Sunteți pe pagina 1din 19

Proiect didactic

Unitatea de învățământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ NR.3 SLOBOZIA


Profesor: STAN ELENA- DANIELA
Data: 26. 05. 2022
Clasa: a VIII -a C
Aria curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Subiectul lecţiei: Textul epic . Sintaxa frazei
Tipul lecţiei: Recapitulare
Competente generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare;
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
3. Receptarea mesajului scris,din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse;
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competente specifice:
1. 1 înțelegerea semnificației generale a mesajului oral, sesizând progresia și coerența ideilor exprimate;
1.4 sesizarea particularităților lexico-gramaticale ale unui mesaj ascultat
2. 1 construirea unui discurs oral pe o temă dată;
2.3 utilizarea corectă a relațiilor sintactice în textele orale proprii;
3.1 dovedirea înțelegerii unui text literar sau nonliterar, pornind de la cerințele date;
4.2 utilizarea în redactarea unui text propriu a cunoștințelor de morfosintaxă, folosind adecvat semnele ortografice și de punctuație.
Obiective operaționale:

Pe parcursul și la sfârșitul orei, elevii vor fi capabili :


1. să precizeze trăsăturile specifice textului epic ;
2. să identifice personajele și trăsăturile lor morale și fizice;
3. să argumenteze că un text propus aparține unei opere epice ;
4. prezentarea povestirii în ramă ( cele două planuri narative);
5. descrierea unor personaje din punct de vedere fizic și moral;
6. prezentarea unor date despre scriitorul Mihail Sadoveanu;
7. prezentarea unor povestiri din opera,, Hanu Ancuței’’ ;
8. exprimarea părerii personale în legătură cu textul epic studiat

STRATEGII DIDACTICE

1. Metode şi procedee:
- expunere,conversație,observație, argumentarea, gândirea activă, harta textului, jocul,munca în echipă .
2. Materiale şi mijloace tehnice de învăţare:
- fişe , caiete, manual, tablă,cretă/ markere,

3. Forme de organizare a învățării:


- activitatea frontală, activitatea individuală,activitatea pe grupe.
4. Forme de evaluare: observarea sistematică,evaluarea orală, frontală și individuală, aprecierea verbală

Resurse:
-efectivul clasei de 27 elevi
- capacităţile normale de învăţare ale elevilor;
- cunoştinţele însuşite anterior de ei despre textul epic și sintaxa frazei
Timp: 50 de minute

Bibliografie:
1. Programa şcolara limba si literatura romană , clasa a VIII-a
2. Limba și literatura română, Manual pentru clasa a VIII-a, Florentina Samihăian, Ed.Art Educațional,București,2017
3. Ilie Emanuela, Didactica literaturii române, Ed. Polirom, Iaşi, 2008;
4. Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române, Ed. Polirom, Iaşi 1999;
Scenariu didactic

SECVENȚELE FORME ȘI
INSTRUIRII CREAREA SITUAȚIILOR DE ÎNVĂȚARE STRATEGII DIDACTICE INSTRUMENTE
DIDACTICE/ DE EVALUARE
DURATĂ

Nr. Secvenţele Demersul didactic Elemente de strategie didactică Evaluare


crt. lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode şi Materiale Forme de
procedee organizare
Moment Voi asigura condiţiile optime în Elevii se pregătesc Conversaţia Clasa Activitate
organizatoric vederea desfăşurării lecţiei;voi pentru ora de limba și frontală
1. 2’ nota absenţele literatura română
2. Verificarea Voi verifica tema elevilor, Elevii vor citi tema și Conversația Caietele Activitate Aprecieri verbale
temei cantitativ și calitativ,urmărind își vor corecta în frontală
5’ corectitudinea rezolvării sarcinilor caiete unde este
de lucru. cazul.
Voi propune elevilor să realizăm Explicația Observare
Captarea împreună o ” poveste în Elevii ascultă cu Tablă Activitate sistematică
atenţiei grup” ,adică o poveste formată din atenție regulile frontală
2. 5’ bucăți mici de idei,concepute de jocului didactic
ei.
Explic elevilor regulile jocului
didactic: Joc didactic
-fiecare elev compune o
povestioară din câte frază sau un
paragraf scurt care se încheie cu
”apoi”, ”dar” sau ”oare”( acesta
fiind semnalul pentru următorul
participant care trebuie să
continue); Elevii compun pe
-pe parcursul poveștii, rând ,bucăți mici de
participanții pot introduce cuvinte idei ,apoi vor realiza
cum ar fi: ”deodată”, ”imediat”, completarea hărții
”surprinzător”, astfel că nimeni nu textului epic , pe
va ști dinainte modul în care va baza a ceea ce au
evolua povestea; răspuns.
-Voi da startul poveștii în lanț: ”
A fost odată ca niciodată un prinț
ce locuia într-un castel mare și
frumos , la marginea unei păduri.
Cu el,cine locuia oare?....”
-solicit elevilor să răspundă la
anumite întrebări , completând
ulterior Harta textului
epic(trăsături generale).
(Anexa 1)
Anunţarea Voi anunța titlul lecției și Elevii vor asculta, Tabla Activitate
subiectului obiectivele urmărite. apoi își vor nota în Expunerea individuală
3. şi a Voi scrie titlul lecției pe tablă. caietele de clasă, data Caietele
obiectivelor şi titlul lecţiei
1’

