Proiect didactic

(Lectură și scriere pentru dezvoltarea gândirii critice)

Cadru L.S.D.G.C.

Aria curriculară: Limbă şi comunicare

Instituția: Colegiul Național „Horea, Cloșca și Crișan”
Profesor: Marincaș Marinela Adriana
Data: 12. XII. 2018
Locul: Sala de clasă
Clasa: a XI-a F, bilingv-franceză
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învătare: Curente literare în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea
Subiectul: „Luceafărul” - prin prisma teoriei inteligențelor multiple
Tipul orei: lectură interpretativă de sinteză
Competenţe generale:
 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare/ Comprehensiunea şi
interpretarea textelor;
 Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare.
Competenţe specifice:
 Construirea unei viziuni de ansamblu asupra fenomenului cultural românesc, prin integrarea și relaționarea
cunoștiințelor asimilate;
 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înţelegerii adecvate a textului studiat;
 Interpretarea textului prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură;
Competenţe derivate :
 Să cunoască semnificațiile simbolice ale poemului;
 Să dramatizeze, printr-un joc de rol, dialogul Hyperion-Demiurg/ sau dialogul Cătălin – Cătălina;
 Să reprezinte grafic printr-o figură geometrică/ printr-un grafic/ o problemă cu ipoteză și demonstrație,
relația dintre Luceafăr și fata de împărat;
 Să ilustreze printr-un desen/ schiță o ipostază a Luceafărului;
 Să exemplicice printr-un ritm/ o melodie/ un dans, trăirile personajelor;
 Să realizeze o scurtă dezbatere argumentată;
 Să analizeze condiția nefericită a geniului în lume, pornind de la secvențe de text;
 Să realizeze un interviu cu Hyperion.
Valori și atitudini:
* Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
* Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de literatura română şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea
personală şi îmbogăţirea orizontului cultural.
Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală.
Metode şi procedee: teoria inteligențelor multiple, conversaţia euristică, dezbaterea, tehnica imersiunii
în subiect,, grafice, lectura critică şi creativă.
Resurse materiale: fişe cu textul poemului, fişe de lucru pe baza celor 7 tipuri de inteligență, flipchart,
scheme.
Material bibliografic:
1. Gardner, Howard, Inteligențe multiple, Editura Sigma, București, 2007.
2. Eftenie, Nicolae, Introducere în metodica studierii limbii și literaturii române, Colecția Metodica Activă,
Editura Paralela 45, 2008.
 Motivație: Provocarea pentru profesorul contemporan este să utilizeze cât mai eficient profilul de
inteligență al fiecărui elev: „Într-o lume imperfectă pe care o putem influența în bine sau în rău,
conștientizarea faptului că orice încercare contează este cea care ne definește ca ființe umane.”(Howard
Gardner)
1. Care este importanța lecției în general? Lecția este valoroasă întrucât oferă un model modern de
interpretare a poemului, vizând respectarea particularităților psihologice și individuale ale elevilor. Prin
aplicarea teoriei inteligențelor multiple se dorește direcționarea interesului asupra a ceea ce poate să facă
elevul, nu asupra a ceea ce nu poate.
2. Cum interacționează cu demersurile didactice anterioare, dar cu cele viitoare? Demersul didactic propus
este o „verigă” importantă în lanțul studierii liricii eminesciene, captând atenția elevilor prin originalitatea
activităților desfășurate.
3. Ce oportunități de aplicare a gândirii critice propune lecția? Activitatea proiectată răspunde dezideratelor
gândirii critice prin demersul activizator centrat pe dezvoltarea capacităților de analiză și interpretare ale
elevilor, importante în descoperirea semnificațiilor profunde ale poemului eminescian.
4. Ce cunoștințe și semnificații vor fi transmise? Activitățile propuse urmăresc un demers interpretativ,
hermeneutic, bogat în semnificații textuale și contextuale.
5. Cum vor folosi elevii aceste cunoștințe? Noile cunoștințe, aflate în urma unor activități interpretative, pot fi
utilizate în contextul situațiilor care cer producere de text, cum ar fi examenul de Bacalaureat sau evaluările
școlare curente.
6. Ce trebuie să știe și să poată realiza în prealabil un elev pentru a dobândi competențe în urma demersului
didactic? Elevii trebuie să demonstreze că au cunoștințe despre poem (surse de inspirație, teme, motive,
antiteze, simboluri, elemente romantice etc) și cunosc trăsăturile romantismului.
7. Cum se va verifica însușirea noului conținut informațional? Feedback-ul activității se va realiza pe întregul
parcurs al lecției, prin răspunsurile elevilor.
8. Cum vor fi gestionate resursele și timpul afectat diverselor activități? Activitatea se va desfășura pe
parcursul unei ore de curs și va integra resursele cognitive ale elevilor, dar și capacitatea de analiză și
interpretare. Un impediment ar putea fi caracterul cronofag al acestei activităţi şi dificultatea de a lucra sub
presiunea timpului.
 9. Cum va contribui lecția la dezvoltarea unei viziuni asupra literaturii? Lecția propusă anticipează
modalitățile diferite de a interacționa cu literatura și magia cuvântului poetic, de a afla în spațiul lor miracolul
creațiilor literare.
 SCENARIU DIDACTIC
Nr. Secvenţele Conţinutul informaţional şi demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare
crt. instruirii Activitatea profesorului Activitatea elevilor Resurse Forme de
procedurale organizare
1. Moment ♣ Profesorul asigură ordinea şi pregăteşte Se pregătesc pentru ora de limba şi Conversaţia Frontal
organizatoric materialele necesare pentru lecţie. literatura română.

