Rolul consilierului școlar în integrarea /incluziunea copiilor cu cerințe educaționale

speciale

Se constată o creștere semnificativă a numărului elevilor cu cerințe educaționale speciale

integrați în învățământul de masă, determinată, pe de o parte, de orientarea cazurilor cu
deficiențe ușoare din învățământul special către învățământul de masă și, pe de altă parte, de
creșterea numărului de solicitări pentru certificatul de orientare școlară.
 Consilierul în activitatea pe care o desfăşoară la Cabinetul de Asistenţă Psihopedagogică
al şcolii, dar şi la nivelul claselor, în colaborare cu cadrele didactice, are misiunea de a asigura
pentru fiecare copil o bună integrare socială pentru a evita eşecul şcolar şi a creşte şansele de
integrare a acestora la vârsta adultă.
I. Conceptele integrare/incluziune şcolară au fost avansate
pentru ,,rezolvarea problemei copiilor cu cerinţe educative speciale,, şi definesc ,,o nouă
modalitate de abordare a elevilor, îndeosebi a celor ce întâmpină diferite dificultăţi în
activitatea de învăţare şcolară,,.
Integrarea şcolară reprezintă procesul de adaptare a persoanei cu cerinţe educaţionale
speciale la normele şi cerinţele şcolii pe care o urmează, de stabilire a unor relaţii afective
pozitive cu membrii grupului şcolar (grupă/clasă) şi de desfăşurare cu succes a activităţilor
şcolare.
Traian Vrăsmaș sintetizează nivelurile de integrare, cu referire specială la grupul elevilor în
-          integrare spațială – a fi prezent;
-          integrare socială – a fi împreună cu ceilalți copii;
-          integrare școlară – a învăța împreună cu ceilalți elevi.
Incluziunea şcolară reprezintă procesul permanent de îmbunătăţire a serviciilor oferite de
unităţile de învăţământ pentru a cuprinde în procesul de educaţie toţi membri comunităţii,
indiferent de caracteristicile, dezavantajele sau dificultăţile acestora. Acest concept are în vedere,
atingerea obiectivului „educaţia pentru toţi” care impune reformarea şcolii publice şi a sistemului
de învăţământ pentru a răspunde mai bine nevoilor, potenţialului şi aspiraţiilor tuturor copiilor,
inclusiv a celor cu cerinţe educative speciale.
Lucrul cu această categorie de copii, necesită din partea consilierului şcolar o serie de
însuşiri etico-morale, însuşirea unui set de valori, cunoştinţe şi aptitudini. Luând în considerare
particularităţile copiilor cu cerințe educaționale speciale şi factorii care pot duce la excluderea
sau marginalizarea şcolară, consilierul are responsabilitatea de a promova integrarea/
incluziunea, de a identifica modalităţile şi oportunităţile de implicare a copilului în activitatea
şcolară.
II. Dificultăți ale integrării/incluziunii elevilor cu cerințe educaționale speciale
În procesul de integrare/incluziune a elevilor cu cerințe educaționale am identificat în funcție
de factorii implicați dificultăți în colaborarea cu
 familia:
-          Nu informează cadrele didactice despre problemele copilului;
-          Refuză/ neagă problemele copilului când îi sunt aduse la cunoştinţă;
-          Nu sunt de acord cu diagnosticarea medicală;
-          Întârzie întocmirea dosarului şi expiră valabilitatea adeverinţei medicală;
-          Renunţă la medicaţia copilului fără acordul medicului;
-          Nu colaborează în exersarea terapiei logopedice și acasă;

