PROPUNĂTOR: Husarciuc Valentina- Alexandra

DATA: 13. 01. 2020

DISCIPLINA: Limba și literatura română
SUBIECTUL: Balta Albă, de Vasile Alecsandri
CLASA: a IX-a C
DURATA: 50 min.
TIPUL LECȚIEI: achiziționarea de noi cunoștințe
COMPETENȚE: Generale:
C1- utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare

C2 - comprehensiunea şi interpretarea textelor

C3 - situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale /literare

C4 –argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare

Specifice:

-exprimarea orală sau scrisă a propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate;
-utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor texte;
-identificarea elementelor specifice din structura unor texte studiate;

1
-redactarea unor texte diverse;
-utilizarea corectă şi adecvată a formelor exprimării orale şi scrise în diverse situaţii;
OBIECTIVE CADRU:
O1-dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
O2-dezvoltarea capacității de exprimare orală
OBIECTIVE DE REFERINȚĂ:
O3-să emită judecăți de valoare cu privire la materialele distribuite
O4-vor fi capabili să definească noțiunra de ,,povestire în ramă” și să-i puncteze caracteristicile
fundamentale
OBIECTIVE AFECTIVE:
O5-să manifeste interes pentru realizarea sarcinilor de lucru
O6-să interiorizeze cunoștințele, integrându-le în deprinderile de exprimare corectă

STRATEGIA DIDACTICĂ:

-METODE ȘI PROCEDEE DIDACTICE: lectura expresivă, conversaţia euristică, exerciţiul, analiza

de text, problematizarea.

-FORME DE ORGANIZARE: frontal, individual, lucru în echipă.

-MIJLOACE DIDACTICE: tablă, cretă, fișă de lucru cu exerciții.

2
MIJLOACE DE ÎNVĂȚĂMÂNT: Manualul pentru clasa a IX-a, de Limba si literatura română,
coordonatori: Adrian Costache, Florin Ioniță, M. N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Editura Art, București, 2014,
fișe de lucru.

3
 Plan de lecție

Strategia didacticĂ
SecvenȚe- Obiecti Du ConȚinutul
le ve ra instructiv- evaluare
Forme de Metode Și Mijloace
activitĂȚii ta educativ
organizare procedee didactice
didactice

-verificarea prezenţei
-pregătirea -catalog Capacitatea elevilor de a se organiza într-
Momentul materialului didactic -conversaţia -caiete un timp util și de a acorda atenția
organizatoric 3 min. -crearea unui climat -frontal euristică -instrument cuvenită în timpul orei.
favorabil desfășurării de scris
activității

4
 -prin intermediul metodei
ciorchinelui, elevilor vor
fi vor fi invitați să lanseze
răspunsuri la întrebarea
următoare:
Ce rol considerați că
posedă efectuarea călă-
toriilor?
O2 -după ce elevii își vor
15 exprima variantele de -Capacitatatea elevilor de concentrare și
min. răspuns, iar profesorul le abilitatea de a emite scurte judecăți de
vasintetiza într-o conclu- valoare cu privire la materialul ce va fi
zie, precizând că și lectura audiat.
constituie o formă de -frontal -observaţia
Captarea călătorie interioară, de -conversaţia -Capacitatea elevilor de a recepta un
atenţiei regăsire a propriei identi- -individual euristică mesaj transmis.
tăți, o modalitate de
definitivare a propriei -Evaluarea capacității de transmitere a
personalități, va exista un unui feedback.
moment anticipativ, în
care profesorul patru elevi -Se va face apel la componenta afectivă a
să extragă câte un bilețel elevilor, la posibilitățile lor interioare de a
O3 aflat pe catedră; bilețelele vibra la mesajul artistic transmis.
vor conține câte un titlu al
poemelor în proză aparți-
nând lui Matei Vișniec,
fiind cuprinse în volumul
Cabaretul cuvintelor;
profesorul le va dezvălui
câteva aspecte legate de
operă, transmițându-le
faptul că Matei Vișniec
propune o călătorie su-

5
 biectivă într-un dicționar
interior, într-o lume în
care cuvintele nu depind
de om.
-elevii vor fi invitați să
O1
citească poemul în proză
extras, făcând recurs la o
intonație adecvată conți-
nutului.

