ASOCIAȚIA PROEURO-CONS SLATINA

PORTOFOLIU CURSANT

PROGRAMUL DE FORMARE

EDUCAȚIE INCLUZIVĂ-PROVOCĂRI ȘI DILEME PENTRU O ȘCOALĂ

INCLUZIVĂ A VITORULUI

Nume și prenume cursant: NICOLAE MARIA

Unitate de învățământ: ȘCOALA GIMNAZIALĂ PLEȘOIU ,JUD. OLT

 Structura portofoliului
Portofoliul personal este format din 5 teme, conform structurii pe module, pentru fiecare modul fiind
alocată o temă, la alegere dintre temele propuse, astfel:

Disciplina Propuneri teme

Școala pentru toți și cadrul  motivația participării la curs și definirea obiectivelor

legislativ de dezvoltare a
1 educației incluzive
2 De la școala specială la
școala pentru diversitate.
Managementul educației
incluzive
personale de învățare;
 harta mentală pornind de la conceptul de educație
incluzivă;
 scurtă evaluare instituțională a propriei școli, din
perspectiva educației incluzive.
 autoevaluarea propriilor competențe din perspectiva
educației incluzive;
 harta conceptuală privind rolurile posibile;

3 Cerințe educaționale  proiect de dezvoltare instituțională a școlii din

speciale
4 Metode utilizate în predarea
și evaluarea copiilor cu CES
perspectiva construirii planului de activități de educație
incluzivă, set de recomandări formulate;
 propunere de activităţi, elaborate în echipă şi avizate din
punct de vedere calitativ de către lider.
 hartă a nevoilor;
 instrumente de culegere a datelor;
 planul de activități;

5 Școala incluzivă -provocări  un proiect școlar având un subiect de educație incluzivă;

și dileme  planul de utilizarea a educației incluzive pentru
dezvoltarea instituţională a propriei şcoli.
Tema 1 Scurtă evaluare instituțională a propriei școli,
din perspectiva educației incluzive

Şcoala la care predau este o şcoală deschisă pentru toţi copiii, indiferent de etnie, religie, 
probleme de la dificultăţi de învăţare, până la tulburări de limbaj, deficienţe motorii, vizuale, auditive
sau tulburări emoţionale şi de comportament ce pot fi temporare sau permanente. Întreaga activitate
din şcoala noastră este organizată pe principiile şcolii incluzive. Profesorii  lucrează în echipă,
căutând cele mai eficiente metode de a centra întreaga activitate pe elev. De asemenea, având si elevi
cu CES, în colaborare cu profesorul itinerant am elaborat programe adaptate elevilor pentru a asigura
progresul individual.
În şcoala noastră, la inceput de an școlar, au fost înregistrați elevi care au diferite probleme. Din cei
312 elevi și preșcolari , 6 elevi/preșcolari sunt certificați CES, având retard mediu/ sau alte
probleme. Din cei 6 elevi certificați, doar 4 lucrează cu profresorul itinerant. Un număr aparent mic de
elevi cu CES, dar ceea ce trebuie reținut este faptul că ei sunt mai mulți, dar familia nu acceptă acest
lucru și refuză să meargă la un medicul specialist spre a vedea dacă problema copilului semnalată de
educatoare/ învățătoare/ professor este reală, spre a găsi soluții de a îmbunătăți o problemă atât de
serioasă și delicată în aceeași măsură.
Consider că munca in echipă este reuşita activităţilor noastre. Insă fără implicarea comunităţii locale,
a părinţilor, asociaţiilor nonguvernamentale nu se poate reuşi. Noi am intâmpinat greutăţi în realizarea
programelor speciale pentru elevii cu C.E.S ( în funcţie de  necesitatea fiecărui elev). De aceea,
trebuie să se regândescă învăţământul din  perspectiva – realizării unei educaţii inclusive - numărul de
elevi la clasă, variante de programe, dotarea şcolilor, pregătirea profesorilor etc. Personalul din şcoală
reacţionează pozitiv la dificultăţile întâmpinate de elevi, sunt oameni cu dăruire, adevărați
profesioniști care pun suflet în tot ceea ce întreprind. Unii dintre acești elevi înregistrează succese în
procesul de învăţare, dacă familia continuă munca profesorului, implicându-se în tot ceea ce trebuie să
facă copilul său. . Dificultăţile în învăţare sunt considerate ca prilejuri de dezvoltare a unor practici
mai bune. Toţi profesorii din şcoală participă la planificarea activităţilor de pregătire. Membrii
consiliului managerial se implică în îmbunătăţirea activităţii la clasă, școala oferind înscrierea la
programe de formare cadrelor didactice, în limita fondurilor existente în buget.
Cred cu tărie că o şcoală incluzivă în adevăratul sens al cuvântului trebuie să îndeplinească unele
condiţii primordiale, condiții pe care școala unde predau nu le are în totalitate:
-să beneficieze de programe şcolare speciale şi să existe standarde curriculare de performanţă diferite
pentru copiii cu CES;
- să dispună de dotări corespunzătoare pentru elevii cu deficienţe fizice: rampă pentru scaun cu rotile,
un personal auxiliar (îngrijitori) pentru a transporta elevii în cauză in anumite locuri, sala de
sport,cabinet de  informatică etc. În scoala noastră, există rampe de acces în școală, dar nu există între
etajele școlii...
-să aibă cadre de specialitate: psiholog, medic, terapeut, consilier de specialitate, care să îi sprijine
permanent şi eficient pe elevii cu CES sau pe elevii cu o situaţie socială dificilă; Noi nu avem
psiholog. - existenţa unor ore speciale în cadrul curriculumului aprofundat, ore de recuperare menite
să asigure dobândirea unor achiziţii minimale în cazul copiilor cu CES. În ultimii doi ani școlari, un
professor itinerant lucrează câte două ore cu o parte dintre elevii noștri cu CES. Munca acestui
professor itinerant se vede, dar timpul alocat este insufficient și acesta își desfășoara munca cu acești
elevi în timpul programului școlar; -
şcoala să beneficieze de o intervenţie mult mai promptă  din partea organelor de specialitate.