1
-          Au o slabă participare la întâlnirile de consiliere;
-          Nu supraveghează/sprijină elevii în pregătirea şcolară;
-          Consideră că obţinerea Certificatului de Orientare Școlară îi asigură promovarea fără a fi
prezent la ore/fără a se pregăti pentru ore;
-          Întârzie/refuză reînnoirea dosarului la trecerea elevului într-un alt ciclu școlar.
copiii/elevii cu CES:
-          Absentează pentru că după ore au activităţi recuperatorii/au un program organizat în centrele
de plasament;
-          Nu au manuale/rechizite;
-          După ore sunt obosiţi pentru terapia logopedică;
-          Refuză/ uită să vină la cabinet la ora stabilită;
 profesorii:
-          Întocmirea programelor adaptate în colaborare cu profesorul de sprijin;
-          Realizarea obiectivelor din programele adaptate;
-          Adaptarea tezelor şi a testelor ca durată şi grad de dificultate;
-          Schimbarea atitudinii faţă de elevii cu CES;
-          Disponibilitatea de timp pentru consiliere.
 familiile celorlalţi copii:
-          Manifestă nemulţumire faţă de copiii cu CES, în special din cauza tulburărilor de
comportament;
conducerea şcolii:
-          Număr mare de elevi în clasele integratoare;
-          Repartizarea inegală a elevilor cu CES în clase.
colegii de clasă:
-          Izolarea/marginalizarea colegilor cu CES;
-          Etichetarea datorită dificultăților de învățare sau a comportamentului;
-          Refuzul comunicării sau a interrelaționării în timpul jocurilor.

III. Responsabilitățile consilierului școlar în integrarea/incluziunea copiilor cu cerințe

educaționale speciale
Reuşita integrării şcolare depinde de accesul  la servicii educaţionale de calitate, iar
reuşita incluziunii − de modalităţile şi oportunităţile de implicare a copilului în activitatea
şcolară.
În contextul educaţiei incluzive, serviciile cabinetului de asistenţă psihopedagogică se
focusează pe ,, susţinerea procesului de dezvoltare a personalităţii elevului în contextul
influenţelor psihopedagogice realizate de către toţi actorii implicaţi în educaţia copilului,,.
(Vrasmaș E. 2007).
            Pentru asigurarea unor condiţii optime pentru calitatea procesului de învăţare şi
dezvoltare a elevilor, inclusiv a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale, consilierul școlar are
următoarele responsabilităţi:,,cunoaşterea psihologică a particularităţilor de învăţare şi
dezvoltarea psihosocială a elevului... , monitorizarea şi eficientizarea procesului de integrare
socială în colectivul clasei…,, asistenţă în proiectarea activităţilor extracurriculare organizate
în cadrul instituţiei şi oferirea asistenţei psihologice privind orientarea profesională,,. (Vrasmaș
E. 2007)

