PROIECT DIDACTIC

ȘCOALA GIMNAZIALĂ „DIMITRIE POMPEIU” BROSCĂUŢI

PROFESOR: Aniculăesei Simona
DATA: 20.11. 2015
CLASA: a VIII-a
OBIECTUL: Limba şi Literatura Română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Balada populară
SUBIECTUL: MIORIŢA
TIPUL LECŢIEI: de receptare a unui text literar

COMPETENŢE GENERALE:
1. receptarea mesajului oral în diferite situaţii de comunicare
2. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată
3. receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse
4. utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

COMPETENŢE SPECIFICE:
înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate;
2.1 construirea unui discurs oral pe o temă dată
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințele date
3.2 sesizarea valorii expresive a categoriilor morfosintactice, a mijloacelor de îmbogățire a vocabularului și a categoriilor semantice studiate
4.1 redactarea diverselor texte, adaptându-se la situația de comunicare concretă
OBIECTIVELE OPERAŢIONALE: Se urmărește ca elevii:
În domeniul cognitiv:
O1 - să încadreze textul în gen şi specie;
O2 - să precizeze caracteristicile literaturii populare;
O3 - să identifice tema baladei și semnificația titlului;
O4 - să recunoască motivele literarare prezente în text;
O5 - să stabilească structura poeziei;
O6 - să identifice momentele subiectului
O7 – să precizeze elementele de versificație
În domeniul intelectual-formativ:
O7 - să utilizeze corect limba română în producerea și utilizarea de mesaje;
O8 - să opereze cu limbajul specific studiului literaturii;
În domeniul afectiv:
O9 - să își dezvolte interesul și afectivitatea pentru receptarea poeziei;
O10- să fie pătrunși, emoțional, de stările lirice transmise de textul studiat

STRATEGIA DIDACTICĂ:
METODE ŞI PROCEDEE: lucrul cu fişele de lectură, conversaţia euristică, lectura expresivă, expunerea, exerciţiul, jurnalul cu dublă intrare;
FORME DE ORGANIZARE A ACTIVITĂȚII ELEVILOR: frontală, individuală, pe grupe;
MIJLOACE DE ÎNVĂŢARE: fişe de lucru (pentru activitatea individuală şi pentru activitatea pe grupe).

RESURSE:
BIBLIOGRAFICE
a) metodice:
- Constantin Parfene, Literatura în şcoală, Editura Didactică și Pedagogică, Bucureşti, 1977;
- Emanuela Ilie, Elemente de didactica literaturii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2007;
- Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2003.
b) didactice:
- Marin Iancu, Limba şi literatura română, manual pentru clasa a VIII-a, Editura Corint, Bucureşti, 2008;
 SCENARIUL DIDACTIC

STRATEGIA DIDACTICĂ
ETAPELE OBIECTIVE UNITĂŢI DE CONŢINUT METODE MIJLOACE FORME EVALUARE
LECŢIEI OPERAȚIONA ACTIVITATEA PROFESORULUI ŞI A ȘI DE DE
LE ELEVILOR PROCEDEE INVĂȚĂMÂNT ORGANIZA
TIMP RE

MOMENT Asigurarea condiţiilor necesare Conversaţia Activitate

ORGANIZAT desfăşurării lecţiei ( linişte în clasă, frontală
ORIC distribuirea fişelor de lucru şi a celor de
1min. evaluare, pregătirea materialului didactic,
gruparea băncilor pentru activitatea pe echipe)

Se verifică (din punct de vedere calitativ) Aprecieri

VERIFICARE tema pentru acasă. Elevii au avut de realizat o verbale
A TEMEI ȘI compunere pe baza proverbului „Omul Conversaţia
REACTUALIZ O2 sfințește locul”. euristică Activitate Formativă
AREA Reactualizarea cunoștințelor anterioare se frontală
CUNOŞTIŢEL face pe baza unei discuții purtate în jurul Caietele elevilor
OR distincției dintre literatura cultă versus
DOBÂNDITE literatura populară. Caracteristicile literaturii
ANTERIOR populare sunt notate în caietele elevilor

8 min.

