Proiect didactic

Data: 19.10.2017
Clasa: a IX-a D, Liceul Tehnologic “Dimitrie Gusti”
Profesor: Costel Popa
Aria curriculara: Limbă și comunicare
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Joc și joacă
Titlul lecției: Textul argumentativ
Tipul lecției: fixare și sistematizare (lecție deschisă)
Timp: 50 minute

COMPETENȚE GENERALE:
1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și în producerea mesajelor în
diferite situații de comunicare;
3. Argumentarea în scris și oral a unor opinii în diverse situații de comunicare.

COMPETENȚE SPECIFICE:
1.1 utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în receptarea diverselor texte
1.4 redactarea unor texte diverse;
3.1 identificarea structurilor argumentative într-un text dat;
3.2 identificarea elementelor dintr-un text care confirmă sau infirmă o opinie privitoare la
textul respectiv

OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
La sfârșitul lecției, elevul va fi capabil:
- să identifice structura specifică unui text argumentativ;
- să-și argumenteze opinia în diverse situații de comunicare;
- să ordoneze răspunsurile argumentative, utilizând corect conectorii specifici textului
argumentativ;
- să elaboreze o argumentare scrisă pe o temă dată;

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode și procedee didactice: conversația euristică, ascultarea activă, brainstorming, lucrul
cu textul, exercițiul, scrierea creativă, dezbaterea, metoda pro/contra.
Forme de organizare a activității elevilor: activitatea frontală alternativ cu activitatea
individuală, activitatea în grup.
Modalități de evaluare: observarea sistematică, aprecierea verbală, grila de evaluare, evaluare
formativă.
Mijloace didactice: tabla, creta, manualul, videoproiector, laptop, fișa de lucru.
Tipuri de interacțiuni: profesor – elev, elev- profesor, elev – elev.
Resurse: colectiv format dintr-o clasă de elevi cu ritmuri apropiate de învățare.
Locul de desfășurare: sala de clasă.

BIBLIOGRAFIE:
 Programa școlară: Limba și literatura română, clasele a IX-a, București, 2009.
 Adrian Costache, Florin Ioniță, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Manual de Limba și literatura
română, Editura ART Grup Editorial, București, 2016.
 Apetroaiei, Elena, Strategii activ-participative în predarea-învățarea limbii și literaturii
române, Editura Paradigme, Pitești, 2009.
 Manolescu, Marin, Evaluarea școlară. Metode, tehnici, instrumente, Editura Meteor,
București, 2006.
 Șchiopu, Constantin, Metodica predării limbii și literaturii române, Editura Carminis,
Pitești, 2009.
 Duda, Gabriela, Analiza textului literar. Textul argumentării. Ed. Humanitas, București,
2002
 Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Ed. Polirom, București, 2005

 DEX=Dicționarul explicativ al limbii române, (ediția a II-a revăzută și adăugită), Editura

„Univers Enciclopedic”, București, 2009.
 DOOM2=Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, Academia
Română (ediția a II-a revăzută și adăugită), Editura „Univers Enciclopedic”, București,
2010.
SCENARIUL DIDACTIC

I. Evocarea
1.Moment organizatoric 2 min
Este organizat contextul educativ, astfel încât demersul didactic să atingă un grad înalt
de eficiență, se asigură liniștea în clasă, se pregătesc materialele necesare desfășurării activității.
Elevii pregătesc caietele și textele suport. Se notează absenții.

4. Captarea atenției elevilor pentru activitatea ce urmează 3 min

Elevii vor rezolva fișa de lucru nr.1, descoperind astfel tema lecției.

5. Anunțarea subiectului lecției și a obiectivelor 2 min

Profesorul anunță titlul lecției (Textul argumentativ. Aplicații) și obiectivele acesteia.
Se scriu data și titlul lecției pe tablă, iar elevii le notează în caiete.

