I.

DATE GENERALE:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Colegiul Economic „Dimitrie Cantemir” Suceava
PROFESOR: Știrbu Janina
CLASA: a IX - a L
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Aventură, călătorie
LECŢIA: Mihail Sadoveanu „Frații Jderi”
TIPUL LECŢIEI: Transmitere şi însuşire de noi cunoştinţe;
SCOPUL LECŢIEI: Cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor;

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE:

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în producerea

mesajelor în diferite situaţii de comunicare
1.3. Exprimarea orală sau în scris a propriilor reacții și opinii privind textele receptate

2. Folosirea instrumentelor de analiză tematică, structurală şi stilistică în

receptarea diferitelor texte literare şi nonliterare
2.2. Identificarea temei textelor propuse pentru studiu
2.6. Aplicarea conceptelor de specialitate în analiza și discutarea textelor literare
3.Argumentarea în scris sau oral a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
3.3. Argumentarea unui punct de vedere privind textele studiate

Obiective de referință:
O1- să identifice structura romanului ;
O2-să desprindă tema operei;
O3-să comenteze semnificația titlului;
O4-să prezinte repere spațio-temporale;
O5-să-și împărtășească părerea în ceea ce privește importanța aventurii/călătoriei;
II: STRATEGIA DIDACTICĂ
RESURSE: capacităţi normale de învăţare a elevilor;
cunoştinţele lor anterioare;
METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia euristică, învăţarea prin descoperire, explicaţia,
exerciţiul, lucrul cu textul.

MIJLOACE DIDACTICE:
Limba si literatura română , clasa a IX - a, Grupul Editorial Art
 Fişe cu imagini
 Mihail Sadoveanu – Frații Jderi
 Fişe pentru activitatea pe grupe

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII : activitate frontală, activitate individuală şi

activitate pe grupe;

MODALITĂŢI DE EVALUARE:
 Evaluare frontală
 Evaluare prin calificative

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

George Călinescu- „Istoria literaturii române” ;

Perspective, numărul 1/2005, „Textul epic”;
Lăcrămioara Mutoiu- „Hermeneutică si naratologie aplicată”.
SCENARIUL DIDACTIC

Nr Activitatea Activitatea elevilor Tehnici Forme de Evalua

. profesorului de activitate re
Cr instruire
t.
1. Momentul organizatoric (2
minute)

Conversaţie Elevul de serviciu

introductivă; numeşte absenţii;
Notarea prezenţei;
Asigurarea celor
necesare pentru
desfăşurarea în bune
condiţii a activităţii de
învăţare;
2. Actualizarea unor cunoștințe și impresii de lectură. Spargerea gheții; (5
minute)

Profesorul împarte
fișe cu imagini din film
și texte informative
referitoare la
ecranizarea romanului
Frații Jderi; Elevii nominalizaţi Expuner Activitate Evaluar
Se verifică unele vor răspunde la ea, frontală e orală
cunoştinţe dobândite întrebări/vor citi conversa Evaluar
anterior; textul informativ; ţia e
Profesorul va realiza o euristică frontală
scurtă incursiune în
viața și opera lui M.
Sadoveanu;

3. Anunţarea temei şi a obiectivelor operaţionale

(2
minute)

Profesorul va nota Elevii sunt atenţi la

titlul lecţiei pe tablă, ceea ce li se spune;
anunţând apoi
obiectivele.
Se poate realiza, de
asemenea, o scurtă
schemă a aspectelor
ce vor fi discutate la
această activitate.
4. Dirijarea învăţării; (30
minute)
SCENARIUL DIDACTIC

Nr Activitatea Activitatea elevilor Tehnici Forme de Evalua

. profesorului de activitate re
Cr instruire
t.

