ADAPTAREA CURRICULUMULUI LA

CONTEXTUL RURAL
Repere de adaptare curriculară la Limba și literatura
română pentru elevii cu cerințe educaționale speciale
din mediul rural integrați în învățământul de masă

MOTTO:

,,Educația este un ornament în vremuri de prosperitate

și un refugiu în vremuri de restriște.” (Aristotel)

1
 Adaptarea curriculumului la contextul rural
Pornind de la premisa că, pentru a identifica cele mai bune soluții în domeniul adaptărilor
curriculumului la contextul local, fiecare dintre școlile rurale trebuie să pornească de la un set de
principii cu caracter general legate de:
- perspectiva din care trebuie operate adaptările curriculumului școlar;
- mijloacele prin care pot fi realizate cele mai bune adaptări curriculare;
-cadrul care facilitează transformarea adaptărilor curriculare într-o preocupare constantă a
comunității școlare;
- jaloanele care orientează efortul școlii în domeniul adaptărilor curriculare;
- obstacolele întâlnite în calea adaptărilor la contextul local;
- căile de urmat pentru realizarea unor adaptări oportune și eficiente;
- factorii care favorizează găsirea celor mai bune soluții pentru adaptarea curriculumului la
contextul local și la realitate.

Pentru a putea răspunde acestor întrebări, ne vom îndrepta către tematici referitoare la:
 abordarea holistică și construirea curriculumului integrat, ca perspectivă generală asupra
adaptării curriculumului la contextul local;
 activități legate de curriculum nucleu, curricule opționale, activități extracurriculare, ca
mijloace pentru realizarea adaptărilor curriculare;
 caracteristicile școlii deschise față de schimbare, ca un cadru necesar pentru plasarea în
context și adaptarea la realitate;
 strategiile școlii, ca jaloane ce orientează orice demers centrat pe adaptarea
curriculumului
la contextul local;
 rezistența față de schimbare, ca principal obstacol în calea adaptărilor curriculare;
 parteneriatul și construirea unor grupuri/echipe de lucru, ca o cale ce permite adaptarea
autentică a curriculumului școlar la realitate;
 inovația și creativitatea ca elemente importante pentru identificarea celor mai bune
soluții
în domeniul adaptărilor operate la nivelul curriculumului școlii;
Fiecare unitate de învățământ trebuie să găsească răspunsuri și soluții specifice, realizând
adaptarea curriculumului său în acord cu particularitățile școlii și ale comunității sale. Experții în
educație și dezvoltare comunitară sunt de acord că școala nu îi poate pregăti pe elevi pentru a
deveni adulți de succes doar prin experiențele de învățare pe care le oferă între zidurile ei. Pentru
a fi eficace și a oferi educație de calitate, focalizată pe formarea competențelor necesare unei
lumi în schimbare, școlile trebuie să-și reorienteze strategiile de predare/învățare și spre
contextul extern în care ele se află, valorificând potențialul educațional al comunităților locale. În
același timp, curriculumul din școală trebuie îmbogățit în sensul corelării conținuturilor sale și

2
metodelor folosite în procesul didactic cu realitatea socială, experiența cotidiană și mediul de
viață al elevilor.

Abordarea holistică
Abordarea holistică, centrată pe educația elevului înțeles ca o ființă unitară, ce trebuie să
se integreze într-o realitate unitară, obligă fiecare școală să găsească soluții concrete pentru a
adapta curriculumul său la potențialul specific al elevilor și la contextul local în care își
desfășoară activitatea. Respectând principiile echității, adaptarea curriculumului școlii la
contextul local și la realitate își propune să utilizeze contextul comunitar și resursele comunității
pentru a înlesni dezvoltarea fiecărui elev - în acord cu potențialul și transformarea într-un individ
activ și responsabil:
 dispus să contribuie la dezvoltarea comunității sale;
 apt să funcționeze coerent și eficient în orice context local;
 format să valorifice oportunități socio-profesionale;
 pregătit să gestioneze existența personală;
 capabil să își asume și susțină auto-dezvoltarea.