2. Reactualizarea cunoștințelor 5 min

Prin activitate frontală sunt actualizate noțiunile teoretice referitoare la argumentare și
scopul argumentării asimilate în ora anterioară. Totodată, pe planșa videoproiectorului va fi
afișată o schema cu structura textului argumentativ1 și se vor reactualiza noțiunile legate de
structura textului argumentativ.

II. Realizarea sensului

6. Dirijarea învățării 28 min
Profesorul propune spre vizionare un fragment din comedia O scrisoare pierdută
(discursul lui Farfuridi) 2, cerând elevilor să motiveze dacă textul întrunește condițiile unui text
argumentativ. Elevii vor observa că textul nu respectă tehnica argumentării și nu este persuasiv,
nerespectând nici structura unui asemenea text, nici calitățile generale ale stilului.
Apoi, se distribuie elevilor fișa de lucru nr. 2 și li cere să rezolve cerințele. Profesorul
propune acestora o nouă modalitate de alcătuire a unui text argumentativ (metoda pro/contra3).

1
Anexa 1
2
https://www.youtube.com/watch?v=9pQz2m8ODW8
3
Anexa 2
 După rezolvarea fiecărei cerințe din fișa de lucru, un raportor din fiecare grup va citi
cu voce tare răspunsul. După realizarea tuturor cerințelor, grupele de elevi vor schimba între
ele textele, iar acestea vor fi apeciate conform grilei de evaluare.

7. Asigurarea feedbackului
Se realizează pe parcursul întregii ore, prin aprecieri verbale. Profesorul va face
aprecieri după realizarea fiecărei sarcini privind calitatea și nivelul activității, sugerând soluții/
reformulând răspunsurile care nu sunt corect construite sau nu sunt concludente.

III. Reflecția
8. Evaluare formativă 6 min
Profesorul distribuie în clasă fișa de lucru nr.3. Textul va fi afișat pe videoproiector, iar
elevii vor rezolva cerințele. Câte un raportor din fiecare grupă va citi răspunsurile, acestea fiind
discutate în clasă.

9. Asigurarea retenției și a transferului 4 min

Elevii primesc tema pentru acasă4.

4
Anexa 3
 Fișa de lucru nr. 1

Rezolvă rebusul de mai jos și vei descoperi pe coloana AB titlul lecției de astăzi.

1. Cel care scrie o operă literară

2. Cel care ia parte la acțiune într-o operă epică
3. Autorul poeziei Adam și Eva
4. Un roman scris de Mihail Sadoveanu
5. Operă epică de mare întindere, cu personaje numeroase
6. Gen literar
7. Cel care narează într-o operă epică
8. Partea introductivă a unei opere literare
 Fișa de lucru nr. 2

Redactează un text de 20 - 30 de rânduri, în care să argumentezi importanța prietenilor

în viața adolescenților, valorificând oricare din citatele de mai jos:
- Prietenul la nevoie se cunoaște.
- Prietenul adevărat nu se supără când îi spui adevărul.
- Prieten e cel ce-ți știe defectele și te acceptă așa cum ești.

În redactarea textului va trebui:

- să formulezi ipoteza/ propria opinie față de problematica pusă în discuție;
- să dezvolți două argumente relevante pentru tema pusă în discuție;
- să formulezi o concluzie pertinentă;
- să respecți limita de spațiu indicată.

Grilă de evaluare a argumentării

Aspecte avute în vedere Foarte bine Bine Nesatisfăcător
 Formularea adecvată, la
începutul textului, a
ipotezei/ideii pe tema dată
 Identificarea a cel puțin două
argumente adecvate pentru
susținerea ipotezei
 Formularea unei concluzii care
să întărească ideile lansate în
ipoteză
 Folosirea adecvată a
conectorilor
 Respectarea limitei de spațiu
indicate
 Fișa de lucru nr. 3
Evaluare formativă