Elevilor li se cere să
O facă o scurtă
1 prezentare a primul Un elev rezumă Conversa Activitate Evaluar
O volum din trilogia volumul Ucenicia lui ția frontală e orală
2 Frații Jderi, Ucenicia Ionuț; euristică, alternativ Evaluar
O lui Ionuț. , cu e
3 Cu ajutorul elevilor se Elevii participă activ rezumatu activitatea frontală
va schița pe tablă la lecție; l, independe
25 planul general al unei exercițiul ntă
mi opere epice pornind de Elevii nominalizaţi de
n la următoarele vor răspunde la identifica
elemente: temă, întrebări; re
structuri narative și
realizare artistică Elevii îşi notează în
(semnificațiile titlului, caiet schița de pe
construcția romanului, tablă;
naratorul, perspectiva
narativă, moduri de
expunere), personaje-
caracterizare, stilul,
atmosferă, concluzii
(locul și rolul operei
în dezvoltarea
literaturii).
Profesorul va analiza
fiecare element în
parte. Elevii vor
desprinde astfel tema ,
vor comenta titlul
operei,vor puncta
detalii privind
acțiunea si vor discuta
finalul operei.
5. După analiza Prin activitatea pe Exercițiu Activitate
mi elementelor ce țin de grupe, elevii sunt l pe grupe
n structura operei solicitați să
profesorul împarte identifice,din
elevilor fișe de lucru. fragmentele de text Evaluar
dat, următoarele: e orală
- coordonatele Evaluar
spațio-temporale; e
- trăsăturile ce frontală
SCENARIUL DIDACTIC

Nr Activitatea Activitatea elevilor Tehnici Forme de Evalua

. profesorului de activitate re
Cr instruire
t.
conturează portretul
5. Profesorul cere lui Ștefan cel Mare. Activitate
mi elevilor să-și Conversa frontală
n împărtășească părerea Elevii nominalizaţi ția
în ceea ce privește vor răspunde la euristică
importanța întrebări
aventurii/călătoriei

1. Asigurarea feed-backului și a retenției.

mi
Tema pentru acasă. Argumentați că imaginea lui Ștefan cel Mare din
n
cronica lui Grigore Ureche și din legendele consemnate de Ion Neculce
constituie o sursă cărturărească de prim ordin în conturarea personalității
voievodale în viziunea lui Mihail Sadoveanu.

Fișă de lucru

1. Extrageți din fragmentele următoare elementele ce țin de coordonatele

spațio-temporale și trăsăturile ce conturează portretul lui Ștefan cel Mare:

“Fost-au acestu Stefan voda om nu mare la statu, manios si de grabu

varsatoriu de sange nevinovat; de multe ori la ospete omoria fara judetu.
Amintrilea era om intreg la fire, nelenesu, si lucrul sau il stiia a-l acoperi si unde
nu gandiiai, acolo il aflai. La lucruri de razboaie mester, unde era nevoie insusi
se viriea, ca vazandu-l al sai, sa nu sa indaraptieze si pentru aceia raru razboiu
de nu biruia. Si unde biruia altii, nu perdea nadejdea, ca stiindu-sa cazut jos, sa
radica deasupra biruitorilor. Mai apoi, dupa moartea lui, si feciorul sau, Bogdan
voda, urma lui luasa, de lucruri vitejesti, cum se tampla din pom bun, roada buna
iase. Iara pre Stefan voda l-au ingropat tara cu multa jale si plangere in
manastire la Putna, care era zidita de dansul. Atata jale era, de plangea toti ca
dupa un parinte al sau, ca cunostiia toti ca s-au scapatu de mult bine si de multa
aparatura. Ce dupa moartea lui, pana astazi ii zicu sveti Stefan voda, nu pentru
sufletu, ce iaste in mana lui Dumnezeu, ca el inca au fostu om cu pacate ci
pentru lucrurile lui cele vitejesti, care niminea din domni, nici mai nainte, nici
dupa aceia l-au agiunsu. Fost-au mai nainte de moartea lui Stefan voda intr-
acelasi anu iarna grea si geroasa, catu n-au fostu asa nici odinioara si decii preste
vara au fostu ploi grele si povoaie de apa si multa inecare de apa s-aufacut.”
(„Letopiseţul Ţării Moldovei”, Grigore Ureche)