2
 În urma sesizării cadrelor didactice şi la solicitarea părinților, realizează evaluarea
psihopedagogică, sprijină învăţătorul sau profesorul diriginte în întocmirea caracterizării şi a fişei
psihopedagogice şi întocmeşte traseul educaţional al elevului, având la bază evaluarea medicală.
                 Prin consilierea psihopedagogică remedială, consilierul acordă sprijin, ajutor și
îndrumare copiilor/elevilor cu diverse tipuri de nevoi în educație, celor din minorități sau celor
instituționalizați pentru a se adapta psihologic şi comportamental la activitatea de învățare dar și
în relaţiile interpersonale. Consilierul pentru integrarea și includerea acestor copii în grupul
clasei desfășoară activități la clasă pentru formarea unei atitudinii nediscriminatorii, de acceptare
a diversităţii şi a respectului faţă de identitatea culturală şi etnică.
Integrarea/ incluziunea copiilor cu CES cere de la persoanele implicate competenţă,
profesionalism şi optimism, întrucât uneori, din cauza diversității problemelor copiilor în ciuda
eforturilor depuse nu se găsesc soluții optime pentru ameliorarea lor.
Responsabilitatea principală a consilierului şcolar constă, în ,,susţinerea permanentă a
actorilor responsabili de educaţia copilului şi fortificarea dezvoltării psihologice a elevului în
limitele abilităţilor pe care acesta le posedă şi ale celor care îi sînt utile pe viitor,,. (Vrasmaș
E.2007).
 Consilierul dovedește atitudini de întrajutorare față de cadrul didactic și acordă sprijin în
cunoașterea particularităților elevilor, a tipului de inteligență, a stilului de învățare, în
identificarea barierelor de învățare pentru ca fiecare să-și găsească locul în procesul de predare-
învățare.
În colaborare cu profesorul itinerant sprijină cadrul didactic în adaptarea curriculumului
şi întocmirea planului de intervenţie personalizată pentru a răspunde cerințelor copiilor cu
dificultăți de învățare, supraveghează implementarea lui și monitorizează progresul copilului
integrat.
            Pentru informarea cadrelor didactice am susținut în cadrul comisiilor metodice prezentări
care vizează problematica incluziunii copiilor și a elevilor cu cerințe educaționale speciale.
Astfel în colaborare cu profesorii logopezi sau cu profesorii itineranți despre ,,Integrarea copiilor
cu CES în învățământul de masă, adaptarea curriculară și consiliere,, , ,,Dezvoltarea abilităților
de interrelaționare a copiilor cu autism,, , ,,Metode de diminuare a comportamentului hiperactiv
și opoziționist,,
Am recomandat spre studiu ghiduri pentru cadrele didactice și părinți privind copiii cu
CES și astfel s-au familiarizat cu legislația care protejează copilul cu CES, principiile integrării
au înțeles termenii cerințe educaționale speciale, adaptare curriculară, Plan de Intervenție
Personalizat. În urma acestor activități de informare și sensibilizare am constatat o mai bună
comunicare și colaborare cu profesorul itinerant în întocmirea unor instrumente de evaluare și în
desfășurarea activităților remediale.
Pentru a construi un parteneriat real între părinții elevilor cu CES și școală am acordat
atenție așteptărilor familiei și le-am făcut cunoscute rolul și importanța serviciilor, persoanele
care sprijină educația copilului lor, precum și modalitățile de colaborare cu acestea pentru a fi
înțelese și acceptate. În funcție de caz, am recomandat suplimentar alte tipuri de servicii oferite
de centre de recuperare sau organizații nonguvernamentale cu reprezentanții cărora am menținut
colaborarea.
Calitatea serviciilor profesorului itinerant, ale consilierului și ale logopedului este
măsurată și de modul cum participă părinții la acestea și cum sunt implicați în continuarea
activităților și de aceea e important să conștientizeze importanța serviciilor și riscurile
întreruperii activităților de recuperare.