2. Evocare ♣ Anunță tema și obiectivele lecției: Elevii răspund la întrebările Conversaţia

euristică
„Luceafărul”-prin prisma teoriei profesorului, recapitulând astfel
inteligențelor multiple cunoștințele despre poem.
Profesorul reactualizează, prin întrebări și
răspunsuri, cunoștințele despre poem. Se activitate

verifică tema (elevilor li s-a cerut să prezinte frontală

câteva mituri regăsite în poemul Sunt evidențiate miturile esențiale

„Luceafărul”). Se punctează apoi importanța
miturilor în literatură:
- îndărătul oricărei reprezentări poetice se
ascunde cel puțin un mit, așadar, un simbol
capabil să stârnească întrebări în conștiința
lectorului.
- mitul impune un exercițiu de descifrare a
sensurilor aflate îndărătul semnificației, căci,
în literatură, totul devine semn, joc între fanic
și criptic, între accesibil și inaccesibil, între
rostit și ne-rostit.
3 Realizarea ♣ Această etapă a lecției vizează activizarea
regăsite în poemul eminescian. aprecieri
Investigația
verbale
Astfel: (mitul Zburătorului, mitul
cuplului edenic, mitul Genezei, mitul
ens-ului de geniu etc.) Se punctează
că prezența mitului în operă constituie
un element de filon romantic.
Elevii fac referiri și la alte mituri
existente în literatură.
Elevii se așează în bănci, în funcție de
sensului celor opt tipuri de inteligență umană, tipurile de inteligență identificate și Teoria aprecieri
determinate în urma analizei chestionarelor. conlucrează la rezolvarea sarcinilor inteligențelor verbale
Profesorul împarte elevilor fișele de lucru și le didactice, implicându-se activ. multiple
comunică timpul aferent soluționării sarcinilor ♣ La finalul activității, comunicarea
didactice. se face prin intermediul unui raportor
Se propun sarcini didactice, după cum care face cunoscut modul în care au
urmează: fost rezolvate sarcinile, printr-un Învăţare prin
activitate pe
poster sau prin activităţi specifice, descoperire
grupe
1. Inteligența corporal-kinestezică argumentându-şi răspunsurile.

(Actorii): Actorii vor recita secvențe observarea

 Dramatizați, prin joc de rol, dialogul reprezentative din poem, încercând sistematică

Hyperion-Demiurg. să transmită emoția de dincolo de

cuvinte.

