PROIECT DE LECŢIE

DATA: 30.05.2005;
CLASA: a VI-a D;
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Şc. cu cls. I-VIII Nr. 39 "Nicolae Bălcescu";
DISCIPLINA: Limba română;
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare;
PROFESOR: Magdalena Purcaru;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Sintaxa propoziţiei;
TEMA: Atributul;
TIPUL LECŢIEI: De recapitulare şi sistematizare;
LOCUL DE DESFĂŞURARE: Sala de clasă;

I. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 să manifeste curiozitate şi interes faţă de lecţie;
 să se adapteze la situaţia concretă de sintaxă;
 să manifeste interes pentru participarea la oră;
 să utilizeze în redactarea răspunsurilor cunoştinţele de morfo-sintaxă;
 să asigure corectitudinea relaţiilor sintactice la nivelul textului comunicat.

II. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

a) Cognitive:
La sfârşitul lecţiei elevii trebuie:
O1 - să dea definiţia corectă a atributului;
O2 - să identifice în vorbire atributele şi părţile de vorbire pe care le
determină;
O3 - să recunoască părţile de vorbire prin care se exprimă atributele
din textele citite sau din comunicarea zilnică;
O4 - să recunoască valoarea stilistică a unor atribute;
O5 - să sistematizeze atributele după părţile de vorbire prin care sunt
exprimate.
b) Afective:
O6 - să recepteze noile informaţii ca relevante şi folositoare;
O7 - să manifeste grijă pentru felul în care îşi construiesc răspunsurile
orale precum şi pentru felul în care scriu;
O8 - să participe cu interes la lecţie;
O9 - să fie dispuşi să rezolve sarcinile prezentate;
O10 - să stăpânească informaţiile spre a le putea folosi.
c) Formative:
1. Să creeze comunicări în care să se folosească diferite feluri de
atribute;
 2. Să cunoască ortografia şi punctuaţia atributelor în comunicarea
scrisă.
III. CONŢINUTURI (centrate pe obiective):
C(O1) – atributul este partea secundară de propoziţie care determină un
substantiv sau un substitut al acestuia (pronume sau numeral cu valoare
substantivală);
C(O2) – atributul răspunde la întrebările: care?; ce fel de?; a, al, ale, ai cui?;
câţi?; câte ?;
C(O3) – după partea de vorbire prin care se exprimă, atributul poate fi:
atribut adjectival, atribut substantival, atribut pronominal, atribut verbal, atribut
adverbial;
C(O4) – locul atributului este lângă cuvântul pe care îl determină;
C(O5) – atributul exprimat prin adjectiv este aşezat după substantivul pe
care îl determină, în cazul în care substantivul este articulat, pentru a schimba
locul cu adjectivul – acesta preia articolul;
C(O6) – adjectivul care îndeplineşte funcţia sintactică de atribut se acordă în
gen, număr şi caz cu substantivul pe care îl determină.

IV. STRATEGIA DIDACTICĂ: mixtă

a) Metode şi procedee: dictarea, analiza gramaticală, conversaţia, tabla, exerciţii
creatoare, algoritmizarea.

b) Resurse: - materiale: manual, fişă de lucru, culegere de exerciţii;

- umane: colectivul de elevi, capacităţile de învăţare ale elevilor,
cunoştinţele însuşite anterior de către ei despre atribut.

c) Forme de organizare: - activitate frontală combinată cu activitatea

independentă individuală.
d) Evaluare: sumativă, curentă, orală şi scrisă.

e) Mijloace de învăţământ: texte lingvistice, testul de evaluare sumativă cu

propoziţii în care să se folosească atribute exprimate prin: adjectiv pronominal,
substantiv în cazul G, verb la supin şi pronume în acuzativ.

f) Bibliografie: Limba română, manual pentru clasa a VI-a de Alexandru Crişan,

Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian, Ed. Humanitas, 2003; Gramatica limbii
române, Bucureşti, Ed. Academiei, capitolul despre atribut; Limba română în
gimnaziu, culegere de exerciţii de Sofia Dobra, Ed. Humanitas, 2004.
 DEMERS DIDACTIC