Voi împărți elevilor fișe de lucru


4. Dirijarea Elevii vor lucra în Conversaţia Fișă Activitate Observare
învăţării care conțin un fragment din echipă, pe Observaţia pe grupe sistematică
30’ postirea ”Dumbrava minunată” de grupe,exercițiile de Argumentarea
pe fișe. Explicaţia
Mihail Sadoveanu Aprecieri verbale
(anexa2),lecturat de către 2-3
elevi;
Voi solicita elevilor rezolvarea,în
echipă,pe grupe, a exercițiilor de
pe fișe,care vizează recapitularea
noțiunilor studiate de ei.
GRUPA I
Cerințe:
1.Stabiliți tipul textului și dați două
argumente.
2.Identifică în fragmentul dat ,
modurile de expunere prezente în
text.
3.Realizați expansiunea atributului
subliniat: ” o umbră tainică și deasă
se întindea”.
4.Alcătuiește o frază din două Conversaţia
propoziții în care substantivul ” Observaţia Fișă
Argumentarea
scorbură” să aibă funcție sintactică Explicaţia
de complement direct și să fie regent
Aprecieri verbale
pentru o propoziție subordonată
atributivă.
5.Menționează felul propozițiilor din
fraza următoare și arată prin ce este
introdusă propoziția subordonată:
” Mașina care mă așteaptă e a tatălui
meu”.
GRUPA II
Cerințe:
1.Identificați două,posibile,momente
ale subiectului din textul dat.
2.Formulați două idei principale din
fragmentul dat.
3.Realizați contragerea propoziției Conversaţia
Observaţia Fișă
subordonate în partea de propoziție Argumentarea
corespunzătoare: Explicaţia
” Bine, atuncea hai să mergem”. Aprecieri verbale
4.Alcătuiește o frază din două
propoziții în care locuțiunea verbală”
a băga de seamă” să fie termen
regent pentru o propoziție
subordonată completivă directă.
5.Menționează felul propozițiilor din
fraza următoare și arată prin ce este
introdusă propoziția subordonată:
” Ascult pe oricine îmi dă sfaturi”.
GRUPA III
Cerințe:
1.Numiți personajele textului dat.
2.Precizați câte două trăsături morale
Conversaţia
și fizice ale personajului Lizuca. Observaţia Fișă
3.Realizați expansiunea atributului Argumentarea
Explicaţia
subliniat: ” o umbră tainică și deasă
se întindea”.
Aprecieri verbale
4.Alcătuiește o frază din două
propoziții în care substantivul ”
scorbură” să aibă funcție sintactică
de complement direct și să fie regent
pentru o propoziție subordonată
atributivă.
5.Menționează felul propozițiilor din
fraza următoare și arată prin ce este
introdusă propoziția subordonată:
” Mașina care mă așteaptă e a tatălui
meu”.
GRUPA IV
Cerințe:
1.De câte feluri poate fi narațiunea?
Exemplificați.
2.Menționează ce tip de narator se
regăsește în fragmentul dat.
3.Realizați expansiunea
complementului prepozițional
subliniat :
” întreabă ea pe cățel”.
4.Alcătuiește o frază din două
propoziții în care adverbul ”
aproape” să fie regent pentru o
propoziție subordonată completivă
prepozițională.
5.Menționează felul propozițiilor din
fraza următoare și arată prin ce este
introdusă propoziția subordonată:
” Ne uitam cum se face prăjitura”.
5 Realizarea Voi distribui elevilor o fișă Elevii vor rezolva Observare
feed-back- (anexa3) care conține mai multe sarcina primită prin Conversaţia Fișă Activitate sistematică și
ului noțiuni teoretice diverse textul hașurarea, cu individuală aprecieri verbale
5’ epic. creioane colorate,
informațiile corecte Jocul didactic
care caracterizează
textul epic.
6. Asigurarea ACVARIUL Vor completa fișele Activitate
retenţiei şi a primite, exprimându- Fișe individuală
transferului SENTIMENTELOR și sentimentele față Conversaţia
2’ Ce sentimente ţi-a produs de desfășurarea Activitate
desfășurarea lecției? lecției. frontală
Selectează din lista de mai jos şi
ataşează în acvariu.(anexa 4)
Le voi comunica tema pentru Vor nota tema pentru Caiete
acasă: acasă
Argumentați că fragmentul
operei literare ” Dumbrava
minunată” de Mihail
Sadoveanu,studiat în lecția de azi,
este un text epic.
Harta textului epic
(trăsături generale)
(anexa 1) Instanțele comunicării
Definiție: ..................................................................................................................................... narative:
.......................................................................................................................................................