Având în vedere cele prezentate, pot spune că lucrez într-o școală în care se depune un efort
deosebit spre a îmbunătății lucrul cu elevii cu CES.

Tema 2 : Autoevaluarea propriilor competențe din

perspectiva educației incluzive

Pentru o reuşită deplină a integrării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale  într-o şcoală de
masă/incluzivă, este nevoie de parcurgerea în timp a mai multor etape  distincte prin care se urmăreşte
asigurarea condiţiilor optime pentru o nouă formă de organizare a şcolii şi a curriculumului aplicat de
şcoala respectivă. Un rol important îl are și profesorul, acesta trebuie să fie un adevărat maestru
pentru a reuși să-și atingă obiectivele pe care și le-a propus. Astfel, autoevaluarea propriilor
competențe din perspective educației inclusive este un process foarte serios, de care fiecare cadru
didactic este responsabil.

Ținând cont de faptul că elevii cu CES pot fi frecvent frustrați de incapacitatea lor de a se
face înțeleși, de cele mai multe ori, aceștia au nevoie de instruire și practică pentru a face alegeri
benefice pentru ei înșiși. De aceea, trebuie să ținem cont de faptul că multe aspecte ale vieții lor pot fi
bine structurate și controlate de adulți. Uneori, elevii continuă să aleagă o activitate sau un obiect
pentru că ei nu știu cum să aleagă altul. Trebuie astfel dezvoltate metode individuale de a oferi
elevilor posibilitatea de a alege în absența unei abilități de a comunica. Învățarea directă de a face
alegeri poate fi o metodă utilă. Alegerea ar trebui să se limiteze la una sau două activități preferate
până când elevul înțelege conceptul de alegere. Alegerile de tip deschis nu vor spori abilitatea elevului
de a face alegeri și pot genera, de cele mai multe ori, frustrare. 
Atunci când furnizăm  instrucțiuni pentru elevi cu CES,  trebuie să evităm  seriile lungi de
informații orale. După cum se știe, instruirea orală cu indicii și reprezentări vizuale îi vor ajuta pe
elevi să înțeleagă. Astfel, acordați atenție problemelor de procesare și de stimulare. Nu uitați că elevii
cu CES ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a răspunde decât ceilalți elevi
Acest lucru poate fi legat de dificultăți cognitive și / sau motorii. Elevii cu CES ar putea avea
nevoie să proceseze fiecare componentă a mesajului sau cerinței și prin urmare, au nevoie de timp
suplimentar pentru a răspunde. Oferind timp suplimentar în general, și un timp suficient între
instrucțiuni și răspunsurile elevilor sunt câteva tactici importante pentru sprijinirea elevilor cu CES. 
Predăm idei abstracte și gândire conceptuală utilizând exemple specifice și schimbați
exemplele astfel încât conceptul să nu fie învățat accidental ca aplicându-se într-un singur
mod.Utilizăm  analiza sarcinilor. Profesorii și părinții ar putea avea nevoie să etapizeze sarcinile
complexe în sub-sarcini și să se le consolideze în pași mici, care pot fi învățați. Pentru fiecare pas al
unei sarcini complexe, elevul trebuie să aibă abilitățile necesare pentru a o îndeplini.
Utilizarea promptării pentru a ajuta elevii să învețe este un element important al instruirii
pentru unii elevi cu CES. Prompturile pot fi fizice, gestuale sau verbale. Acestea ar trebui folosite
doar atât timp cât sunt necesare deoarece elevii pot deveni dependenți de solicitări. Atunci când
utilizăm  metoda încercărilor discrete, proesorul prezintă stimulul pentru comportamentul dorit (oferă
instrucțiunile) și solicită elevului; elevul răspunde, iar apoi cadrul didactic oferă consecințe bazate pe
principii comportamentale. Promptul este adesea conceput pentru a modela comportamentul dorit sau
pentru a asista elevul în efectuarea ei.
