Secțiunea I: Integrarea-abordare teoretică și practică
Principalele argumente în favoarea integrării copiilor cu cerințe
speciale în școlile de masă
Prof. Ciobanu Maria-Liceul Tehnologic Special Sf.Stelian Botoșani
Prof. Agavriloae Raluca Elena -Școala Gimnazială Gr.Antipa Botoșani
Principiul egalizării șanselor și al asigurării accesului la educație pentru toți ne
explică și ne demonstrează importanța actului educațional în viața fiecărui individ. Fapt pentru care școala devine și este în permanență o instituție a comunității care oferă sau mai bine zis trebuie să ofere servicii educaționale oricărui copil/ tânăr indifierent de origine , natura sau particularitățile biopsihosocioculturale. De aici rezultă ca fiecare copil trebuie înteles ca fiind un participant activ la învățare și predare deoarece fiecare aduce o experineță conform ritmului personal un mod de abordare diferit dar util. Integrarea face referire la relația stabilită intre individ și societate. Pentru a se ajunge la o integrare a lui, el trebuie sa parcurga niște etape de școlarizare, ca mai apoi să se aplice în interiorul societății. Copiii cu un comportament adaptativ deficitar și cu un coeficient de inteligență scăzut sunt numiți, în termeni de specialitate, copiii cu deficienețe mintale. Adaptarea și integrarea lor se realizează în funcție de gradul de deficință. Tipologiile de deficiență cel mai frecvent intâlnite sunt deficiențele ușoare, moderate –care dupa perioada de școlarizare pot intra în cîmpul muncii având astfel o integrare totală- și deficiențele severe , grave , profunde-care se pot integra parțial/ ocazional în societate. Elevii care au deficiențe moderate / ușoare nu necesită neapărat școlarizarea lor în instituții speciale ci pot învăța în școlile de masă. Pentru a se realiza acest lucru școala trebuie să asigure un cadru și ambient favorabil dezvoltării lor prin diferite programe și activități de conlucrare cu elevii normali. Astfel școala trebuie să devină incluzivă. Integrarea copiilor cu cerințe speciale se realizează mai optim în școlile de masă datorită serviciilor de specialitate, personalului didactic, managerului instituției, dotărilor necesare, programelor special create pentru eficientizarea și progresarea elevilor cu CES, încurajarea comunicării și conlucrării cu elevii normali, acceptarea diferențelor dintre copii cu CES și cei normali – astfel se face și educarea toleranței elevilor unii față de ceilalți, evitându-se marginalizarea lor, programe de sprijin individual. Școlile de masă unde se regăsesc criteriile menționate mai sus devin școli incluzive, astfel participând activ la integrarea copiilor cu CES în societate. Incluziunea după Walker face referire la alocarea de resurse materiale și umane care potențează maxim nivelul individual al elevului, este opusă excluderii. Prin ea școala devine o instituție deschisă pentru toți, presupune focalizarea pe clasă, examinarea elevului de factorii implicați în desfășurarea procesului instructiv-educativ, colaborarea în rezolvarea problemelor, strategii pentru profesori, crearea unui mediu adaptativ și a condițiilor de sprijinire a elevilor din clasă; pune accent pe drepturile tuturor copiilor, schimbarea școlii în sensul adaptării la nevoile copilului, beneficii pentru toți, predare instruire pentru toți, suportul informal și expertiza cadrelor didactice specializate. Pentru realizarea integrării optime, se efectuează o analiză la nivel macrosocial și microsocial. În urma acestor analize se realizează un plan de intervenție individualizat, centrat pe elevul cu deficiențe, indiferent de tipologia de dizabilitate, bazat pe învățarea prin cooperare, prin metode și mijloace specifice acestui tip de învățare. Aceste metode și mijloace fac parte dintr-un curriculum diferențiat, care are ca centru diferite modalități de predare-învățare și tehnici de lucru, centrate pe elevul cu CES. Acest curriculum permite o însușire mai eficientă a noțiunilor și astfel elevul reușește să acumuleze informarțiile necesare pentru a obține o conduită eficientă în viața socială. Astfel integrarea ajută individul să facă parte din societate prin intermediul școlii incluzive. Walker în 1995 a punctat ideile esențiale care stau la baza ”normalizării” elevului cu CES care devin argumente pentru procesul de integrare în școlile de masă-incluzive: nevoile copiilor speciali, adaptarea copilului la cerințele școlii, obiectivele și finalitățile educației speciale, recuperarea subiecților, beneficiile pentru copilul cu nevoi speciale, expertiză specializată și suportul formal, intervenția specială. Argumentele prezentate mai sus pot fi sintetizate astfel: Incluziunea si integrarea favorizează cresterea stimei de sine a copililui cu CES; Integrarea prin școala de masă duce la o integrare socială bună Lipsa discriminării Educarea adulților și copiilor vis a vi de modul de abordare a unei persoane cu CES Acceptarea și indrumarea elevilor cu CES școala incluzivă- școală tolerantă și normală deficiența nu este un defect integrarea și școala denota o societate normalizată și eficentă acceptarea diferențelor șanse mai mici de discriminare a celor diferiți față de noi
Elevii cu CES prin școlile de masă cu programe și activități de incuziune și integrare
ajută la o dezvoltare personală pentru toți cei care se implica activ în efectuarea procesului de integrare. Metodele, programele personalizate procedele care s–au dovedit eficeinte în domeniul educației speciale de către specialiști au devenit în timp cele mai solide argumente pentru susținerea dezvoltării elevului cu CES in școlile de masă contrabalansând ideile preconcepute a unor indivizi din societate /școală. Bibliografie:
Alios Gherguț- Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de
obținere a gradelor didactice Iași, Polirom 2014-ediția a II a Constantin Cucoș -Psihopedagogie pentru examenele de definitivat și grade didactice Iași, Polirom 2009-ediția a III a http://www.scribd.com/doc/222378169/Ghid-Copii-Cu-CES http://ro.scribd.com/doc/43965883/PSIHOPEDAGOGIE-SPECIALĂ#scribd