Se dă textul:
Consider afirmația lui N. Iorga, conform căreia “Școala cea mai bună e aceea în care
înveți înainte de toate a învăța” este îndreptățită, căci școala trebuie să furnizeze, înainte de
toate, metode de învățare, nu cunoștințe de-a gata, pe care memoria nu le poate găzdui la
nesfârșit.
Mai întâi, trebuie spus că noțiunea de școală a fost mereu asociată cu cea de educație. De
altfel, sensul etimologic însuși al cuvântului se poate constitui în argument care să susțină
afirmația gânditorului, căci în limba latină educatio însemna formare a spiritului, creștere
spirituală, iar acest sens încă se menține. Desigur că școala trebuie să devină tot mai dinamică
și să răspundă ritmului alert al dezvoltării societății. De aceea, ea trebuie să-l formeze pe elev
în așa fel încât el să-și canalizeze atenția totdeauna spre ceea ce este esențial pentru cariera pe
care vrea s-o urmeze.
Apoi, nimeni nu poate nega importanța școlii în formarea omului, întrucât acesta este o
ființă rațională pe care o caracterizează capacitatea de a învăța. Cu certitudine arma imbatabilă
a omului este gândirea și cred că, în afara, școlii aceasta este insuficient stimulată.
Prin urmare, conservatoare sau liberală, școala nu trebuie niciodată să abdice de la rolul
ei suprem, acela de a forma spiritul uman. Pentru aceasta, orice elev trebuie, firește, să învețe
mai întâi a învăța.

1. Citește textul de mai sus și menționează tema acestuia.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

2. Identifică părțile componente ale textului argumentativ.

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

3. Care este scopul redactării acestui text?

___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
ANEXA 1

TEXTUL ARGUMENTATIV
(Schemă recapitulativă)

Textul argumentativ este un text prin care se exprimă un anumit punct de vedere despre o
anumită temă.
Scopul argumentării este de a convinge (persuada) interlocutorul sau cititorul, privitor
la valabilitatea opiniei exprimate. ATENȚIE! O opinie nesusținută de argumente nu este o
argumentare, ci o afirmație nejustificată (lipsită de valabilitate).
Procesul argumentării unei opinii presupune parcurgerea unor pași obligatorii: a
susține, a dovedi, a întări.

Structura textului argumentativ

Introducere
1. Enunțarea ipotezei constă în alcătuirea unui enunț clar, care conține teza/ideea ce
urmează a fi demonstrată, dar și în exprimarea propriei opinii față de aceasta prin
conectori de tipul: În opinia mea,..; Eu consider că,...; Cred că,... etc
Cuprins
2. Argumentarea/ Formularea argumentelor constă în enunțarea a două sau mai
multe argumente pro și/sau contra ipotezei enunțate și susținerea lor (exemple, citate,
prezentarea unor întâmplări, comparații care să scoată în evidență ideea susținută). Este indicat
să dezvoltăm cel puțin două argumente. Introducerea primului argument se face cu ajutorul
conectorilor de tipul: În primul rând, ....; Un prim argument,....; Pe de o parte,..... etc.
Următoarele argumente se pot introduce prin conectori de tipul: În al doilea rând,....; Un al
doilea argument,...; Pe de altă parte,..... etc.
Este foarte important ca argumentele să fie întărite cu exemple. Acestea pot fi luate din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc, astfel încât să ne pună în valoare cultura
generală. În lipsa lor sau în completarea acestora, putem apela și la experiențele personale.
Introducerea exemplelor se poate realiza prin folosirea conectorilor de tipul: de exemplu; de
pildă etc.