Apartenența la genul literar:

Etapele acțiunii: Textul epic


(..........................)

Modul/Modurile de expunere:

Indicatori :
(Anexa 2)

Capitolul V.
Duduia Lizuca găsește gazdă bună în dumbravă
(text suport)
”Niciodată Lizuca nu văzuse luna așa de aproape și așa de mare. O neliniște i se furișă în suflet. Spre asfințit, în fundul
pădurii, clipeau încă fire de jar sub spuză; într-acolo se strecurau nesimțit cele din urmă păsărele, dându-i bună-seara. Și cu toate că
spre răsărit se înroșea luna și creștea lumina peste pâcla ogoarelor, în pădure o umbră tainică și deasă se întindea, izvorând din văi
și cotloane necunoscute.
Lizuca se simți puțintel înfricoșată.
- Ce ne facem noi, Patrocle? Întrebă ea pe cățel. Drumul nu se mai cunoaște.
Prin ușoara întunecime viorie, cățelul îi atinse mâinile cu botul și o privi amical.
Cu Patrocle lângă dânsa, n-avea de ce se teme. Asta o vedea foarte bine Lizuca.
- Patrocle, îi zise ea, eu știu că tu ești un cățel vrednic și viteaz, dar ce ne facem noi dacă ne-om rătăci în pădure? Acu’ ar fi
bine să cioplim o toacă de lemn de tei și s-o aninăm într-un vârf de copac. Când bate vântul, toaca sună și bunicii ne caută și
ne găsesc. Dar nu putem face toaca, pentru că n-am luat cuțit de-acasă.
- Se-nțelege, răspunse Patrocle, fără cuțit nu facem nicio ispravă.
- Atuncea ce-i de făcut? Iaca, în cer, Dumnezeu a aprins lumânările, dar cărarea tot nu se zărește. Așa nu putem sta. Eu zic să
căutăm un culcuș.
- Asta-i lucru prea ușor, răspunse Patrocle.
- Bine, atuncea hai să mergem. Dar cui putem noi cere găzduire într-o noapte ca asta și în așa singurătăți?
Cățelul porni înainte, adulmecând prin iarbă. Copilița băgă de seamă că de-o parte și de alta a cărării florile își plecaseră
capetele și dormeau. Într-un colț de umbră îi apăru o luminiță.
- Acolo trebuie să fie o căsuță pentru noi, murmură duduia Liizuca.
Apropiindu-se de lumina licuriciului, cunoscu că se află lângă o scorbură de răchită bătrână. Pletele lungi ale ramurilor
cădeau către ea și se clătinau alene.
- Asta-i o casă foarte bună, mormăi Patrocle. Atunci Lizuca își ceru voie de la răchită:
- Mătușă răchită, șopti ea cu sfială, ne dai voie să intrăm în casă la mata?
Răchita o mângâie lin și îi dădu drumul în scorbură.”
-Aicea-i foarte bine, Patrocle,grăi fetița,cuibărindu-se. Văd că este saltea și perinuță de mușchi. Mă învelesc cu paltonașul și-mi
pun bereta-n cap și pot dormi împărătește. Uite, este loc și pentru tine.
Cățelul intră și el în scorbură, pe fereastră. Și se ghemui lângă copilă. Lizuca începu iar a vorbi încet:
- Patrocle,eu nu cred că trebuie să ne temem de mama pădurii. Știi de ce mă tem eu?
- De ce te temi?
- De bursuc. Am auzit că bursucu-i foarte rău "