2. Inteligența vizual-spațială (Pictorii):

Pictorii vor realiza un desen sugestiv
 Ilustrează, printr-un desen/schiță,
și vor interpreta semnificațiile
singurătatea Luceafărului, pornind de la lectura critică
acestuia.
poemul studiat, dar și de la poezia
„Singurătate”, scrisă de Mihai Eminescu.
3.Inteligența logico-
Matematicienii vor realiza grafice,
matematică(Matematicienii)
diagrame, figuri geometrice sugestive
 Reprezintă printr-o figură geometrică/
pentru evidențierea iubirii imposibile
printr-un grafic/ o problemă, relația dintre
dintre Luceafăr și fata de împărat.
Luceafăr și fata de împărat.
Muzicienii vor interpreta un cântec/
4. Inteligența muzical-ritmică
vor crea o linie melodică potrivită
(Muzicienii):
pentru a reda trăirile personajelor.
 Exemplificați, printr-un ritm/o melodie/
un dans, trăirile personajelor, așa cum sunt Analiștii vor oferi posibile
transpar în strofele redate mai jos. răspunsuri: aprecieri
5. Inteligența intrapersonală (Analiștii): o A iubi înseamnă a-ți depăși verbale
 Analizați condiția nefericită a geniului în egoismul, căci iubirea este o formă
raport cu iubirea, având ca punct de inspirație superioară de cunoaștere. Prin teoria
nota poetului de pe marginea unui manuscris, iubire omul își caută liniștea. inteligențelor
dar și strofele poeziei redate. Lingviștii vor sublinia diferențele
multiple
 „Dacă geniul nu cunoaşte nici moarte şi dintre cele două condiții (geniu vs.
numele lui scapă de noaptea uitării, pe de altă om comun). Vor aduce argumente ca:
parte, însă, pe pământ, nu e capabil de a - Geniul: e înzestrat cu inteligență,
ferici pe cineva, nici capabil de a fi fericit. El este obiectiv, are capacitatea de a-și
n-are moarte, dar n-are nici depăși limitele, aspiră spre
noroc.”(Manuscrisul 2265) cunoaștere, este capabil să se
activitate pe
6. Inteligența verbal-lingvistică sacrifice pentru o idee, este o ființă
echipe
(Lingviştii): solitară.

 Realizați o scurtă dezbatere pornind de la - Omul comun: acționează

moțiunea: instinctiv, este subiectiv, incapabil

 Geniu (a cunoaște) sau Om comun să-și depășească sfera limitată, se

conduce după voința de a trăi, este
(a trăi)?
incapabil de sacrificiu, este o ființă
sociabilă.
Valorificați și experiența culturală!
Jurnaliștii își prezintă răspunsurile,
7. Inteligența interpersonală
se fac completări, aprecieri și,
(Jurnaliștii):
desigur, sistematizări.
 Realizați un interviu cu un personaj, la
Naturaliștii vor comenta legăturile
alegere, Hyperion/ Demiurg.
dintre cele două teme.
 Analizați evoluția sentimentului de
 dragoste dintre Cătălina și Cătălin.
8. Inteligența naturalistă (Naturaliștii):
 Comentează legătura dintre Natură și
Iubire, în poemul Luceafărul, pornind de la
strofele de mai jos.
4. Reflecție ♣ Acesta îndrumă demersul didactic înspre Elevii își prezintă răspunsurile, se fac
rezolvarea cerinţelor, face aprecieri verbale completări, aprecieri și sistematizări.
pe întreg parcursul lecției, adresează întrebări Ei vor răspunde prin prisma frontal Aprecieri
deschise menite să ajute la aflarea propriilor lor experienţe de verbale
răspunsurilor, oferă indicații etc. cunoaştere.
Concluziile lecției:
♣ Luceafărul este un poem culme,
inspirat chiar din viața poetului
ridicată la rangul de simbol.
5. Extindere ♣ Profesorul comunică elevilor tema pentru Elevii notează tema. Explicaţia *Note în
acasă: catalogul
 Exprimă-ți opinia, într-un eseu de scriptic și în
aproximativ o pagină, despre mesajul sau cel
semnificațiile textului studiat, pornind de la electronic
următoarea apreciere critică: „Luceafărul e
un înger scutit de cădere. Demiurgul nu-I
permite coborârea pe pământ și întruparea
(moartea), ci îi dezvăluie esența divină.”
(Dumitru Caracostea)
 ECHIPA 1
(Actorii)

