TEMA 2: Să reflectăm: Școala mea - o școală incluzivă?

Care dintre direcțiile de dezvoltare a educației incluzive facilitează incluziunea

școlară a copiilor cu CES în școala dumneavoastră?

În România există o preocupare constantă pentru implementarea unui sistem de

educație incluziv. Schimbările realizate pentru a educa împreună copiii cu diferite tipuri de
dizabilități nu sunt încă suficiente şi acoperitoare dar pași importanți au fost deja făcuți la
nivel de legislație, practici educaționale incluzive și cultură școlară.

Directiile de dezvoltare a educației incluzive facilitează incluziunea școlară a

copiilor cu CES în școala, care duc la imbunatatirea incluziunii scolare:

1. Necesitatea continuarii procesului de schimbare a atitudinilor individuale si sociale ale

profesorilor, copiilor, parintilor, actorilor locali si factorilor decidenti cu privire la educatia
incluziva prin continuarea actiunilor care sa duca la schimbarea de mentalitate si acceptarea
diversitatii copiilor, adica acceptarea incluziunii celor vulnerabili in gradinita, scoala, etc;

2. Necesitatea recunoasterii dreptului copiilor la o educatie incluziva in propria lor comunitate

si intreprinderea tuturor masurilor pentru a face posibil acest lucru;

3. Promovarea unui invatamant favorabil incluziunii si a invatarii de-a lungul vietii pentru toti
copiii si tinerii;

4. Gasirea unor solutii pentru escaladarea barierelor din scoala:

 Schimbarea de orientare a invatamantului din centrare pe profesori/ discipline / orar pe

nevoile copilului;
 Acceptarea (nu doar declarativa) a copiilor cu dizabilitati in scoala si crearea unei atmosfere
care sa ajute toti elevii sa beneficieze de serviciile educationale;
 Oferirea in scoala a serviciilor de care au nevoie elevii cu CES, astfel incat fiecare dintre ei sa
poata avea un traseu individualizat de invatare si dezvoltare centrat pe nevoile sale;
 Un curriculum national flexibil, creativ si adaptat nevoilor copiilor.
 Formare cadrelor didactice si a specialistilor din serviciile educationale in perspectiva
incluziunii.
 Implicarea si participarea familiilor la viata scolii.

5. Tratarea cu demnitate a parintilor care au copii cu dizabilitati inscrisi la scoala de masa;

 Ce măsuri concrete trebuie să întreprindeți pentru a valorifica la nivelul școlii
aceste direcții?

Incluziunea școlară reprezintă primul pas spre incluziunea socială și presupune

existența unui sistem educațional în care orice copil, indiferent de particularitățile sale de
dezvoltare și învățare, trebuie să aibă dreptul la educație fără a fi marginalizat sau exclus, dar
și asumări ale responsabilităților în familie și comunitate. Soluții pentru îmbunătățirea
incluziunii școlare ar putea fi:
 Acțiunile concrete de schimbare a mentalităților și acceptare a diversității
 Asigurarea serviciilor de sprijin pentru toți copiii
 Curriculum flexibil și adaptat nevoilor elevilor
 Măsuri legislative cu responsabilități concrete pentru comunitate și școală.
Atunci când furnizăm instrucțiuni pentru elevi cu CES, trebuie să evităm seriile
lungi de informații orale. După cum s-a discutat mai sus, instruirea orală cu indicii și
reprezentări vizuale îi vor ajuta pe elevi să înțeleagă. Acordați atenție problemelor de
procesare și de stimulare. Elevii cu CES ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a
răspunde decât ceilalți elevi Acest lucru poate fi legat de dificultăți cognitive și / sau motorii.
Elevii cu CES ar putea avea nevoie să proceseze fiecare componentă a mesajului sau cerinței
și prin urmare, au nevoie de timp suplimentar pentru a răspunde. Oferind timp suplimentar în
general, și un timp suficient între instrucțiuni și răspunsurile elevilor sunt câteva tactici
importante pentru sprijinirea elevilor cu CES.
De exemplu, când instruim o practică de autonomie personală cum ar fi periajul dinților,
sarcina poate fi defalcată în sub-competențe: obținerea periuței de dinți și a pastei de dinți,
deschiderea apei, umezirea periuței de dinți, deșurubarea capacului pastei de dinți, punerea de
pastă de dinți pe periuța de dinți, etc.
Utilizarea promptării pentru a ajuta elevii să învețe este un element important al
instruirii pentru unii elevi cu CES. Prompturile pot fi fizice, gestuale sau verbale. Acestea ar
trebui folosite doar atât timp cât sunt necesare deoarece elevii pot deveni dependenți de
solicitări. Atunci când utilizăm metoda încercărilor discrete, instructorul prezintă stimulul
pentru comportamentul dorit (oferă instrucțiunile) și solicită elevului; elevul răspunde, iar
apoi instructorul oferă consecințe bazate pe principii comportamentale. Promptul este adesea
conceput pentru a modela comportamentul dorit sau pentru a asista elevul în efectuarea ei.
Cea mai recomandată abordare de predare pentru elevii cu dizabilități intelectuale este
aceea de a folosi prompteri vizuali. Elevii manifestă adesea puncte forte în gândirea concretă,
memoria repetitivă și înțelegerea aspectelor vizual-spațiale și o swrie de dificultăți în gândirea
abstractă, cunoașterea socială, comunicare și atenție. Indicațiile pictografice și scrise pot
deseori ajuta elevul să învețe, să comunice și să-și dezvolte autocontrolul.
Oferim elevilor informații precise despre ceea ce fac bine sau corect; spre exemplu, "ai
colorat foarte frumos!" sau "ai rezolvat foarte bine aceste probleme de matematică".
Lauda generalizată poate duce la învățarea neintenționată, care este dificil de revizuit. Elevii
cu CES pot învăța prin încercări, deci direcționând lauda la comportamentul foarte specific
este un aspect foarte important: "Mihai, te descurci foarte bine la adunarea acestor numere.
"Învățarea bazată pe asocieri nereale poate apărea dacă elevii corelează în mod eronat ceva ce
fac cu lauda primită. Spunând exclusiv "Bravo Mihai!" când Mihai dă din picioare în timp ce
face problema de matematică poate rezulta într-o corelație între datul din picioare și lauda
generala.