-Va avea loc o evaluare a spiritului de

Elevilor li se comunică -conversația -tablă atenție pe care elevii îl manifectă față de
faptul că prin rezolvarea euristică -cretă indicațiile transmise.
Anunțarea sarcinilor propuse în -Aceștia vor trebui să sondeze în
subiectului continuare își vor fundamen- cunoștințele asimilate anterior, pentru a fi
lecției șia ta cunoștințele referitoare la
capabili să răspundă prompt la cerințele și
obiectivelor O4 15 tehnicile povestirii în ramă și
operaționale min. a problematicii abordate în întrebările pe care le voi formula.
narațiunea Balta Albă și, în
același timp, vor avea
posibilitatea de a observa
interferențele cu alte opere
din literatura universală, care
se constituie tot pe baza
motivului structurant al
străinului.

1. Episoadele călătoriei
O6 în Valahia apar un în mod
direct, printr-o descriere
făcută de un narator
omniscient, ci prin relatarea

6
 lor de către erou. De ce
credeți că folosește
Alecsandri această tehnică a
povestirii în povestire?

2. Puneți pe două coloane

elementele de civilizație și
O5 de înapoiere observate de
călătorul francez în lumea
românească. Care din ele
predomină?

3. Cum explicați faptul că

povestirea se încheie pe un
ton optimist, experiențele
cele mai plăcute ale
călătorului fiind plasate abia
la sfârșit? Este proza lui
Alecsandri o pledoarie
discretă pentru valorile
reale ale sociețății
românești?

Profesorul va invita elevii

să reflecteze și să compu-
Asigurarea nă un Dicționar ficțional -fișe de lucru -conversaţia
transferului 2 personal, după modelul euristică
min celui configurat de Matei
. Vișniec, prin intermediul
căruia să întreprindă o
călătorie virtuală în lumea
cuvintelor.

7
 Citiți cu atenție fragmentul citat:

,,Intru în Valahia ca într-o țară pustie, și deodată aud vorbind de o societate de zece mii de suflete
adunate la niște băi, aproape de Brăila. Această aflare mă silește să-mi schimb ideea și să cred că Valahia
ar putea fi o țară mai civilizată de vreme ce are băi care trag atâta lume la dânsele. Însă căruța poștei și
întâmplările neplăcute ce întâmpin pe drum și în satul de la Balta-Albă mă fac a mă întoarce iarăși la ideea
mea cea dintâi și, în urmare, mă culc cu încredințarea că mă găsesc într-o țară sălbatică. Închipuiți-vă dar