Învățarea
În abordările contemporane, învățarea se sprijină pe patru piloni aflați într-o conexiune
directă: ,,a învăța să știi”, ,,a învăța să faci”, ,,a învăța să lucrezi împreună”, ,,a învăța să fii”.
În cadrul unei realități aflate în schimbare, la acestea se adaugă ,,a învăța să te transformi pe tine
însuți și să schimbi societatea”.
O asemenea abordare a procesului de învățare obligă la o perspectivă asupra
curriculumului școlar adresat elevului și asupra felului în care acest curriculum trebuie adaptat în
contextul local și la realitate.
Curriculumul adaptat
Propunându-și pregătirea elevului pentru ,,a ști”, ,,a face”, ,,a lucra împreună”, ,,a fi”,
,,a se transforma”, ,,a schimba”, curriculum integrat se bazează pe construirea unor conexiuni
relevante între teme sau între competențe care:
-sunt, de regulă, incluse/urmărite în cadrul unor discipline diferite;
-vizează direct/indirect, explicit/implicit formarea unor valori și atitudini necesare pentru o viață
personală, profesională, socială reușită în contextul social;
-au o semnificație deosebită pentru viața de zi cu zi în cadrul societății.
Nivelurile integrării curriculare
Având la bază aceste idei fundamentale, curriculum integrat/integrarea în curriculum se
poate face la diferite niveluri: multidisciplinar, interdisciplinar și transdisciplinar.

3
 Repere de adaptare curriculară la Limba și literatura română pentru
elevii cu cerințe educaționale speciale din mediul rural integrați în
învățământul de masă

Se tot vorbește în ultimii ani despre educația copiilor cu cerințe speciale în școli de masă,
asigurarea de șanse egale la educație pentru toți copiii, adaptarea procesului didactic și a
mediului școlar la cerințele diversității elevilor dintr-o comunitate etc. În același timp, mulți
profesori sunt derutați sau puși în imposibilitatea de a răspunde corect și oportun la provocările
determinate de prezența, în clasele lor, a unor copii atipici, cu anumite dificultăți de învățare și
înțelegere a conținuturilor, copii cu un mod diferit de a se manifesta din punct de vedere
emoțional și comportamental sau copii care nu reușesc să-și concentreze atenția sau să fie
motivați să participe la lecții. Unii profesori spun că sunt depășiți de situații, că pregătirea lor
psihopedagogică nu a inclus teme care să-i ajute să facă față unor astfel de provocări
profesionale. Una peste alta, integrarea școlară a copiilor cu cerințe speciale și educația incluzivă
au generat numeroase discuții, polemici, atitudini sau decizii confuze, uneori contradictorii,
alteori în favoarea copilului, ajungând să descoperim astăzi că avem tot atâtea modele, practici și
forme de aplicare a incluziunii câte școli sau câte județe avem în țară.
După Conferința Mondială UNESCO asupra educației speciale de la Salamanca (1994),
s-au folosit frecvent termeni precum integrare socială și educație integrată, care au apărut ca o
reacție la formele de segregare în educație, mai ales în cazul copiilor cu dizabilități sau al celor
cu tulburări psihocomportamentale. Ulterior, au fost înlocuiți cu educație incluzivă, care punea
un accent mai profund pe diversitatea umană și pe respectul față de semenii diferiți din jurul
nostru.
Integrarea este definită ca acțiunea de a include, a îngloba, armoniza într-un tot.
Integrarea ca proces nu se poate realiza decât în corelare cu integrarea socială care este un proces
de încorporare a individului în unități și sisteme sociale. Integrarea copiilor cu CES urmărește
includerea lor în învățământul de masă și se referă la capacitatea unui grup, clasă, colectiv,
școală de a primi noi membri care au nevoie de sprijin pentru adaptare, integrare și socializare.
Incluziunea se referă la schimbarea atitudinilor și practicilor din partea indivizilor,
instituțiilor și organizațiilor, astfel încât toate persoanele, inclusiv cele percepute ca fiind
,,diferite” din cauza unor deficiențe, să poată contribui și participa în mod egal la viața și cultura
comunității din care fac parte. Educația incluzivă se referă la ridicarea tuturor barierelor în
învățare și la asigurarea participării tuturor celor vulnerabili la excludere și marginalizare.
Educația incluzivă presupune un proces permanent de îmbunătățire a instituției școlare având ca
scop exploatarea resurselor existente, mai ales a resurselor umane pentru a susține participarea la
procesul de învățământ a tuturor elevilor din cadrul unei comunități.

