-Jos, De i-o săruta; Mi-ai dărâmat.
Nalt la stat, Armele din teci ieşea, Ia să-mi dai tu mie seamă,
Mare la sfat Murguleţu-i râncheza. Ia să-mi dai pe murgul vamă!
Şi vitez cum n-a mai stat. Până vorba-şi isprăvea, Toma, mare, d-auzea,
Şade Toma tolănit Burduşelul Din guriţa-i cuvânta:
Şi cu murgul priponit Ridica, – Cei văzut
În pripoane de argint, Vinişorul Om mai vedea,
Şi mănâncă frumuşel, Că gusta Ce-am făcut
Şi bea vin din burduşel, Şi-n picioare se scula. Om judeca;
Şi grăieşte în ast fel: Ochii-şi negri d-arunca, Pân-atuncea, măi fârtate,
– Închinar-aş, şi n-am cui! Peste câmpuri se uita Dă-ţi mânia la o parte
Închinar-aş murgului, Şi departe ce-mi zărea? Şi bea ici pe jumătate,
Murgului sirepului, Că-mi venea, mare, venea Ca să ne facem dreptate!
Dar mi-e murgul vită mută, Stăpânul Toma, pân’ să isprăvească,
Mă priveşte şi m-ascultă, Moşiilor Îi dă plosca haiducească
N-are gura să-mi răspundă! Şi domnul câmpiilor, Pe jumate s-o golească,
Închinar-aş armelor, Manea, slutul Mânia s-o potolească,
Armelor drăguţelor, Şi urâtul; Ca c-un frate să vorbească.
Armelor surorilor, Manea, grosul Manea stânga
Dar şi ele-s fiare reci, Ş-arţăgosul; Şi-ntindea
Puse-n teci Venea, mare, ca vântul, Să ia plosca
De lemne seci! Ca vântul şi ca gândul, Şi să bea,
Închinar-oi codrilor, Cu părul lăsat în vânt, Iar cu drepta
Ulmilor Cu măciuca de pământ. Ce-mi făcea?
Şi fagilor, Pân’ la Toma când sosea, Paloş mic că răsucea,
Brazilor, Din guriţă mi-i grăia: Pântecele
Paltinilor, – Bună ziua, verişcane! I-atingea,
Că-mi sunt mie frăţiori, – Mulţumescu-ţi, frate Mane! Maţele
De poteri ascunzători; – D-ale, Tomo Alimoş, I le vărsa
D-oi muri, Haiduc din Ţara-de-Jos, Şi pe cal încălica,
M-or tot umbri, Nalt la stat, Şi fugea, nene, fugea,
Cu frunza m-or învăli, Mare la sfat, Vitejia
Cu freamătul m-or jeli! Pe la mine ce-ai cătat? Cu fuga!
Foicică de rogoz, Cât o clipă de zbura, Pân’ la paltinii trăzniţi,
Savai, Toma Alimoş, Mult pe Manea-l întrecea, Unde-s fraţii poposiţi.
Haiduc din Ţara-de-Jos, Iară Toma, de-l vedea, Nimeni frâul să nu-ţi puie,
Nalt la stat, Îndărăt se întorcea Nici pe tine să se suie,
Mare la sfat Şi din fugă-i cuvânta: Făr’ d-un tânăr sprâncenat
Şi vitez cum n-a mai stat, – Maneo, Maneo, fiara rea, Şi cu semne de vărsat,
Cumpătul că nu-şi pierdea. Vitejia ţi-e fuga, Cu păr lung şi gălbior,
Mâna Că, de m-ai junghiat hoţeşte, Care-mi este frăţior,
La rană Mi-ai fugit şi mişeleşte. Frăţior de vitejie,
Punea Ia mai stai ca să-ţi vorbesc Tovarăş de haiducie.
Şi din gură cuvânta: Pagubele să-ţi plătesc, Numai el frâul să-ţi puie
– D-alelei, fecior de lele Pagubele Şi pe tine să se suie;
Şi viteaz ca o muiere, Cu tăişul, Tu să-l porţi şi pe el bine,
Nu fugi, că n-am dat vamă, Faptele Cum m-ai purtat şi pe mine!
Nu fugi, c-o să-mi dai seamă! Cu ascuţişul! Bine vorba nu sfârşea,
Vreme multă nu pierdea, Bine vorbă nu sfârşea, Sufleţelul că-şi dedea:
Maţele că-şi aduna, Murguleţu-şi repezea Codrul se cutremura,
Cu brâu lat se încingea, Şi cu sete mi-l lovea; Ulmi şi brazi
Mijlocelul că-şi strângea Capu-n pulbere-i cădea, Se cletina
Şi la murgul se ducea, Iar cu trupul sus, pe sea, Fagi şi paltini
Şi pe murg încălica, Calu-n lume se ducea. Se pleca
Iar din gură mi-i grăia: Foicică micşunea, Fruntea
– Murgule, murguţul meu, Vreme multă nu trecea De i-o răcorea,
Dat-mi-te-a taică-tău Şi pe Toma-l ajungea Mâna
Ca să-mi fii de ajutor Moarte neagră, moarte grea. De i-o săruta,
La nevoie şi la zor, De pe cal descălica, Şi cu freamăt îl plângea.
Să te-ntreci cu şoimii-n zbor Ochiul Murgul jalnic râncheza,
Pân-o fi ca să nu mor. Se-mpăienjenea, Cu copita că-mi săpa,
Tinerel că m-ai slujit, Capul Groapă mică că-i făcea,
Dar ş-acuma, îmbătrânit, I se învârtea Fânişor îi aşternea,
Să te-ntreci la bătrâneţe Şi-n des codru se pleca, Floricele că-i sădea,
Cât puteai la tinereţe. Iar din gură ce-mi grăia? Cu trei lacrimi le stropea,
Azi te jur pe Dumnezeu – D-alelei, murgutule, Drumu-n codri c-apuca
Să mă porţi ca gândul meu D-alelei drăguţule, Şi mergea, mare, mergea
Şi s-ajungi p-ăl câine rău, Ce-am gândit Pân’ la paltinii trăzniţi,
Că mi-a răpus zilele, Am izbândit, La voinicii poposiţi.
Zilele, ca câinele, Dar şi ceasul mi-a sosit.
Pentru tine murgule! Sapă-mi groapa din picior
Până Toma se găteşte, Şi-mi aşterne fânişor,
Murgul coama-şi netezeşte Iar la cap şi la picioare
Şi din gură mi-i grăieşte: Pune-mi, pune-mi câte-o floare:
– Lasă şeaua, săi pe mine, La cap, floare
Şi de coama ţin-te bine, De bujor,
Ca s-arăt la bătrâneţe Să mi-o ia mândra cu dor,
Ce-am plătit la tinereţe! La picioare,
Până Toma se ţinea, Busuioc,
Murgul, mare, şi zbura; Să mă plângă mai cu foc.
Şi zbura tocmai ca vântul, Apoi, mare, să te duci,
Fără s-atingă pământul. Drumu-n codri să apuci