Atunci când nu este posibilă introducerea unor sarcini necunoscute într-un mediu faliliar,
pregătim  elevul pentru noua sarcină folosind elemente de sprijin cum ar fi imagini, casete video și /
sau povestiri sociale. 
Utilizăm  materiale didactice de sprijin din școală și suporturile vizuale pentru a: 
• ajuta elevul să aibă acces la informații 
• preda noi sarcini 
De exemplu, trebuie să eliminam materialele străine de pe birou sau de la masă înainte de a
încerca să predam o abilitate, pentru a mu distrage atenția. La ora de Limba și literatura română,
prezentăm numai textul pe care dorim să îl citim mai degrabă decât întreaga carte. Evidențiam
cuvintele-cheie, cum ar fi personajul, numele din text, astfel încât acestea să fie observate. 
Dacă elevul este fixat pe un obiect sau pe un subiect, cum ar fi o culoare sau forma, o  
utilizăm  pentru a preda un concept. O activitate de învățare poate fi centrată pe un singur subiect.
Cunoașterea elevul este esențială, fiecare dintre noi suntem unici și nu putem să lucrăm după tipare.
De aceea, trebuie să menținem o listă de puncte tari și interese pentru fiecare copil în parte. Membrii
familiei/ educatoarea pot oferi informații valoroase pentru profesori legate  de abilitățile dezvoltate
acasă, la grădiniță și în comunitate. Pe acestea pot fi construite abilități  de învățare și comportamente
dezirabile. 
În cazul în care elevul demonstrează un interes și o putere deosebită într-un anumit domeniu (de
exemplu, muzică, teatru, artă, grafică, calculator), acestea sunt oportunități de dezvoltare a unei
expertize suplimentare în acest domeniu și acum familia are iarăși un rol esențial spre a dezvolta
abilitatea respectivă.
      De aceea, colaborarea școală/ familie este primordială, familia trebuie să susțină și să ducă mai
departe munca profesorului.

Tema 3 - Cerințe educaționale speciale

Subtema - Propunere de activităţi, elaborate în echipă şi

avizate din punct de vedere calitativ de către lider

1.Competiții sportive organizate sub formă de concurs sau de parcurs

aplicativ care să stimuleze elevii în practicarea diverselor sporturi și
asigurarea unei baze materiale necesare acestor activități – o dată pe lună –
„Sănătate și voie bună prin sport”;
2.Proiect educațional prin care toți elevii să înțeleagă că sunt egali în
drepturi (cei cu C.E.S., cei aparținând unor minorități și altor religii) – o
dată pe an - „Să ne cunoaștem mai bine (concurs de talente)”;
3. Activități nonformale care să satisfacă nevoia de cunoaștere și de
aventură a elevilor și în care elevii să exploreze diverse zone ale țării – o
dată pe lună – „La pas prin țara mea dragă”;
4. Activități în care elevii să fie capabili să identifice specificul fiecărei etnii
și religii – de două ori pe an - „Tradițiile mele (de Crăciun și de Paști)”;
5. Activități remediale organizate de profesori împreună cu profesorul de
sprijin într-un spațiu adecvat cu materiale didactice potrivite – de trei ori pe
săptămână – „Mă preocup de evoluția mea”;
6. Activități de lectură și caligrafie organizate în biblioteca școlii – o dată pe
săptămână – „Cartea mea cu surprize”;
7. Activități practice de confecționare a unor obiecte utile sau decorative în
colaborare cu părinții în atelierul școlii – o dată pe săptămână – „Șezătoare”;
8. Activitate de cunoaștere a valorilor personale ale fiecărui elev –de două
ori pe an - „Ne asemănăm prin valorile pe care le avem”;
9. Activități care vizează lucrul în echipă și colaborarea – o dată pe
săptămână – Proiecte la o disciplină de studiu (limba română, educație
tehnologică, limba latină): „Scriitorul”, „Parada anotimpurilor”,
„Amenajarea spațiului în care învăț”, „Personalități care mi-au marcat
existența”, „Eroul meu”.