Încheiere
3. Formularea concluziei costă în confirmarea ideilor susținute în ipoteză și în
argumentare. Aceasta nu trebuie să repete formularea din ipoteză, ci să prezinte succint ideile,
să rezume întregul conținut al textului. Concluzia este introdusă prin conectori specifici: în
concluzie, deci, așadar, prin urmare, în consecință, etc.
ANEXA 2
Metoda pro/contra
Profesorul trasează pe tablă două coloane, iar elevii vor găsi cel puțin două cuvinte-
cheie care sunt în acord cu tema dată, pe care le vor nota în prima coloană. În cea de-a doua
coloană, se vor scrie minimum două cuvinte-cheie care sunt în dezacord cu tema. Aceste cuvinte
îi vor ajuta pe elevi să alcătuiasca ipoteza și să contruiască cel puțin două argumente.
Astfel, ipoteza poate fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-
cheie din coloana PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.
Construirea primului argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie folosit în
ipoteză din coloana PRO. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un exemplu din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea acestora,
putem apela și la experiențele personale. La fel se procedează și la construirea celui de-al doilea
argument. Concluzia va fi construită prin prezentarea succintă a ideilor care să rezume întregul
conținut al textului.

APLICAȚIE
Redactează un text de 20 - 30 de rânduri, în care să argumentezi importanța prietenilor în viața
tinerilor, valorificând oricare din citatele de mai jos:
- Prietenul la nevoie se cunoaște.
- Prietenul adevărat nu se supără când îi spui adevărul.
- Prieten e cel ce-ți știe defectele și te acceptă așa cum ești.

PRO (scrie cel puțin două cuvinte-cheie care CONTRA (scrie cel puțin două cuvinte-
sunt în acord cu tema dată) cheie care sunt în dezacord cu tema dată)
Sinceritate Influență negativă
Valori comune Dezamăgire
Sprijin Anturaj

Aceasta schemă ne va ajuta să alcătuim ipoteza și să construim cel puțin două argumente
relevante pentru tema dată.

Ipoteza va fi alcătuită dintr-un enunț care va cuprinde cel puțin două cuvinte-cheie din coloana
PRO a și un enunț cu minimum două cuvinte-cheie din coloana CONTRA.

 Model pentru ipoteză

Se spune că prietenul la nevoie se cunoaște și că prieten e cel ce-ți știe defectele și te acceptă
așa cum ești. În opinia mea, o prietenie adevărată trebuie să se bazeze întotdeauna pe sinceritate,
pe împărtășirea unor valori comune și pe sprijin reciproc și dezinteresat. Din acest motiv,
prietenii trebuie aleși cu grijă, pentru că altfel aceștia pot deveni un anturaj cu o influență
negativă asupra noastră și ne pot dezamăgi.

Construirea primului argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie folosit în

ipoteză din coloana PRO. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un exemplu din
literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea acestora,
putem apela și la experiențele personale.
  Model pentru primul argument
În primul rând, sinceritatea ar trebui să fie fundamentul pentru orice relație interumană,
cu atât mai mult atunci când vine vorba de prietenie. Doar așa putem construi o relație pe o
fundație solidă si numai în acest fel putem să ne deschidem sufletește față de prietenii noștri.
Astfel, vom reuși să ne descoperim pasiuni, talente, ocupații pe care le avem în comun, adică
acele valori comune care au un rol foarte important, deoarece ele vor duce la întărirea relației
de prietenie. Adolescența este o perioadă frumoasă, dar și dificilă, deoarece atunci ne formăm
ca indivizi, atunci începem să ne deosebim unii de ceilalți. De aceea, prietenii adevărați în
această perioadă sunt un sprijin din punct de vedere material, dar mai ales din punct de vedere
moral, ajutându-ne să ne conturăm propriul caracter și să privim lucrurile cu responsabilitate.
De exemplu, în basmul “Povestea lui Harap-Alb” scris de Ion Creanga, eroul principal a
descoperit pe parcursul drumului ce înseamnă o serie de valori morale, printre care și prietenia.
Astfel, fiul craiului, tocmai pentru că se întovărășește cu cele cinci ființe himerice, acceptând
defectele fiecăruia și pentru că se arată generos într-un mod dezinteresat, primește la rândul sau
ajutorul de care avea nevoie ca să treacă probele la care a fost supus.