3
              În activitățile de consiliere individuală a părinților am avut în atenție  identificarea
nevoilor educative ale acestora pentru creșterea abilităților și competențelor educative, dar și a
încrederii în propriile forțe pentru a-și sprijini proprii copii. Am încurajat părinții să se implice
personal de a lucra în programul de intervenție personalizat pentru a cunoaște nevoile copilului și
a asigura succesul.
Prin consilierea individuală a părinților am realizat  și o informare cu legislația în vigoare
care protejează și sprijină copilul cu CES pentru a-i cunoaște și apăra drepturile. Părinții au fost
motivați să se implice în procesul de învățare, să-și ajute copilul la teme în urma informațiilor pe
care le-au primit despre:
-          Regimul de viață și timpul liber al copilului;
-          Cum întocmim un program al zilei/ săptămânii pentru  perioadele de școală și de  vacanță;
-          Cum stabilim regulile;
-          Modalitățile de îmbunătățire a stimei de sine a copilului în cadrul familiei;
-          Îmbunătățirea comunicării cu învățătoarea/dirigintele/profesorii de la clasă.
             În unele situații părinții sunt disperați și dornici de a face orice, în alte situații se simt
neputincioși  și colaborează într-o măsură mai mică, însă întotdeauna i-am consultat  ca parteneri
de activitate și în luarea deciziilor. Dificultăți am întâmpinat în cazul familiilor sărace, a
părinților cu dizabilități sau tulburări grave de comportament și atunci am solicitat sprijinul
asistentului social.
Prin activitățile de consiliere individuale dar și cele desfășurate cu grupul clasei copiilor
cu dificultăți de învățare li se dezvoltă respectul faţă de sine, li se formează o imagine pozitivă
despre propria persoană și încredere în forţele proprii pentru a-i motiva să progreseze.
            IV. Practici de integrare/incluziune
Şcoala incluzivă este o şcoală tolerantă, prietenoasă şi democratică, care valorizează şi
integrează toţi copiii. Pentru a reduce izolarea în clasă a elevilor cu cerințe educaționale speciale
consilierul şcolar iniţiază şi coordonează programe prin care influențează pozitiv climatul
relațional al clasei, astfel încât  să fie ,, încurajator pentru toţi elevii şi pentru fiecare elev în
parte,,.
În acest sens, am derulat pe o perioadă de doi ani Proiectul ²Acceptă diferenţele!² care
are ca obiectiv general, prevenirea şi combaterea fenomenului de discriminare a copiilor din
medii defavorizate, minorități, copii cu cerințe educaționale speciale, copii instituționalizați.
Obiectivele specifice:
1.      Creşterea conştientizării şi sensibilizării cu privire la fenomenul de discriminare a copiilor din
medii defavorizate în cadrul şcolii;
2.      Creşterea toleranţei şi deschiderii faţă de grupurile dezavantajate supuse discriminării;
3.      Creşterea capacităţii de comunicare şi relaţionare a copiilor din medii defavorizate.
            Echipa de proiect îşi propune să faciliteze integrarea elevilor cu cerințe educaționale
speciale, a celor din minorități și a celor instituționalizați care din cauza problemelor de învățare
și de conduită  generează deseori o atitudine ostilă, discriminatorie din partea colegilor de clasă
şi uneori apar proteste şi presiuni din partea părinţilor, fiind priviţi ca şi “copii problemă”.
 Reușita școlară a acestor copii depinde de gradul de implicare în activităţi de socializare,
comunicare, relaţionare, consiliere şi de gradul de sensibilizare a  elevilor, cadrelor didactice şi a
comunității faţă de problemele cu care se confruntă.
            Echipa de proiect formată din cadrele didactice de la clasele a IV-a a avut rolul de a
promova toleranţa şi nondiscriminarea în mediul şcolar utilizând ca strategii didactice jocurile de

4
 inter-cunoaştere, poveştile raţionale, studiile de caz, jocurile de rol, softuri educaţionale,
activităţi de informare și consiliere cu privire la formele, cauzele şi efectele discriminării.
Grupul ţintă a fost constitut din 100 de elevi din clasele a IV-a și în anul următor din
96 de elevi.
              Beneficiari indirecţi au fost reprezentați de elevii şcolii, cadrele didactice, ceilalţi
angajaţi ai şcolii, părinții copiilor, şcoala – prin mediatizarea imaginii acesteia, partenerii
implicaţi, respectiv Direcţia Judeţeană de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, Centrele de
plasament și Asociația de Părinți a școlii.

Analiza SWOT
Puncte tari:
-          identificarea climatului social la nivelul fiecărei clase în faza iniţială şi cea finală a
proiectului;
-          activităţi atractive, relaxante;
-          interesul elevilor pentru ,,altfel,, de activități decât cele de la clasă;
-          disponibilitatea cadrelor didactice de a participa;
-          deschiderea copiilor de a lucra în echipe;
-          diversitate strategiilor didactice,
Puncte slabe
-          capacitate scăzută de atragere a fondurilor extrabugetare pentru asigurarea premiilor
-          lipsa unei săli de festivități de mare capacitate;
-          participare redusă din partea părinților sau a reprezentanţilor copiilor instituţionalizaţi.
Oportunități:
-          comunicarea eficientă elevi-profesori;
-          stabilirea unei relaţii eficiente între şcoală -  familie/centrele de plasament- specialiști;
-          implicarea cadrelor didactice în dezvoltarea relaţiilor de parteneriat educaţional între diverse
instituţii de învăţământ;
-          stimularea creativităţii elevilor;
-          creșterea gradului de coeziune între profesorii din proiect.
Amenințări:
-          dezavantajul creat de programul școlar încărcat și de particularitățile școlii(orar în două
schimburi);
-          slaba implicare a cadrelor didactice;
-          participarea unui mic număr de părinți ca invitați.

