Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Data: 19.10.2017
Clasa: a IX-a D, Liceul Tehnologic “Dimitrie Gusti”
Profesor: Costel Popa
Aria curriculara: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Joc și joacă
Titlul lecției: Textul argumentativ
Tipul lecției: fixare și sistematizare (lecție deschisă)
Timp: 50 minute
COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în
diferite situații de comunicare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.
COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.4 redactarea unor texte diverse;
3.1 identificarea structurilor argumentative într-un text dat;
3.2 identificarea elementelor dintr-un text care confirmă sau infirmă o opinie privitoare la
textul respectiv
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:
- să identifice structura specifică unui text argumentativ;
- să-și argumenteze opinia în diverse situații de comunicare;
- să ordoneze răspunsurile argumentative, utilizând corect conectorii specifici textului
argumentativ;
- să elaboreze o argumentare scrisă pe o temă dată;
STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee didactice: conversația euristică, ascultarea activă, brainstorming, lucrul
cu textul, exercițiul, scrierea creativă, dezbaterea, metoda pro/contra.
Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală alternativ cu activitatea
individuală, activitatea în grup.
Modalități de evaluare: observarea sistematică, aprecierea verbală, grila de evaluare, evaluare
formativă.
Mijloace didactice: tabla, creta, manualul, videoproiector, laptop, fișa de lucru.
Tipuri de interacțiuni: profesor – elev, elev- profesor, elev – elev.
Resurse: colectiv format dintr-o clasă de elevi cu ritmuri apropiate de învățare.
Locul de desfășurare: sala de clasă.
BIBLIOGRAFIE:
Programa școlară: Limba și literatura română, clasele a IX-a, București, 2009.
Adrian Costache, Florin Ioniță, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Manual de Limba și literatura
română, Editura ART Grup Editorial, București, 2016.
Apetroaiei, Elena, Strategii activ-participative în predarea-învățarea limbii și literaturii
române, Editura Paradigme, Pitești, 2009.
Manolescu, Marin, Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor,
București, 2006.
Șchiopu, Constantin, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Carminis,
Pitești, 2009.
Duda, Gabriela, Analiza textului literar. Textul argumentării. Ed. Humanitas, București,
2002
Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Ed. Polirom, București, 2005
I. Evocarea
1.Moment organizatoric 2 min
Este organizat contextul educativ, astfel încât demersul didactic să atingă un grad înalt
de eficiență, se asigură liniștea în clasă, se pregătesc materialele necesare desfășurării activității.
Elevii pregătesc caietele și textele suport. Se notează absenții.
1
Anexa 1
2
https://www.youtube.com/watch?v=9pQz2m8ODW8
3
Anexa 2
După rezolvarea fiecărei cerințe din fișa de lucru, un raportor din fiecare grup va citi
cu voce tare răspunsul. După realizarea tuturor cerințelor, grupele de elevi vor schimba între
ele textele, iar acestea vor fi apeciate conform grilei de evaluare.
7. Asigurarea feedbackului
Se realizează pe parcursul întregii ore, prin aprecieri verbale. Profesorul va face
aprecieri după realizarea fiecărei sarcini privind calitatea și nivelul activității, sugerând soluții/
reformulând răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente.
III. Reflecția
8. Evaluare formativă 6 min
Profesorul distribuie în clasă fișa de lucru nr.3. Textul va fi afișat pe videoproiector, iar
elevii vor rezolva cerințele. Câte un raportor din fiecare grupă va citi răspunsurile, acestea fiind
discutate în clasă.
4
Anexa 3
Fișa de lucru nr. 1
Rezolvă rebusul de mai jos și vei descoperi pe coloana AB titlul lecției de astăzi.
Se dă textul:
Consider afirmația lui N. Iorga, conform căreia “Școala cea mai bună e aceea în care
înveți înainte de toate a învăța” este îndreptățită, căci școala trebuie să furnizeze, înainte de
toate, metode de învățare, nu cunoștințe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la
nesfârșit.
Mai întâi, trebuie spus că noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație. De
altfel, sensul etimologic însuși al cuvântului se poate constitui în argument care să susțină
afirmația gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creștere
spirituală, iar acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie să devină tot mai dinamică
și să răspundă ritmului alert al dezvoltării societății. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev
în așa fel încât el să-și canalizeze atenția totdeauna spre ceea ce este esențial pentru cariera pe
care vrea s-o urmeze.
Apoi, nimeni nu poate nega importanța școlii în formarea omului, întrucât acesta este o
ființă rațională pe care o caracterizează capacitatea de a învăța. Cu certitudine arma imbatabilă
a omului este gândirea și cred că, în afara, școlii aceasta este insuficient stimulată.
Prin urmare, conservatoare sau liberală, școala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul
ei suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, firește, să învețe
mai întâi a învăța.
TEXTUL ARGUMENTATIV
(Schemă recapitulativă)
Textul argumentativ este un text prin care se exprimă un anumit punct de vedere despre o
anumită temă.
Scopul argumentării este de a convinge (persuada) interlocutorul sau cititorul, privitor
la valabilitatea opiniei exprimate. ATENȚIE! O opinie nesusținută de argumente nu este o
argumentare, ci o afirmație nejustificată (lipsită de valabilitate).
Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor pași obligatorii: a
susține, a dovedi, a întări.
Introducere
1. Enunțarea ipotezei constă în alcătuirea unui enunț clar, care conține teza/ideea ce
urmează a fi demonstrată, dar și în exprimarea propriei opinii față de aceasta prin
conectori de tipul: În opinia mea,..; Eu consider că,...; Cred că,... etc
Cuprins
2. Argumentarea/ Formularea argumentelor constă în enunțarea a două sau mai
multe argumente pro și/sau contra ipotezei enunțate și susținerea lor (exemple, citate,
prezentarea unor întâmplări, comparații care să scoată în evidență ideea susținută). Este indicat
să dezvoltăm cel puțin două argumente. Introducerea primului argument se face cu ajutorul
conectorilor de tipul: În primul rând, ....; Un prim argument,....; Pe de o parte,..... etc.
Următoarele argumente se pot introduce prin conectori de tipul: În al doilea rând,....; Un al
doilea argument,...; Pe de altă parte,..... etc.
Este foarte important ca argumentele să fie întărite cu exemple. Acestea pot fi luate din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc, astfel încât să ne pună în valoare cultura
generală. În lipsa lor sau în completarea acestora, putem apela și la experiențele personale.
Introducerea exemplelor se poate realiza prin folosirea conectorilor de tipul: de exemplu; de
pildă etc.
Încheiere
3. Formularea concluziei costă în confirmarea ideilor susținute în ipoteză și în
argumentare. Aceasta nu trebuie să repete formularea din ipoteză, ci să prezinte succint ideile,
să rezume întregul conținut al textului. Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, deci, așadar, prin urmare, în consecință, etc.
ANEXA 2
Metoda pro/contra
Profesorul trasează pe tablă două coloane, iar elevii vor găsi cel puțin două cuvinte-
cheie care sunt în acord cu tema dată, pe care le vor nota în prima coloană. În cea de-a doua
coloană, se vor scrie minimum două cuvinte-cheie care sunt în dezacord cu tema. Aceste cuvinte
îi vor ajuta pe elevi să alcătuiasca ipoteza și să contruiască cel puțin două argumente.
Astfel, ipoteza poate fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-
cheie din coloana PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.
Construirea primului argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie folosit în
ipoteză din coloana PRO. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un exemplu din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea acestora,
putem apela și la experiențele personale. La fel se procedează și la construirea celui de-al doilea
argument. Concluzia va fi construită prin prezentarea succintă a ideilor care să rezume întregul
conținut al textului.
APLICAȚIE
Redactează un text de 20 - 30 de rânduri, în care să argumentezi importanța prietenilor în viața
tinerilor, valorificând oricare din citatele de mai jos:
- Prietenul la nevoie se cunoaște.
- Prietenul adevărat nu se supără când îi spui adevărul.
- Prieten e cel ce-ți știe defectele și te acceptă așa cum ești.
PRO (scrie cel puțin două cuvinte-cheie care CONTRA (scrie cel puțin două cuvinte-
sunt în acord cu tema dată) cheie care sunt în dezacord cu tema dată)
Sinceritate Influență negativă
Valori comune Dezamăgire
Sprijin Anturaj
Aceasta schemă ne va ajuta să alcătuim ipoteza și să construim cel puțin două argumente
relevante pentru tema dată.
Ipoteza va fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-cheie din coloana
PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.
Construirea celui de-al doilea argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie
folosit în ipoteză din coloana CONTRA. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un
exemplu din literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea
acestora, putem apela și la experiențele personale.
Se dă textul:
Despre joc și joacă putem vorbi oriunde și oricând. La orice vârstă, în orice generație
au existat jocuri. [...] Ce se întâmplă astăzi? Se mai joacă copiii? Da, se joacă, și încă sunt
foarte activi și implicați în ceea ce numesc ei joc. Doar că mare parte din aceste jocuri nu se
mai întâmplă în timp real, față în față, ci într-un timp virtual, într-o succesiune de momente.
Spre deosebire de jocurile anterioare, care aveau totuși un caracter stereotip, permițând un
minimum de improvizație, dar puneau accent pe relație, pe reguli, pe spiritul de echipă, aceste
jocuri online au un caracter foarte creativ, se transformă pe măsură ce sunt jucate, îl solicită
pe copil din punct de vedere intelectual, dar și emoțional pentru că trăirile sunt foarte intense.
[...]
Principala particularitate a jocului este că permite apropierea copilului de realitate cu
mijloacele sale. Primul beneficiu nu este de natură cognitivă în sensul învățării clasice, ci unul
în sensul dezvoltării emoționale și maturizării copilului în adaptarea sa socială. Jocul îi
permite să înțeleagă, să repete, să creeze, să strice, să repare, să simtă multe din experiențele
pe care le vede în jurul său și le trăiește. Este absolut necesar ca un copil să aibă capacitatea
de a se juca și de a pune în joc o parte din universul său interior.
(“Timp pentru joc” de Cristina CĂLĂRĂŞANU)