1. Inteligența corporal-kinestezică (Actorii):

 Dramatizați, prin joc de rol, dialogul Hyperion-Demiurg.
Şi din a chaosului văi,
Jur împrejur de sine,
Vedea, ca-n ziua cea dentâi,
Cum izvorau lumine;
(........................................)
Căci unde-ajunge nu-i hotar,
Nici ochi spre a cunoaşte,
Şi vremea-ncearcă în zadar
Din goluri a se naşte.
Nu e nimic şi totuşi e
O sete care-l soarbe,
E un adânc asemene
Uitării celei oarbe.
- De greul negrei vecinicii,
Părinte, mă dezleagă
Şi lăudat pe veci să fii
Pe-a lumii scară-ntreagă;
O, cere-mi, Doamne, orice preţ
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieţi
Şi dătător de moarte;
Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...
Din chaos, Doamne,-am apărut
Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut,
Mi-e sete de repaos.
- Hyperion, ce din genuni
Răsai c-o-ntreagă lume,
Nu cere semne şi minuni
Care n-au chip şi nume;
(„Luceafărul”, de Mihai Eminescu)
Tu vrei un om să te socoţi
Cu ei să te asameni?
Dar piară oamenii cu toţi,
S-ar naşte iarăşi oameni.
Ei numai doar durează-n vânt
Deşerte idealuri -
Când valuri află un mormânt,
Răsar în urmă valuri;
Ei doar au stele cu noroc
Şi prigoniri de soarte,
Noi nu avem nici timp, nici loc
Şi nu cunoaştem moarte.
Din sânul vecinicului ieri
Trăieşte azi ce moare,
Un soare de s-ar stinge-n cer
S-aprinde iarăşi soare;
Părând pe veci a răsări,
Din urmă moartea-l paşte,
Căci toţi se nasc spre a muri
Şi mor spre a se naşte.
Iar tu, Hyperion, rămâi
Oriunde ai apune...
Cere-mi cuvântul meu dentâi -
Să-ţi dau înţelepciune?
Vrei să dau glas acelei guri,
Ca dup-a ei cântare
Să se ia munţii cu păduri
Şi insulele-n mare?
(..........................................)
Şi pentru cine vrei să mori?
Întoarce-te, te-ndreaptă
Spre-acel pământ rătăcitor
Şi vezi ce te aşteaptă.
 ECHIPA 2
(Pictorii)

2. Inteligența vizual-spațială (Pictorii):

 Ilustrează, printr-un desen/ schiță, singurătatea Luceafărului, pornind de la poemul studiat, dar și
de la poezia „Singurătate”, scrisă de Mihai Eminescu și redată mai jos.
„Cu perdelele lăsate, Ah! de câte ori voit-am
Şed la masa mea de brad, Ca să spânzur lira-n cui
Focul pâlpâie în sobă, Şi un capăt poeziei
Iară eu pe gânduri cad. Şi pustiului să pui;

Stoluri, stoluri trec prin minte Dar atuncea greieri, şoareci,

Dulci iluzii. Amintiri Cu uşor-măruntul mers,
Ţârâiesc încet ca greieri Readuc melancolia-mi,
Printre negre, vechi zidiri, Iară ea se face vers.

Sau cad grele, mângâioase Câteodată... prea arare...

Şi se sfarmă-n suflet trist, A târziu când arde lampa,
Cum în picuri cade ceara Inima din loc îmi sare
La picioarele lui Crist. Când aud că sună cleampa...

În odaie prin unghere Este Ea. Deşarta casă

S-a ţesut păinjeniş Dintr-odată-mi pare plină,
Şi prin cărţile în vravuri În privazul negru-al vieţii-mi
Umblă şoarecii furiş. E-o icoană de lumină.

În această dulce pace Şi mi-i ciudă cum de vremea

Îmi ridic privirea-n pod Să mai treacă se îndură,
Şi ascult cum învelişul Când eu stau şoptind cu draga
De la cărţi ei mi le rod. Mână-n mână, gură-n gură.”

(„Singurătate”, de M.Eminescu)
 ECHIPA 3
(Matematicienii)

3. Inteligența logico-matematică (Matematicienii):

 Reprezintă printr-o figură geometrică/ printr-un grafic/o problemă cu ipoteză și demonstrație,
relația dintre Luceafăr și fata de împărat.
„A fost odată ca-n poveşti,
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti,
O prea frumoasă fată.
(...)
Şi pas cu pas pe urma ei
Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
O mreajă de văpaie.
Şi când în pat se-ntinde drept
Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
I-nchide geana dulce;
Şi din oglindă luminiş
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină:
- O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!
Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!
El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;
Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.
Uşor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Şi ţine-n mână un toiag
Încununat cu trestii.
Părea un tânăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie
nod
Pe umerele goale.
(...)
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ţi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Şi mumă-mea e marea.
(...)
- O, eşti frumos, cum numa-n vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;
Străin la vorbă şi la port,
Luceşti fără de viaţă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă.
(...)
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!
Pe negre viţele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.
(...)
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să te-ascult ş-acuma,
Şi soarele e tatăl meu,
Iar noaptea-mi este muma;
(...)
- O, eşti frumos cum numa-n vis
Un demon se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată!
Mă dor de crudul tău amor
A pieptului meu coarde,
Şi ochii mari şi grei mă dor,
Privirea ta mă arde.
- Dar cum ai vrea să mă cobor?
Au nu-nţelegi tu oare,
Cum că eu sunt nemuritor,
Şi tu eşti muritoare?
(...)
Da, mă voi naşte din păcat,
Primind o altă lege;
Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi să mă dezlege.
Şi se tot duce... S-a tot dus.
De dragu-unei copile,
S-a rupt din locul lui de sus,
Pierind mai multe zile.”
(„Luceafărul”, de M. Eminescu)
 ECHIPA 4
(Muzicienii)