Principalele activităţi ale proiectului:

A.1. Promovarea proiectului „Acceptă diferenţele!” cu ocazia Zilei Internaţionale a Toleranţei
a)      Realizarea materialelor de promovare (afişe, pliante);
b)      Prezentarea unui material despre Ziua Internaţională a Toleranţei şi  a activităţilor proiectului. 
A.2. Aplicarea instrumentelor de măsurare a sintalităţii grupului clasei şi a percepţiei elevilor
privind egalitatea şanselor şi nondiscriminarea
a)      Exerciţiu-joc ,,Ghemul,,;
b)      Aplicarea Testului sociometric; 
c)      Aplicarea Chestionarului de măsurare a percepţiei elevilor privind egalitatea şanselor şi
nondiscriminarea.

5
 A.3. Cunoaşterea şi conştientizarea formelor de discriminare
a)      Povestea “Dulcia – tânăra manouche”;
b)      Jocuri pentru conștientizarea discriminării ,,Eticheta,, și ,,Forţeaza cercul,, ;
c)      Discuție pentru identificarea altor motive de discriminare(să fii de rasă diferită; să fii băiat sau
fată; să ai o altă religie; să fii handicapat; să fii din altă ţară; să fii sărac).
 A.4. Identificarea factorilor care generează discriminarea şi a efectelor discriminării                
a)      Prezentarea unor secvențe din  filmul documentar „Ochi albaştri –ochi căprui”;
b)      Discuție despre efectele discriminării și exprimarea impresiilor în urma vizionării filmului
c)      Joc exercițiu,,Statuia grupului,,;
A.5. Realizarea „ Copacului Toleranței”
a)      Fişa de lucru ”Modul în care mă simt ” cu situaţii discriminatorii;
b)      Discuții pe 5 grupuri despre  emoţiile şi gândurile declanşate de fiecare situație;
c)      Realizarea „Copacului Toleranței” care simbolizează o lume fără discriminare;
d)     Identificarea și notarea de strategii tolerante.
A.6. Descoperirea strategiilor de diminuare a discriminării
a)      Exercițiu de grup „Rotaţia desenelor”;
b)      ,,Povestea ghemelor pufoase și calde,,.
A.7. Percepţia elevilor asupra fenomenului de discriminare prin creaţii artistice
a)      Concurs artistico-plastic desen/pictură;
b)      Concurs literar compunere și poezie;
c)      Expoziție cu tema „Ziua diversităţii”;
A.8. „Acceptarea diferenţelor, pas cu pas”
a)      Reaplicarea Testului sociometric; 
b)      Reaplicarea Chestionarului de măsurare a percepţiei elevilor privind egalitatea şanselor şi
nondiscriminarea ;
c)      Evaluarea proiectului – prezentarea jurnalului de impresii, prezentarea lucrărilor  premiate,  și
a unui film cu imagini din cadrul activităților.