Se discută pornind de la specii ale genului

CAPTAREA epic, până se ajunge la termenul de baladă Conversaţia
ATENȚIEI populară Activitate
4 min. O10 frontală
ANUNȚAREA Profesorul anunţǎ tema lecţiei şi obiectivele Activitate Observarea
TEMEI ȘI A pe înţelesul elevilor. Se noteazǎ titlul la tablǎ, Expunerea Tabla, caietele frontală sistematică a
OBIECTIVEL pe caiete. elevilor elevilor
OR

2 min.

Se fac precizări cu caracter general referitor la

CONDUCERE O3 opera discutată:
A ÎNVĂȚĂRII Balada Mioriţa a fost descoperită în Munții Activitate
25 min. Vrancei de Alecu Russo, iar Vasile frontală
Alecsandri i-a dat forma pe care o cunoaștem
astăzi. A fost publicată pentru prima dată în
O5 1850, în nr. 3 al revistei Bucovina, fiind Expunerea
inclusă apoi în culegerea Poezii poporale.
Balade (cântice bătrânești), adunate și
îndreptate de V. Alecsandri (1852).
Există peste 1400 de variante ale baladei, iar
motivul comun tuturor este cel al
O7 testamentului ciobanului.
Geneza Mioriţei se pierde în negura timpului.
Se consideră că la originea acesteia ar sta mai
multe ipoteze: 1. Un fapt real petrecut între
păstori pornit de la rivalitatea economică
dintre ei; 2. Un cântec liric ciobănesc; 3. Un
bocet. Cea mai plauzibilă pare a fi cea de a
doua, având în vedere lirismul pronunțat al
textului.
În vederea stabilirii câtorva particularități ale Exercițiul Fișe de lucru Activitate pe
 structurii externe a textului, profesorul le cere grupe
elevilor să observe organizarea versurilor,
dimensiunea acestora, să identifice elementele Analiza
de versificație, să explice semnificația titlului. Răspunsuri-
În ceea ce privește conținutul baladei, lor elevilor
O1 subiectul acesteia va fi expus pe scurt de unul
dintre elevi.
Elevii sunt împărțiți apoi în patru grupe și li Lectură Activitate
se împarte fișa de lucru cu exerciții ce expresivă frontală
vizează, în deosebi, identificarea genului liric
în care pot fi încadrate versurile date, a
momentelor subiectului, a temei și a
motivelor literarea prezente în text etc.
O3 În funcție de timpul disponibil, acestea se Conversație
rezolvă parțial în clasă, iar restul rămânând ca euristică
temă pentru acasă.
Profesorul monitorizează permanent Tabla
activitatea fiecărei grupe de elevi, îi îndrumă
pentru a se asigura că au înţeles sarcina de
lucru şi cǎ lucreazǎ corect.
O6 Fiecare grupă își alege un raportor, care
pentru început realizează lectura expresivă a
versurilor date, urmând ca mai apoi să dea
citire rezolvării exercițiilor. Profesorul
completează răspunsurile în cazul în care s-au
omis aspecte importante sau adresează
întrebări care să conducă spre răspunsuri mai
clare (prin conversație euristică). Elevii din
celelalte grupe sunt invitați să adreseze, la
rândul lor, întrebări colegilor care își expun
rezultatele discuțiilor interpretative. Caietele elevilor
Profesorul notează la tablă informațiile-cheie
 de pe parcursul receptării operei.
În urma acestei activități pe grupe profesorul
punctează, faptul că balada este structurată
în trei părți: prezentarea cadrului natural,
dialogul dintre cioban și mioară, testamentul
ciobanului. Prima parte, prin excelență epică,
are ca temă: cadrul epic inițial, în care
regăsim motivul transhumanței și al
complotului și redă ca moment al
subiectului expozițiunea și intriga. Partea a
doua este de natură dramatică și are ca temă
mioara năzdrăvană; reprezintă o parte din
desfășurarea acțiunii în care regăsim motivul
mioarei năzdrăvane. Partea a treia este un
monolog liric cuprinde atât desfășurarea
acțiunii, cât și punctul culminant și are ca
temă testamentul ciobanului și presupusa
apariție a măicuței bătrâne.
În această ultimă parte regăsim trei motive
fundamentale: motivul testamentului, motivul
alegoriei moarte-nuntă, motivul măicuței
bătrâne.
Elevii își notează în caiete toate aceste
observații.