Eveniment Activitatea de învăţare Durata Activitatea elevilor

instrucţional
Organizarea clasei Profesorul face prezenţa, asigură un 1min - se liniştesc
climat favorabil desfăşurării lecţiei - se pregătesc
- se autocontrolează
Actualizarea Se reactivează prin conversaţie 4min - răspund
cunoştinţelor catihetică, noţiunile de bază privind - observă
învăţate anterior structura propoziţiei: părţi principale, - compară
părţi secundare, atributul şi părţile - reactualizează
prin care se exprimă - explică
- exemplifică
Captarea atenţiei Profesorul spune că atributul este 2min - ascultă
elevilor partea de propoziţie care contribuie, în - observă
mare măsură, la nuanţarea - acceptă
comunicării verbale prin valorile - se mobilizează
stilistice imprimate exprimării, şi, ca
atare, trebuie să i se acorde din
necesităţi practice, de utilizare corectă
şi expresivă, atenţie deosebită.
Anunţarea temei Profesorul spune că în această oră vor 1min - ascultă
lecţiei, a tipului ei recapitula şi sistematiza cunoştinţele - acceptă
şi a obiectivelor acumulate de elevi despre atribut şi - se mobilizează
operaţionale felurile lui şi comunică obiectivele
operaţionale.
Prezentarea Profesorul le spune elevilor că vor 1min - reţin
sarcinilor de analiza împreună nişte texte pentru a - ascultă
învăţare identifica atributele, părţile de - se mobilizează
propoziţie pe care le determină, prin
ce părţi de vorbire se exprimă,
valoarea lor stilistică, ortografia şi
punctuaţia şi pentru a sistematiza
constatările într-o schemă
recapitulativă
Conducerea Profesorul dictează textele: 30min - sunt antrenaţi într-o
procesului de 1. "Într-o zi noroasă de primăvară, activitete individuală
recapitulare şi crivăţul suna iute din adâncul văilor, (sau pe grupe, după
sistematizare iar jalnicele sale gemete aduceau de posibilităţi) cu sarcina
departe, împreună cu freamătul de a identifica şi
 bătrânilor stejari, chiotele vânătorilor, clasifica atributele din
ce vedeau dorinţa lor îndoită de a textele dictate de
ajunge prada… " profesor;
(Alex.Odobescu, Mihnea-vodă cel - reţin sarcina de lucru;
rău) - observă;
2. "Văd sufletu-ţi candid prin spaţiu - compară;
cum trece - deduc;
Privesc apoi lutul rămas … alb şi - reactualizează;
rece" - exemplifică.
(Mihai Eminescu, Mortua est)
3. "Se poate ca bolta de sus să se
spargă
Să cadă nimicul cu noaptea lui largă"
(Mihai Eminescu, Mortua est)
4. În ziua de azi, relaţiile dintre ei,
oameni necăjiţi, sunt determinate de
dorinţa de nestăvilit de a trăi mai bine.
Profesorul scrie la tablă:
Noaptea de afară era limpede. În
liniştea verii călduroase, se înălţa
melodia ciripind a unei păsărele.
Razele lunii păreau o scară de urcat la
cer. Susurul alene al vântişorului
acompania cântecul firii. Acesta îmi
părea fericirea de a simţi pacea lumii.
După 10 minute se constată, prin
conversaţie, rezultatele la care elevii
ajung. Pe măsură ce se constată modul
în care elevii analizează şi motivează
constatările lor, ei sunt puşi să
elaboreze o schemă a diferitelor tipuri
de atribute întâlnite, schemă ce se
scrie pe tablă.
Concomitent cu cele identificate în
texte, elevilor li se cere să creeze şi ei
propoziţii cu atribute exprimate prin
părţi de vorbire diferite.
Realizarea Are loc, permanent pe parcursul
conexiunii inverse conversaţiei în cadrul analizei şi se
(a feedback-ului) concretizează prin aprecieri verbale
făcute de profesor sau prin solicitarea
unor exemple formulate de elevi.
 Pe tablă, la sfârşitul discuţiilor, se află
consemnate următoarele:
1.adjectival - adj: elev silitor
- numeral: trei băieţi
- adj.dem.:acest elev
- participiu:creionul pierdut
2.substantival - genit.:cartea elevului
- în Ac.:rochia de seară
Atributul -apoziţional:El,elevul,a venit.
3.pronominal - genit.:tatăl lui
- în Ac.:prietenia dintre ei
- în D:părerile-ţi bune
4. verbal - infinitiv: deprinderea de a scrie
- supin: maşina de cusut
- gerunziu: stele tremurând
5. adverbial - adv: ziua de azi
- loc. adv.: plecarea rând pe
rând
Def: Atributul este partea secundară de propoziţie
care determină un substantiv sau un înlocuitor al lui.
Evaluare sumativă Se dă, ca activitate independentă în 10min - primesc fişele de
clasă, rezolvarea testului: lucru;
Alcătuiţi propoziţii cu atribute - rezolvă cerinţele de
exprimate prin: pe fişă.
1. adjectiv pronominal 2p
2. substantiv în cazul genitiv 2p
3. verb la supin 2p
4. pronume în acuzativ 3p
1p din oficiu
Testul se controlează în clasă prin
sondaj
Asigurarea Temă pentru acasă: 1min - îşi notează tema.
retenţiei şi a exerciţiile 1,2/pag. 239
transferului
Profesorul dictează textele:
1. "Într-o zi noroasă de primăvară, crivăţul suna iute din adâncul văilor, iar
jalnicele sale gemete aduceau de departe, împreună cu freamătul bătrânilor stejari,
chiotele vânătorilor, ce vedeau dorinţa lor îndoită de a ajunge prada… "
(Alex.Odobescu, Mihnea-vodă cel rău)
2. "Văd sufletu-ţi candid prin spaţiu cum trece
Privesc apoi lutul rămas… alb şi rece"
(Mihai Eminescu, Mortua est)
3. "Se poate ca bolta de sus să se spargă
Să cadă nimicul cu bolta lui largă"
(Mihai Eminescu, Mortua est)
4. În ziua de azi, relaţiile dintre ei, oameni necăjiţi, sunt determinate de dorinţa de
nestăvilit de a trăi mai bine.
Profesorul scrie la tablă: Noaptea de afară era limpede. În liniştea verii călduroase,
se înălţa melodia ciripind a unei păsărele. Razele lunii păreau o scară de urcat la
cer. Susurul alene al vântişorului acompania cântecul firii. Acesta îmi părea
fericirea de a simţi pacea lumii.
Alcătuiţi propoziţii cu atribute exprimate prin:
1. adjectiv pronominal 2p
2. substantiv în cazul genitiv 2p
3. verb la supin 2p
4. pronume în acuzativ 3p
1p din oficiu

Alcătuiţi propoziţii cu atribute exprimate prin:

1. adjectiv pronominal 2p
2. substantiv în cazul genitiv 2p
3. verb la supin 2p
4. pronume în acuzativ 3p
1p din oficiu

Alcătuiţi propoziţii cu atribute exprimate prin:

1. adjectiv pronominal 2p
2. substantiv în cazul genitiv 2p
3. verb la supin 2p
4. pronume în acuzativ 3p
1p din oficiu