Proiectul a fost primit cu entuziasm de copii și cadrele didactice pentru că formele de

organizare, mijloacele de realizare și materialele atractive se difereanțiau de cele folosite
frecvent la clasă. Toți elevii au fost încurajați să participe, au fost motivați și stimulați să-și
exprime opiniile. Prin implicarea tuturor elevilor s-a încercat spargerea barierelor și eliminarea
prejudecăților legate de apartenența la un anumit mediu. Îmbunătăţirea relaţiilor din grup a dus la
creşterea sintalităţii grupului respectiv, la o mai pronunţată dorinţă de ajutare a celorlalţi, la o
mai bună acceptare a acestora. Impresiile copiilor reflectă impactul pozitiv al proiectului:
„Acest proiect este important pentru educaţia noastră”, „ învăţăm cum să ne purtăm, să
vorbim civilizat şi să nu facem diferenţe între colegi.,, S. B. Cls. aIV-a B

„Copii nu prea mă respectă”, „mulţi îmi zic că sunt grăsuţă”, „au râs de mine şi m-am
simţit groaznic”. Trebuie să fim toleranţi şi „aştept ca toţi colegii mei să mă respecte aşa cum
sunt”. M. I. aIV-a B

6
 „ Unii copii au probleme, unii sunt mai buni  la învăţătură, alţii sunt mai slabi, dar toţi
copiii au dreptul de a învăţa.”  A. V. S. B. Cls. aIV-a B

 „ Trebuie să-i respectăm şi pe copiii de la cămin, chiar dacă sunt mai slabi la
învăţătură. Ei sunt chiar buni şi sunt timizi”. I. A Cls. aIV-a A

„ Aş vrea ca acest proiect să schimbe atitudinea unor colegi cărora nu le pasă de situaţia grea
a altora”, „ aştept ca toţi copiii din şcoală să fie mai buni şi să se ajute între ei”, „ să înveţe să
se comporte civilizat cu cei din clasă, din şcoală sau cu oamenii  mari”. T. D. Cls. aIV-a A

În concluzie, cadrele didactice, trebuie să perceapă incluziunea ca pe o mişcare de extindere a

scopului şi rolului şcolii obişnuite, pentru a putea răspunde diversităţii de nevoi educative ale
copiilor. Elevii cu cerințe educaționale speciale au aceleași nevoi ca și ceilalți copii, înțelegere,
respect, afirmare de sine dar au și nevoi specifice în funcție de problema pe care o au.
  Profesorul consilier şcolar va înlătura prejudecăți, va schimba mentalități, va menține în
permanenţă colaborarea cu părinţii, cadrele didactice sau conducerea şcolii, în vederea stabilirii
unui parteneriat educaţional eficient, în beneficiul acestor elevi, contribuind astfel la reușita
școlară.
BIBLIOGRAFIE:
Gherguț , Alois, (2005), Sinteze de Psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene
de obținere a gradelor didactice, Editura Polirom, Iași;
Stanciu, Monica, (2013) Copiii cu dizabilităţi – Raport septembrie 2013, UNICEF România,
Bucureşti;
Vrasmaş, Ecaterina,(2007) Dificultăţile de învăţare în şcoală – domeniul nou de studiu şi
aplicare,     Editura V&INTEGRAL, Bucureşti;
Vrasmaș, T. (2004) , Şcoala şi educaţia pentru toţi, Editura Miniped, Bucureşti, p.51-52.
 Vrasmaș, T. (2001), Învăţământul integrat şi/ incluziv, Editura Aramis, Bucureşti, pag.8-18,
pag.34-35.
Băban, A., (coord.), (2001), Consiliere educațională. Ghid metodologic pentru orele de
dirigenție și consiliere, Editura Imprimeria Ardealul, Cluj-Napoca.
Dumitru, I. Al., (2008) Consiliere psihopedagogică. Baze teoretice și sugestii practice, Editura
Polirom, Iași.

DIN CREAȚIILE ELEVILOR

7
 TOLERANŢA
Anisim Cosmina cls. a IV-a B

Să intrăm pe poarta speranţei,

Să intrăm pe poarta toleranţei.
Toleranţa,  gingaşă floare ,
Te învaţă să te porţi ca atare.                                                                
Toleranţa se învaţă de când eşti mic,
Iar aceasta nu te costă nimic.