4
 Dintre cele mai frecvente dificultăți întâlnite la elevii cu dizabilități și/sau CES putem
enumera: dificultăți în receptarea și prelucrarea informațiilor senzoriale, tulburări de atenție,
dificultăți legate de motricitatea generală sau fină, tulburări de limbaj, tulburări specifice de
învățare, dificultăți de procesare cognitivă, dificultăți socio-relaționale, dificultăți de adaptare la
mediul școlar sau tulburările din spectrul autist care afectează comunicarea, relațiile cu cei din
jur și gestionarea adecvată a domeniului afectiv.
În comunitățile din mediul rural, accesul la servicii specializate pentru copiii cu nevoi
speciale este foarte limitat. Deși majoritatea părinților copiilor cu CES susțin incluziunea în
școală a copiilor lor menționând că astfel, copiii lor nu sunt izolați, se dezvoltă mai bine, totuși în
mediul rural, unii dintre ei, consideră că pentru copiii lor este mai bine în școala internat. Acest
fapt este caracteristic mai multor familii vulnerabile, pentru care îngrijirea copiilor proprii
reprezintă o povară în plus. Puţini sunt părinţii care şi-au dat seama că este foarte uşor să rămâi
într-o fază de negare sau de frustrare şi mai greu este să lupţi şi să încerci să schimbi
mentalităţile.
Curriculum diferențiat – se referă la modalitățile de selectare și de organizare a
conținuturilor, a metodelor de predare-învățare, a metodelor și tehnicilor de evaluare, a
standardelor de performanță și a mediului psihologic de învățare, în scopul diferențierii
experiențelor de învățare și de adaptare a procesului instructiv-educativ la posibilitățile
aptitudinale și de înțelegere, la nivelul intereselor și cerințelor educaționale, la ritmul și la stilul
de învățare ale elevului. Diferențierea urmărește, în primul rând, valorificarea potențialului
intelectual și aptitudinal al copiilor, dominantele personalității și capacitatea de înțelegere și
prelucrare a informațiilor/cunoștințelor dobândite în cadrul procesului instructiv-educativ.
Plecând de la această premisă, diferențierea poate fi realizată inclusiv prin personalizarea și
individualizarea curriculumului școlar.
Curriculum adaptat – este în strânsă legătură cu noțiunea de curriculum diferențiat, în
sensul că diferențierea presupune, implicit, și o adaptare a conținuturilor, metodelor, mijloacelor
și tehnicilor de lucru în activitățile instructiv-educative. Dintr-un anumit punct de vedere, cele
două noțiuni sunt aproape sinonime, în sensul că nu poate exista diferențiere fără adaptare, la fel
cum nu poate exista adaptare fără diferențiere (evident în sfera conceptului de curriculum).
Noțiunea de curriculum adaptat se potrivește mai bine contextului educației incluzive, unde
adaptarea conținuturilor la o categorie de elevi cu cerințe educaționale speciale are în vedere
volumul și gradul de dificultate/complexitate al cunoștințelor transmise prin raportare la
procesele funcționale ale sistemului nervos – este știut că, la elevii cu cerințe speciale, de cele
mai multe ori funcția compensatorie determină o serie de modificări ale fiziologiei neuronale și
ale modului de transmitere și prelucrare a informațiilor.