(Mihail Sadoveanu – ”Dumbrava minunată”)

Anexa 2
GRUPA I

Cerințe:

1. Stabiliți tipul textului și dați două argumente.


2. Identifică în fragmentul dat , modurile de expunere prezente în text.
3. Realizați expansiunea atributului subliniat: ” o umbră tainică și deasă se întindea”.
4. Alcătuiește o frază din două propoziții în care substantivul ” scorbură” să aibă funcție sintactică de
complement direct și să fie regent pentru o propoziție subordonată atributivă.
5. Menționează felul propozițiilor din fraza următoare și arată prin ce este introdusă propoziția
subordonată:
” Mașina care mă așteaptă e a tatălui meu”.

Anexa 2
GRUPA II

Cerințe:

1. Identificați două,posibile,momente ale subiectului din textul dat.


2. Formulați două idei principale din fragmentul dat.
3. Realizați contragerea propoziției subordonate în partea de propoziție corespunzătoare:

” Bine, atuncea hai să mergem”.

4. Alcătuiește o frază din două propoziții în care locuțiunea verbală” a băga de seamă” să fie termen
regent pentru o propoziție subordonată completivă directă.
5. Menționează felul propozițiilor din fraza următoare și arată prin ce este introdusă propoziția
subordonată:
” Ascult pe oricine îmi dă sfaturi”.

Anexa 2
GRUPA III

Cerințe:

1. Numiți personajele textului dat.


2. Precizați câte două trăsături morale și fizice ale personajului Lizuca.
3. Realizați expansiunea atributului subliniat: ” o umbră tainică și deasă se întindea”.
4. Alcătuiește o frază din două propoziții în care substantivul ” scorbură” să aibă funcție sintactică de
complement direct și să fie regent pentru o propoziție subordonată atributivă.
5. Menționează felul propozițiilor din fraza următoare și arată prin ce este introdusă propoziția
subordonată:
” Mașina care mă așteaptă e a tatălui meu”.

Anexa 2
GRUPA IV

Cerințe:

1. De câte feluri poate fi narațiunea? Exemplificați.


2. Menționează ce tip de narator se regăsește în fragmentul dat.
3. Realizați expansiunea complementului prepozițional subliniat :

” întreabă ea pe cățel”.

4. Alcătuiește o frază din două propoziții în care adverbul ” aproape” să fie regent pentru o propoziție
subordonată completivă prepozițională.
5. Menționează felul propozițiilor din fraza următoare și arată prin ce este introdusă propoziția
subordonată:
” Ne uitam cum se face prăjitura”.

Anexa 3
Hașurează cu o culoare preferată, trăsăturile TEXTULUI EPIC
Modul dominant de expunere este Textele epice sunt scrise în proză
Autorul își exprimă în mod DIRECT, narațiunea,care se poate combina cu (schița,basmul, povestirea,nuvela,romanul)
propriile gânduri și sentimente. celelalte: dialogul, descrierea și și în versuri (fabula,balada,epopeea).
monologul
Relatează fapte, evenimente Prezintă o mare varietate de forme: Acțiunea se organizează
întâmplări cu o anumită semnificație, rețete, reclame, ghiduri într-o succesiune de MOMENTE ALE
puse pe seama unor PERSONAJE și turistice, știri, anunțuri,prospecte de SUBIECTULUI (expozițiune,
povestite de un medicamente,etc. intrigă,desfășurarea acțiunii,punctul
NARATOR(obiectiv/subiec-tiv , culminant,deznodământ).
impersonal/implicat…)
Modul de expunere este doar ACȚIUNEA poate fi relatată cronologic
narațiunea. Eul poetic apare în diferite ipostaze: sau cu întoarceri în timp, iar ea este
îndrăgostitul,revolta-tul , gânditorul pusă în mișcare de un CONFLICT
(exterior/ interior).
Se folosesc imagini artistice, figuri de Reperele spațio- temporale pot un Autorul își exprimă în mod INDIRECT
stil, cuvinte cu sens figurat iar muzica- element relevant încadrabil în textul gândurile,sentimentele,valorile și
se realizează prin intermediul epic. atitudinile.
elementelor de prozodie.

Anexa 4
ACVARIUL SENTIMENTELOR
Ce sentimente ţi-a produs lectura nuvelei ?
Selectează din lista de mai jos şi ataşează în acvariu.

TEAMĂ

ÎNCÂNTARE

REGRET

BUCURIE

NELINIŞTE

TRISTEŢE

S-ar putea să vă placă și