4. Inteligența muzical-ritmică (Muzicienii):

 Exemplificați, printr-un ritm/o melodie/ un dans, trăirile personajelor, așa cum sunt transpar în
strofele redate mai jos.
„A fost odată ca-n poveşti, Îi cade draga fată.
A fost ca niciodată.
Din rude mari împărăteşti, Cum ea pe coate-şi răzima
O prea frumoasă fată. Visând ale ei tâmple,
De dorul lui şi inima
Şi era una la părinţi Şi sufletu-i se împle.
Şi mândră-n toate cele,
Cum e Fecioara între sfinţi Şi cât de viu s-aprinde el
Şi luna între stele. În orişicare sară,
Spre umbra negrului castel
Din umbra falnicelor bolţi Când ea o să-i apară.
Ea pasul şi-l îndreaptă
Lângă fereastră, unde-n colţ Şi pas cu pas pe urma ei
Luceafărul aşteaptă. Alunecă-n odaie,
Ţesând cu recile-i scântei
Privea în zare cum pe mări O mreajă de văpaie.
Răsare şi străluce,
Pe mişcătoarele cărări Şi când în pat se-ntinde drept
Corăbii negre duce. Copila să se culce,
I-atinge mâinile pe piept,
Îl vede azi, îl vede mâini, I-nchide geana dulce;
Astfel dorinţa-i gata;
El iar, privind de săptămâni, Şi din oglindă luminiş
Pe trupu-i se revarsă,
Pe ochii mari, bătând închişi
Pe faţa ei întoarsă.
Ea îl privea cu un surâs,
El tremura-n oglindă,
Căci o urma adânc în vis
De suflet să se prindă.
Iar ea vorbind cu el în somn,
Oftând din greu suspină:
- O, dulce-al nopţii mele domn,
De ce nu vii tu? Vină!
Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!
El asculta tremurător,
Se aprindea mai tare
Şi s-arunca fulgerător,
Se cufunda în mare;
Şi apa unde-au fost căzut
În cercuri se roteşte,
Şi din adânc necunoscut
Un mândru tânăr creşte.
Uşor el trece ca pe prag
Pe marginea ferestei
Şi ţine-n mână un toiag
Încununat cu trestii.
Părea un tânăr voievod
Cu păr de aur moale,
Un vânăt giulgi se-ncheie nod
Pe umerele goale.
Iar umbra feţei străvezii
E albă ca de ceară -
Un mort frumos cu ochii vii
Ce scânteie-n afară.
- Din sfera mea venii cu greu
Ca să-ţi urmez chemarea,
Iar cerul este tatăl meu
Şi mumă-mea e marea.
Ca în cămara ta să vin,
Să te privesc de-aproape,
Am coborât cu-al meu senin
Şi m-am născut din ape.
O, vin'! odorul meu nespus,
Şi lumea ta o lasă;
Eu sunt luceafărul de sus,
Iar tu să-mi fii mireasă.
Colo-n palate de mărgean
Te-oi duce veacuri multe,
Şi toată lumea-n ocean
De tine o s-asculte.
- O, eşti frumos, cum numa-n
vis
Un înger se arată,
Dară pe calea ce-ai deschis
N-oi merge niciodată;
Străin la vorbă şi la port,
Luceşti fără de viaţă,
Căci eu sunt vie, tu eşti mort,
Şi ochiul tău mă-ngheaţă.
Trecu o zi, trecură trei
Şi iarăşi, noaptea, vine
Luceafărul deasupra ei
Cu razele-i senine.
Ea trebui de el în somn
Aminte să-şi aducă
Şi dor de-al valurilor domn
De inim-o apucă:
- Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n casă şi în gând
Şi viaţa-mi luminează!
Cum el din cer o auzi,
Se stinse cu durere,
Iar ceru-ncepe a roti
În locul unde piere;
În aer rumene văpăi
Se-ntind pe lumea-ntreagă,
Şi din a chaosului văi
Un mândru chip se-ncheagă;
Pe negre viţele-i de păr
Coroana-i arde pare,
Venea plutind în adevăr
Scăldat în foc de soare.
Din negru giulgi se desfăşor
Marmoreele braţe,
El vine trist şi gânditor
Şi palid e la faţă;
 Dar ochii mari şi minunaţi Ca două patimi fără saţ
Lucesc adânc himeric, Şi pline de-ntuneric.”