TOȚI
COPIII

Educație Într-un
de calitate mediu
incluziv
5
Adaptarea curriculumului se poate realiza prin:
- extensiune (în cazul potențialului intelectual ne este afectat – de exemplu, copiii cu deficiențe
vizuale sau fizice), adică prin introducerea unor activități suplimentare care vizează cu precădere
aspecte legate de însușirea unor limbaje specifice (dactileme, alfabetul Braille, limbajul mimico-
gestual etc.), de comunicare, stimulare senzorială, orientare spațială, activități de socializare și de
integrare în comunitate, activități practice focalizate pe o pregătire profesională adecvată tipului
de deficiență.
- selectarea unor conținuturi din curriculumului general adresat copiilor normali, care pot fi
înțelese și însușite de copiii cu cerințe speciale. Renunțarea la alte conținuturi cu grad ridicat de
complexitate;
- accesibilizarea și diversificarea componentelor curriculumului general prin introducerea
elevilor cu cerințe educative speciale într-o varietate de activități individuale compensatorii și
terapeutice destinate recuperării și asigurarea participării lor în mod eficient la activitățile
desfășurate în învățământul obișnuit;
- folosirea unor metode și procedee didactice și a unor mijloace de învățământ preponderent
intuitive care să ajute elevul cu cerințe speciale să înțeleagă și să interiorizeze conținuturile
predate la clasă;
- folosirea unor metode și procedee de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și
performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan acțional-aplicativ (gradul
de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de
viață sau a unor situații-problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur,
performanțele în plan profesional etc.).

6
7
 PROIECT DIDACTIC
MOTTO: ,,Nu este sărac cel care are puțin, ci cel care are nevoie de mult”
(Seneca)

8
Unitatea de învățământ: Școala Gimazială cu clasele I –VIII, Cacica, Suceava
Data: 18.11. 2022
Cadrul didactic: Prof. Știrbu Janina
Beneficiari: doi elevi clasa a VI-a
Descrierea colectivului: Eleva M.N. cu diagnosticul de tulburare hiperkinetică cu deficit atențional, tulburare mixtă a
abilităților școlare, întâmpină dificultăți în receptarea și înțelegerea textelor, confuzii în ceea ce
privește etapele realizării unui exercițiu sau a unei sarcini date. Eleva necesită repetarea sarcinii
date și secvențierea acesteia pentru a reuși să o rezolve, punând frecvent întrebări de lămurire.
Eleva L.C. cu diagnosticul de deficiență mintală ușoară, se confruntă cu dese momente de
deconcentrare, focalizându-se cu dificultate pe sarcina dată. Eleva prezintă carențe educative și
un nivel slab de asimilare a cunoștințelor.
Cele două eleve prezintă dificultăți în ceea ce privește diferențierea pronumelui personal de
pronumele personal de politețe, nereușind să diferențieze persoana și numărul în cazul acestora.
Domeniul de intervenție: Stimulare cognitivă
Subiectul activității: Triunghiul comunicării: eu-tu-noi
Tipul activității: Mixtă
Scopul activității: Stimularea proceselor psihice de cunoaștere: spiritul de observație, memoria, gândirea,
comparația și atenția voluntară. Consolidarea și sistematizarea cunoștințelor și deprinderilor de
lucru cu pronumele personal și pronumele personal de politețe.
Obiective operaționale:
Cognitive:
O1: Să utilizeze adecvat anumite forme ale pronumelui personal. Obiectivul este realizat la nivel
minim dacă elevele vor complete poezia de pe planșa dată cu cel puțin patru forme ale
pronumelui personal.
O2: Să identifice persoana și numărul pronumelui personal/pronumelui personal de politețe prin
intermediul exercițiului – joc. ,,Arată ce îți spun eu!”. Obiectivul este realizat la nivel minim
dacă elevele identifică, notând pe afișul pronumelor, cel puțin câte două forme din cadrul
fiecărei categorii.
O3: Să recunoască pronumele personale/pronumele personale de politețe din textul dat. Obiectivul
va fi realizat la nivel minim dacă elevele vor citi și vor identifica cel puțin două pronume
personale/pronume de politețe din textul dat.
O4: Să înlocuiască pronumele personale cu pronumele personale de politețe potrivite. Obiectivul
este realizat la nivel minim dacă elevele înlocuiesc cel puțin trei dintre pronumele personale