Construirea celui de-al doilea argument se face prin argumentarea fiecărui cuvânt-cheie
folosit în ipoteză din coloana CONTRA. Pentru întărirea argumentării se va da cel puțin un
exemplu din literatura, istorie, filosofie, cinematografie etc., iar în lipsa lor sau în completarea
acestora, putem apela și la experiențele personale.

 Model pentru al doilea argument

În al doilea rând, nu de puține ori se întâmplă ca un adolescent să își aleagă anturajul doar
pentru a fi mai „cool”. Astfel, acesta își poate pierde oarecum propria identitate, încercând din
răsputeri să îi imite pe ceilalți, fără să mai țină seama uneori de consecințele acțiunilor sale. Din
acest motiv, un astfel de anturaj nu poate avea decât o influență negativă asupra adolescenților.
Mai mult de atât, prietenii ar trebui aleși cu grijă, deoarece aparențele pot fi înșelătoare. Nu
întotdeauna, cei care se dau drept prieteni sunt și persoane care caută o relație dezinteresată și
sinceră, motiv pentru care în final vom rămâne cu un gust amar și vom fi dezamăgiți. Un
exemplu relevant în acest sens este Harap-Alb, care s-a lăsat înșelat de aparenta prietenie pe
care i-a arătat-o Spânul, motiv pentru care acesta a avut numai de suferit. Totuși, și dintr-o astfel
de experiență putem învăța ceva. Harap-Alb, de pildă, din relația sa cu Spânul, a învățat să
deosebească aparența de esență.

Formularea concluziei costă în confirmarea ipotezei și a argumentelor, prin prezentarea

succintă a ideilor care să rezume întregul conținut al textului.

 Model pentru concluzie

În concluzie, prietenia trebuie cultivată și prețuită, deoarece aceasta se manifestă prin
grijă, respect, înțelegere, toleranță și încredere unul față de celălalt. Pe lângă toate acestea, rolul
prietenilor pentru un adolescent ar trebui să fie de sprijin în modelarea propriului caracter, pe
baza căruia se i va contura întreaga viață de adult.
 ANEXA 3

Temă pentru acasă

Se dă textul:
Despre joc și joacă putem vorbi oriunde și oricând. La orice vârstă, în orice generație
au existat jocuri. [...] Ce se întâmplă astăzi? Se mai joacă copiii? Da, se joacă, și încă sunt
foarte activi și implicați în ceea ce numesc ei joc. Doar că mare parte din aceste jocuri nu se
mai întâmplă în timp real, față în față, ci într-un timp virtual, într-o succesiune de momente.
Spre deosebire de jocurile anterioare, care aveau totuși un caracter stereotip, permițând un
minimum de improvizație, dar puneau accent pe relație, pe reguli, pe spiritul de echipă, aceste
jocuri online au un caracter foarte creativ, se transformă pe măsură ce sunt jucate, îl solicită
pe copil din punct de vedere intelectual, dar și emoțional pentru că trăirile sunt foarte intense.
[...]
Principala particularitate a jocului este că permite apropierea copilului de realitate cu
mijloacele sale. Primul beneficiu nu este de natură cognitivă în sensul învățării clasice, ci unul
în sensul dezvoltării emoționale și maturizării copilului în adaptarea sa socială. Jocul îi
permite să înțeleagă, să repete, să creeze, să strice, să repare, să simtă multe din experiențele
pe care le vede în jurul său și le trăiește. Este absolut necesar ca un copil să aibă capacitatea
de a se juca și de a pune în joc o parte din universul său interior.
(“Timp pentru joc” de Cristina CĂLĂRĂŞANU)

Redactează un text de 150 – 300 de cuvinte în care să argumentezi importanța jocului

în viața oamenilor, valorificând informațiile din textul de mai sus.
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
 să formulezi ipoteza/ propria opinie față de problematica pusă în discuție;
 să dezvolți două argumente relevante pentru tema pusă în discuție;
 să formulezi o concluzie pertinentă;
 să respecți limita de spațiu indicată.