8
ce revoluție s-a făcut în creierii mei când a doua zi dimineață am văzut o mulțime de calești europenești
pline de figuri europenești și de toalete europenești! Nu puteam crede că eram treaz și mă socoteam a fi
față la vreo fantasmagorie nepricepută; fantasmagorie cu atât mai curioasă că îmi înfățișa tot soiul de
contraste, precum: baloane de Viena cu înhămături necunoscute pe la noi; pălării de Franța cu șlice
orientale; fracuri cu anterie; toalete pariziene cu costume străine și originale. Mai adăugați la aceste
pocnetele și răcnetele postașilor, mișcarea a treizeci de trăsuri ce se întreceau pe câmp, mulțimea cailor
înhămați la dânsele, clopoțeii ce sunau la gâtul lor și, în sfârșit, efectul noutății acestor lucruri în ochii unui
străin, ș-așa vă veți putea lesne închipui expresia comică a figurii mele în fața unui spectacol atât de
neașteptat.
Înspre seară ne duserăm călări iarăși pe malul bălții, cu gând de a face o primblare cu vaporul!
Înțelegeți prea bine, domnilor, că ideea unui vapor pe Balta-Albă era în stare să-mi aducă o mirare
nemărginită; dar când zării mașina ce purta un nume atât de falnic, începui a râde ca un nebun. Vaporul
Bălții-Albe era o plută de grinzi, având un cort mare drept coperiș și două roți mici de moară aninate pe
laturile ei. Acele roți, care îi meritaseră numele de vapor, erau învârtite în apă de patru oameni și, prin
mișcarea lor, purta încet pluta pomenită pe fața bălții.
Ne suirăm pe dânsa vro treizeci de persoane, dame și cavaleri, precum și o bandă de lăutari țigani
și, până la opt ceasuri de seară, făcurăm o primblare sentimentală sub razele lunii ce se ridicase în cer.
Damele se cam temeau de furtuni și alte întâmplări ale navigării, dar cavalerii care stau pe lângă
dumnealor le făcură jurământ de a le scoate innot din orice primejdie, și așa ne întoarserăm la mal teferi,
voioși și gata de a merge la balul ce se da în satul Balta-Albă.
Acel bal, care era menit spre a-mi răsturna toate ideile mele asupra stării sălbatice a Valahiei, mă
aduse într-o încântare neașteptată! Peste două sute de persoane adunate într-o sală mare, ce purta nume
de Cazino, alcătuiau o societate cu totul europenească atât prin toaletele lor plăcute, cât și prin ale lor
maniere civilizate. Vă las dar să gândiți, domnilor, ce impresie îmi făcu acea adunare, mie care eram încă
asurzit de strigările furioase ale postașului din Brăila, mie care eram încă stâlcit de patul casei străjerului,
mie, în sfârșit, care asistasem la scenele din târgul așezat pe malul bălții! Dar, mai cu seamă, când făcui
cunoștință cu câteva dame românce tinere și frumoase și când le auzii pe toate vorbind limba franceză
întocmai ca niște pariziene, credeți-mă că mă socotii în palatul încântat al unui vrăjitor.
9
 Ochii damelor atât de fermecători, zâmbetele lor grațioase, glasurile lor dulci, taliile lor bine făcute și
care se mișcau repede în figurile contradansului sau treceau ca fantasme albe în vârtejul valsului; acel
amestec de flori, de toalete scumpe, de lumini și de muzică mă îmbătaseră atât de mult, încât uitasem de
tot că mă aflam în fundul Europei, pe marginea Orientului. Și când se sfârși balul și când ieșii din sală și
mă găsii iar într-un câmp pustiu, nu mă putui opri de a zice cu cea mai adâncă încredințare: „În adevăr,
Valahia este o țară plină de minuni! una din țările care sunt descrise în Halima!"
Iată, domnilor, istoria voiajului meu la Balta-Albă. În 24 de ceasuri am văzut atâte lucruri nepotrivite,
atâtea contraste originale, că nu știu nici acum dacă Valahia este o parte a lumii civilizate sau de este o
provincie sălbatică! Dumneavoastră, domnilor, care mă încredințați că nu-i nici o deosebire între Valahia și
Moldova, puteți să-mi tălmăciți această problemă.”

*Povestirea în ramă reprezinta o formă de încadrare a uneia sau a mai multor naraţiuni de sine
statatoare într-o altă naraţiune. În această situaţie unul dintre personaje, care participă la o discuţie va
întrerupe firul acţiunii pentru a relata o întâmplare, preluând rolul de narator.

1. Episoadele călătoriei în Valahia apar un în mod direct, printr-o descriere făcută de un narator
omniscient, ci prin relatarea lor de către erou. De ce credeți că folosește Alecsandri această tehnică a
povestirii în povestire?

2. Puneți pe două coloane elementele de civilizație și de înapoiere observate de călătorul francez în

lumea românească. Care din ele predomină?

3. Cum explicați faptul că povestirea se încheie pe un ton optimist, experiențele cele mai plăcute ale
călătorului fiind plasate abia la sfârșit? Este proza lui Alecsandri o pledoarie discretă pentru valorile reale
ale sociețății românești?

10
 STRIGĂTUL,
L,
Edvard
Munch

Bătrân cu capul în palme,

Van Gogh

11
AUTOPORTRET, Lucian Blaga

Lucian Blaga e mut ca o lebădă.

În patria sa
zăpada făpturii ține loc de cuvânt.
Sufletul lui e în căutare,
în mută, seculară căutare,
de totdeauna,
și până la cele din urmă hotare.
El caută apa din care bea curcubeul.
El caută apa
din care curcubeul
își bea frumusețea și neființa.

12