9
 identificate cu pronume personale de politețe corespunzătoare.
O5: Să alcătuiască propoziții cu pronumele personale/pronumele personale de politețe identificate în
funcție de numărul și persoana date. Obiectivul este realizat la nivel minim dacă elevele
alcătuiesc individual cel puțin o propoziție.
O6: Să selecteze forma corectă de scriere a pronumelor. Obiectivul este realizat la nivel minim dacă
elevele selectează cel puțin trei forme de scriere corectă a pronumelor date.
O7: Să înlocuiască substantivele identificate cu pronumele personale corespunzătoare. Obiectivul
este realizat la nivel minim dacă elevele identifică și înlocuiesc corespunzător cel puțin patru
substantive selectate cu pronumele personale corespunzătoare.
Psihomotorii:
O8: Să poziționeze corespunzător formelor pronumelor pe planșele afișate. Obiectivul este realizat
la nivel minim dacă eleva poziționează corespunzător cel puțin câte două forme din cadrul
fiecărei categorii.
Afective:
O9: Să manifeste spirit de colegialitate și cooperare în cadrul echipei/activității. Obiectivul este
realizat la nivel minim dacă elevii participă împreună cel puțin la una dintre activitățile
desfășurate, ajutându-se sau sprijinindu-se reciproc.
O10: Să își exprime starea emoțională la sfârșitul activității. Obiectivul este realizat la nivel minim
dacă elevii indică imaginea care exprimă cel mai bine starea lor emoțională din momentul
respectiv.
Metode și procedee: Conversația, exercițiul, jocul didactic, explicația, metoda cubului.
Mijloace didactice: Fișă de lucru, planșă poezie, afiș pronume-forme, cubul pronumelor, tabelul Evoluția emoțiilor
mele, stickere cu fețe vesele/triste, lipici, culori, bilețele tip autocolant.
Strategii didactice:
Forme de organizare: Activitate în grupuri mici. Individuală.
Evaluare: Evaluarea orală a modului de lucru și a răspunsurilor date.
Timp: 50 de minute
Bibliografie: Ana, A., Cioflică, S. (2003), Proiecte tematice orientative, Tehno Art
Gherguț, A., Frumos, L., Raus, G. (2006), Educația specială. Ghid metodologic, Polirom, Iași
Mocanu, D. (2016), Prima mea carte de scriere corectă, Gama, Iași

Momentele Timp Obiective Demersul instructiv-educativ Metode Mijloace de Evaluare

10
 activității operaționale învățământ
Moment 1min. Pregătirea materialelor de lucru: Conversația Materiale
organizatoric planșă, fișe, instrumete de scris. auxiliare
Crearea unui climat afectiv pozitiv,
eficient pentru desfășurarea
activității. Întâmpinarea elevilor și
acomodarea acestora cu spațiul de
lucru.
Captarea 4min. O1 Captarea atenției se va face prin Conversația Pronumele Evaluarea
atenției O9 completarea unei poezii lacunare cu Explicația personal – capacității de a
diferite forme ale pronumelui forme tip selecta forma
personal. Se vor citi formele autocolant pronumelui
pronumelui personal sub formă de Planșă-poezie personal
autocolant, iar apoi, pe rând, fiecare corespunzătoare
dintre eleve va ieși și va selecta fiecărui vers al
forma corespunzătoare a pronumelui poeziei
personal în funcție de versurile
poeziei.
Anexa 1. Planșă-poezie
Anunțarea 1min. O9 Anunț titlul activității: Triunghiul Conversația Evaluarea
obiectivelor și comunicării: ,,eu-tu-noi” și precizez Explicația capacității de
a temei obiectivele într-un limbaj accesibil recunoaștere a
elevilor: ,,Astăzi vom vorbi despre titului și
pronumele personal și pronumele obiectivelor
personal de politețe. Mai exact, vom lecției
realiza distincția între cele două
tipuri de pronume, vom învăța să le
recunoaștem în funcție de numărul
corespunzător (singular/plural)
și de persoana ce îi corespunde,
realizând diferite exerciții de
comunicare și dezvoltare a
limbajului.