ASIGURAREA Profesorul le împarte elevilor fişele-Jurnalul

FEEDBACKU cu dublă intrare, cerându-le să noteze, în Jurnalul cu Manualul Activitate
LUI ȘI partea stângă a fişei de lucru, un pasaj sau o dublă intrare individuală
EVALUAREA imagine din text care i-a impresionat în mod
PERFORMAN deosebit, pentru că le-a amintit de o
ŢEI experiență personală, sau pentru că i-a
9 min. surprins, sau pentru că nu sunt de acord cu
 autorul. În partea dreaptă le cere să comenteze
acel pasaj: de ce l-au notat?, la ce i-a făcut să
se gândească?

Se fac aprecieri cu caracter general legate de

ASIGURAREA modul şi gradul de participare a elevilor la Conversaţia Activitate Evaluare prin
RETENŢIEI ŞI activitatea desfăşurată, reomandări frontală note
A individuale și generale asupra activităţii, se
TRANSFERU notează elevii care s-au remarcat prin calitatea
LU răspunsurilor.
1 min.I Se stabilește tema pentru acasă:

GRUPA I - CERINȚE:

În ce gen literar puteți încadra versurile? Argumentați.

Ce momente ale acțiunii sunt surprinse în versurile date.

Care considerați că este tema versurilor?

Identificați motivele literare prezente în text.

Cadrul natural este prezentat metaforic. Explicați rolul metaforelor în crearea unui anumit tip de atmosferă.

Cu ajutorul cărui vers este situarea acțiunii în timp?

Care este versul ce marchează participarea afectivă a poetului anonim la cele relatate, dar și la situația dramatică a ciobanului?

Ce semnifică versul „Pe l-apus de soare”?

Comentați motivația complotului.

În versurile date sunt folosite câteva elemente care apar și în basme. Identificați-le.

GRUPA II - CERINȚE:

Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.

Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?

Care considerați că este tema versurilor?

Identificați motivul literar prezent în text.

Selectați din text cuvintele prin care este individualizată mioara. Pe ce figură de stil se bazează prezentarea acestui personaj?

Ce fel de relație între animal și stăpân dezvăluie dialogul dintre cele două personaje?

Evidentiați care este rolul vocativelor utilizate în text.

Comentați folosirea dativului etic în versul „Vreau să-mi te omoare”.

Mioara întârzie timp de trei zile să își avertizeze stăpânul de complotul urzit împotriva lui, deși omorul putea să se întâmple oricând. Cum

explicați acest lucru?

GRUPA III – CERINȚE:

1.Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.
2. Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?

3. Care considerați că este tema versurilor?

4. Identificați motivele literare prezente în text.

5. Din versurile „Și de-a fi să mor / În câmp de mohor” reiese că baciul modovean consideră moartea sa ca pe o situație ipotetică, pe care o ia

însă în calcul. Ce mărci gramaticale din text indică acest aspect?

6. Care sunt ultimele dorințe ale ciobănașului mărturisite mioarei?

7. Cum explicați faptul că baciul încredințează ritualul îngropării tocmai celor care complotează împotriva sa?

8. Comentați semnificația fluierelor.

9. Explicați semnificația versurilor „Că la nunta mea / A căzut o stea”

GRUPA IV – CERINȚE:

1.Versurile date considerați că sunt de natură: epică, lirică sau dramatică? Argumentați.

2. Ce moment al acțiunii este surprins în fragmentul dat?

3. Care considerați că este tema versurilor?

4. Identificați motivele literare prezente în text.

5. Ce sugerează utilizarea verbelor la gerunziu „lăcrămând”, „alergând”, „întrebând”, „zicând”?

6. Explicați comparațiile metaforice prin care este construit portretul ciobănașului.

7. Cum explicați diferențele dintre cele două mesaje testamentare? Ce semnificație are, în acest sens, modificarea imaginii „miresei„ (mândră

crăiasă / A lumii mireasă, care devine o fată de crai / pe-o gură de rai)?