(„Luceafărul”, de Mihai Eminescu)

ECHIPA 5
(Analiștii)

5. Inteligența intrapersonală (Analiștii):

 Analizați condiția nefericită a geniului în lume, având ca punct de inspirație nota poetului de pe
marginea unui manuscris, dar și strofele redate mai jos:
  „Dacă geniul nu cunoaşte nici
moarte şi numele lui scapă de
noaptea uitării, pe de altă parte,
însă, pe pământ, nu e capabil de a
ferici pe cineva, nici capabil de a fi
fericit. El n-are moarte, dar n-are
nici noroc.
(Manuscrisul 2265)
Eminescu)
 „O, cere-mi, Doamne, orice preţ
Dar dă-mi o altă soarte,
Căci tu izvor eşti de vieţi
Şi dătător de moarte;
Reia-mi al nemuririi nimb
Şi focul din privire,
Şi pentru toate dă-mi în schimb
O oră de iubire...
Din chaos, Doamne,-am apărut
Şi m-aş întoarce-n chaos...
Şi din repaos m-am născut,
Mi-e sete de repaos.”
(„Luceafărul”, de Mihai
 ECHIPA 6
(Lingviștii)

6. Inteligența verbal-lingvistică (Lingviştii):

 Realizați o scurtă dezbatere pornind de la moțiunea:

Geniu (a cunoaște) sau Om comun (a trăi)?

Geniu ? Om comun ?
(a cunoaște) (a trăi)
o o

o o

o o

o o

o o

o o

o o

Valorificați și experiența culturală!

 ECHIPA 7
(Jurnaliștii)

7. Inteligența interpersonală (Jurnaliștii):

 Realizați un interviu cu un personaj, la alegere: Hyperion/ Demiurg etc.
 Analizați evoluția sentimentului de dragoste dintre Cătălina și Cătălin (perechea pământeană),
pornind de la strofele-cheie din tabloul II.
(exemplu)

Întrebare:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Răspuns:.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

Întrebare:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Răspuns:.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................

Întrebare:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Răspuns:.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................................

Întrebare:................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
Răspuns:.................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
................................................................................................................................................................................
 ECHIPA 8
(Naturaliștii)
8. Inteligența naturalistă (Naturaliștii):
 Comentează legătura dintre Natură și Iubire, în poemul
Luceafărul, pornind de la strofele de mai jos
Căci este sara-n asfințit
Și noaptea o să-nceapă;
Răsare luna liniștit
Și tremurând din apă.
Și împle cu-ale ei scântei
Cărările din crânguri.
Sub șirul lung de mândri tei
Ședeau doi tineri singuri
– O, lasă-mi capul meu pe sân,
Iubito, să se culce
Sub raza ochiului senin
Și negrăit de dulce;
Cu farmecul luminii reci
Gândirile străbate-mi,
Revarsă liniște de veci
Pe noaptea mea de patimi.
Și de asupra mea rămâi
Durerea mea de-o curmă,
Căci ești iubirea mea de-ntâi
Și visul meu din urmă."
Hyperion vedea de sus
Uimirea-n a lor față;
Abia un braț pe gât i-a pus
Și ea l-a prins în brațe...
Miroase florile-argintii
Și cad, o dulce ploaie,
Pe creștetele-a doi copii
Cu plete lungi, bălaie.
Ea, îmbătată de amor,
Ridică ochii. Vede
Luceafărul. Și-ncetișor
Dorințele-i încrede
– „Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru și în gând,
Norocu-mi luminează!"
El tremură ca alte dăți
În codri și pe dealuri,
Călăuzind singurătăți
De mișcătoare valuri;
Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul
– „Ce-ți pasă ție, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor și rece."
(„Luceafărul”, de Mihai Eminescu)