11
Reactualizarea 6min. O4 Reactualizarea cunoștințelor se va Conversația Fișă cu Capacitatea de
cunoștințelor O9 realiza prin citirea și indicarea prin Explicația definițiile reținere a
selectare a definiției corecte dintre pronumelui informațiilor și
cele patru prezente pe fișa de lucru. personal/ de a aplica
Pe rând, fiecare elevă va citi câte o personal de cunoștințele
definiție, argumentând cu sprijin, politețe învățate
care dintre cele două este corectă. Evaluarea
capacității de a
selecta definiția
corespunzătoare
Desfășurarea 23min Prezint elevelor afișul necompletat Conversația
activității . axat pe diferite forme ale
propriu-zise pronumelui personal și pronumelui Demonstrația
O2 personal de politețe și încerc, treptat,
ajutându-le cu întrebări de sprijin, să Explicația
O3 găsească și să realizeze corect
corespondența dintre persoană și Jocul
număr, atât în cazul pronumelui didactic
O4
personal, cât și în cazul pronumelui
personal de politețe. Pentru o mai
O7 bună desfășurare a activității, Evaluarea
elevelor li se va oferi drept suport capacității de a
O8 câte un tablel cu formele pronumelui Fișă de lucru aplica
personal și ale pronumelui personal Afiș: cunoștințele
O9 de politețe. pronumele anterior însușite
În continuare realizez cu elevele personal de
exercițiul-joc ,,Arată ce îți spun politețe
eu!”. Treptat, elevele vor răspunde
la întrebările adresate, indicând
pronumele personal potrivit aflat pe Tabel
masa de lucru. De exemplu: arată pronumele
pronumele potrivit pentru propoziția personal/pronu
,,Facem mâncare” (noi). mele personal
de politețe
12
 Alte indicații:
 Merg în oraș. (eu)
 Plângem uneori. (noi)
Pix/creioane Evaluarea
 Plecați acasă. (voi)
capacităților
 Iau autobuzul. (ei/ele)
elevilor de
 Citesc o carte. (eu/ei/ele) reținere și
 Vorbești încet. (tu) identificare a
 Cânt frumos. (eu) detaliilor
 Ne plimbăm frumos. (noi) referitoare la
Pe rând, acestea vor selecta de pe tipurile de
bancul de lucru autocolantul cu pronume
forma corectă a pronumelui
personal, iar mai apoi a pronumelui
personal de politețe care se
încadrează în categoria de
completat. De exemplu: eu –
pronume personal, persoana întâi,
numărul singular.
Evaluarea 12min Anexa 3. Afiș: ,,pronumele
cuoștințelor personal/ de politețe” și tabel
pronumele personal/pronumele
personal de politețe.
Ofer elevelor o fișă de lucru ce
conține o povestioară având la bază
diferite forme ale pronumelui
personal și pronumelui personal de
politețe. Elevele vor identifica
pronumele după citirea textului, cu
sau fără sprijin, vor înlocui
O4 pronumele personale cu pronumele
personale de politețe potrivite și
substantivele identificate cu
pronumele personale

13
 corespunzătoare.
Anexa 4. Fișă de lucru: ,,Primăvara
O5 pronumelor”. Conversația Cubul Evaluarea
Explic elevelor faptul că vreau să pronumelor capacității de a
observ ce au reținut și le ofer cubul Explicația răspunde unor
pronumelor, ce conține diferite Pix/creioane sarcini diferite
exerciții scurte care vor fi realizate Demonstrația colorate legate de
fie oral, fie prin completarea tipurile de
acestora pe cub/fișă. pronume
O6 DESCRIE –Ce este pronumele învățate
personal?
Partea de vorbire flexibilă care ține
locul…
O9 COMPARĂ
Precizează forma corectă:
 Adu-mi-l!/ Adumi-l!
 Îți vorbesc/Î-ți vorbesc
 Dâdui-o/Dându- i-o Metoda
 Nați-l!/Na-ți-l! cubului
ASOCIAZĂ pronumele personale
din coloana A cu persoana și
numărul corespunzătoare din
coloana B:

A B
noi Pers. a II-a, nr.
singular
ele Pers.I, nr. plural
tu Pers. III,
nr.plural

ANALIZEAZĂ pronumele din

propoziția ,,El participă mereu la

14
 concursuri”.
APLICĂ în enunțuri:
-Pronumele personal, pers.I,
singular;
-Pronumele personal, pers.I, plural;
-Pronumele personal de politețe,
pers. a II-a, singular.
ARGUMENTEAZĂ precizând
motivul pentru care se folosesc
pronumele personale de politețe.
Anexa 5. ,,Cubul pronumelor –
Triunghiul comunicării”
Încheierea 3min O10 În încheierea activității se vor face
activității aprecieri individuale și generale Conversația Stickere cu fețe
privind modul de interrelaționare și vesele/triste
de implicare în sarcini, aprecieri și
eventuale corectări privind modul de
rezolvare a sarcinilor. Ambele eleve Tabelul lunar Aprecieri
sunt solicitate să spună ce le-a plăcut ,,Evoluția verbale asupra
cel mai mult din activitate, ce li s-a emoțiilor mele” comportamen-
părut mai greu. Acestea sunt tului elevilor și
apreciate și primesc drept a răspunsurilor
recompense o diplomă, asociind la date de elevi
final emoția simțită în calendarul
emoțiilor din cabinetul de sprijin. Diplomă
Anexa 6. ,,Evoluția emoțiilor” și
diplomă.

ANEXA 1. Planșă-poezie
15
 EU NOI TU EI /ELE EL EA

……. AM DE TOATE, PE ALES

………. AI DOAR CE AI CULES.
…..ȘI…. AU TOT CE VOR,
…..AVEM CE-AM STRÂNS CU SPOR.
…..AVEȚI TOT CE-AȚI AVUT.
VOI …..ȘI…. NICI ATÂT!
CA SĂ AI CEVA AL TĂU
TREBUIE SĂ MUNCEȘTI DIN GREU!
ANEXA 2. Fișă ,,CINE A RĂSPUNS CORECT?”
16
Identificați persoana care a răspuns corect la întrebare ,,Ce sunt pronumele personal și pronumele de politețe?”.

ANCA

IOANA

Cuvintele BIANCA
dumneata,
dumnealui,
Pronumele
dumneata
personal estesunt
pronume
partea de personale.
Pronumele vorbire
de ANA
care denumește
politețe exprimă
ființe, lucruri,
respectul față de
fenomene
una sau mai
Pronumele ale
multe
personal
naturii,
personae.
este acțiuni,
partea de
stări sufletești.
vorbire care ține
locul unui
substantiv.

A răspuns corect:………………

ANEXA 3. AFIȘ: Pronumele personal/pronumele personal de politețe

17
 Feminin
plural feminin
singular

masculuin masculin
Număr

plural singular

Personal
PERS. a
III- a
singular
plural
pronumele

Politețe Pers.
a II- a

Pronumele personal de politețe

Persoana singular plural plural
a II-a masculin feminin masculin feminin
dumneata dumneavoastră
(d-ta) (d-voastră)
dumitale
Persoana

18
 a III-a
dumnealu dumneaei dumnealor dumnealor
i (d-ei) (d-lor) (d-lor)
(d-lui)

ANEXA 4. FIȘĂ DE LUCRU: ,,PRIMĂVARA PRONUMELOR”

NUME ȘI PRENUME: …………………………

Fișă de lucru: Pronumele personal și pronumele personal de politețe

Primăvara pronumelor

Este prima zi de primăvară. Soarele strălucește cu putere. El încălzește fiecare colț al naturii. Pe pământul dezghețat, un copac
bătrân discută cu un ghiocel firav.
- Eu m-am săturat de frig, îi spuse ghiocelul copacului. Dumneata cum reziști?
- Tu ești micuț și firav, eu sunt bătrân și gros. Noi copacii simțim totul și suntem rezistenți.
- Dumneavoastră sunteți cu adevărat puternici, răspunse ghiocelul. Voi copacii sunteți rezistenți, dar noi ghioceii vom dispărea
în curând.
-Voi veți dispărea pentru a fi oferiți persoanelor dragi. Lor le veți rămâne în suflet deoarece sunteți simbolul primăverii, spuse
copacul zâmbind.
1. Citește cu voce tare textul. Încercuiește pronumele personale și subliniază pronumele personale de politețe din textul de mai sus.

19
2. Completează spațiile punctate cu pronumele personale de politețe potrivite:
 ……….te duci la mare sau la munte? (tu, dumneata, ea, dumnealui)
 ……….este bunica mea. (tu, dumnealui, ea, dumneaei)
 ……….va merge la spectacol. (dumneavoastră, dumnealui, noi)

3. Înlocuiește pronumele personale cu pronumele personale de politețe corespunzătoare:

El (……….) are studii superioare.
Voi (……….) plecați în concediu.
Le-am spus lor (……….) să vină la spectacol.
Rochia ei (……….) era cea mai elegantă.
4. Subliniază substantivele, apoi înlocuiește-le cu pronumele personal potrivit. Scrie propozițiile obținute.
1. Eleva cântă. ……….
2. Greierașul cântă. ……….
3. Privighetoarea și mierla cântă. ……..
4. Cântă, greierașule! ……….

20
ANEXA 5: CUBUL PRONUMELOR – TRIUNGHIUL COMUNICĂRII
COMPARĂ
Precizează forma corectă

- Adumi-l/Adu – mi-l!

- Îți vorbesc/Î-ți vorbesc.

- Nați-l! Na-ți-l!

ARGUMENTEAZĂ DESCRIE ASOCIAZĂ ANALIZEAZĂ

precizând motivul pentru pronumele din
Ce este pronumele A B
care se folosesc pronumele propoziția:
personal? NOI Pers. a II-a,
personale de politețe. ,,El participă mereu la
nr.singular
Partea de vorbire concursuri”.
ELE Pers.I,
flexibilă care ține locul nr.plural
unui TU Pers. a III-a,
nr. plural
………………………….

APLICĂ în enunțuri: ANEXA 6.

-pronume personal,
Evoluția emoțiilor
pers.I, singular; mele și diplomă
-pronume personal,
pers.I, plural;
-pronume personal de
politețe, pers. II-a
singular. 21
 Cum mă simt astăzi?
Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev Nume elev

DIPLOMĂ DE PARTICIPARE
SE ACORDĂ ELEVEI
…………………………………
PENTRU IMPLICAREA ÎN CADRUL LECȚIEI
PRONUMELE PERSONAL/DE POLITEȚE.
FELICITĂRI!

DATA:
18.11.2022

Bibliografie

Blândul, V., Introducere în problematica psihopedagogiei speciale, Editura Universității din Oradea, 2005

22
Cioflică, S., Ana, A., Proiecte tematice orientative, Editura Tehno Art, Hunedora, 2003
Gherguț, Alois, Educația incluzivă și pedagogia diversității, Editura Polirom, Iași, 2016
Gherguț, Alois, Frumos, Luciana, Educația incluzivă – Ghid metodologic, Editura Polirom, 2019
Gherguț, Alois, Frumos, Luciana, Raus, Gabriela, Educația specială, Editura Polirom, Iași,2016
Law Nolte, Dorothy, Harris, Rachel, Copiii învață ceea ce trăiesc, Editura Humanitas, București, 2021
Mocanu, D., Prima mea carte de scriere corectă, Editura Gama, Iași, 2016
Rădulescu, Eleonora, Adaptarea curriculumului la contextul rural, modul, 2013

23