Tema 4: Metode utilizate în predarea și evaluarea copiilor cu CES

Subtema - Planul de activități

Activitățile, jocurile care ajută cel mai mult la integrarea copilului cu C. E.

S. și la dezvoltarea stimei de sine, sunt în special cele axate pe mișcare, cele
muzicale, logico-matematice și, mai târziu, concursurile.
Activități pentru integrarea elevilor cu CES: Jocuri de socializare

„Poștașul”- este un joc iubit atât la grădiniță, cât și în clasele primare și

gimnaziale. El va fi adaptat după nevoile fiecărei claseși după nevoile elevilor
cu C. E. S., dar și după disciplina predată. Un copil ține o scrisoare în mână și
poartă un dialog introductiv cu întregul colectiv:

-Cine este?

-Poștașul!
-Și ce ne aduce?

-O scrisoare?

-Pentru copiii care…(mănâncă, dansează, cântă la pian, se spală pe dinți etc).

Copiii încearcă să gesticuleze cât mai bine provocarea lansată de către poștaș,
iar acesta îl va alege pe următorul, în funcție de cât de bine au îndeplinit sarcina.
Fiind un joc simplu, care implică mimica mai mult decât comunicarea, elevul cu
C.E.S. se va simți în largul său, va realiza că poate face aceleași lucruri cu cei
din clasa lui. Starea de bine pe care o trăiește la școală un elev este cea mai
puternică armă pentru integrare și pentru obținerea succesului școlar.

„Deschide urechea bine!”- cred că toată lumea cunoaște regulile simple ale

acestui joc. Un elev stă pe un scaun, în fața clasei, cu spatele și, după ce ascultă
cântecelul („Deschide urechea bine să vedem ghicești ori ba, cine te-o striga pe
nume, hai ghicește, nu mai sta!”) trebuie să spună numele colegului care l-a
strigat. Jocul este extrem de util pentru toți copiii care formează un nou colectiv,
este o modalitate facilă de a învăța numele colegilor. El solicit atenția și simțul
auditiv. Poate fi jucat și de către nevăzători.

Jocuri de stimulare senzorială

Orele de muzică și mișcare, arte vizuale și abilități practice, precum și cele
de joc și mișcare sunt cele mai generoase pentru includerea în programă a
jocurilor senzoriale distractive pentru elevii cu CES. Iată câteva exemple care
vor cuceri întregul colectiv:

1.Cursa broscuțelor. Într-o cutie se pun două broscuțe făcute din hârtie

(origami). Fiecare copil primește câte un pai de suc în care trebuie să sufle până
când animăluțul său ajunge la linia de final. Activitățile care implică suflatul
ajută de asemenea și la corectarea dificultăților de vorbire, pronunție a
sunetelor.
2.Modelaj din aluat – copiii amestecă făină cu apă și din aluatul rezultat pot
modela animăluțe, figuri geometrice, oameni de zăpadă, etc. După uscare, își
pot picta figurinele cu acuarele de apă.

3.Împerechează obiectele după sunet- în cutiuțe mici de plastic (gen de surpriză

de ou Kinder) se ascund diverse obiecte mici: boabe de fasole, bănuți, mărgele,
bomboane etc. Copiii trebuie să agite fiecare recipient și să le potrivească după
sunetul emis, două câte două.

Jocuri de autonomie personală

Numită ludoterapie, terapie ocupațională, acțiunea de stimulare a
autonomiei personale se poate face și la școală, nu numai la ședintele de terapie
individuală, doar că un pic altfel, împreună cu elevii tipici.

1.Astăzi ne ordonăm lucrurile! Fiecare copil trebuie să își deseneze propriul

simbol ori să-și scrie numele complet pe dulapul sau pe portofoliul personal, pe
care să-l recunoască cu ușurință. Odată pe săptămână, profesorul îi îndrumă pe
copii să-și ordoneze lucrările, proiectele, testele. Elevii cu CES pot învăța, prin
această acțiune repetată, că toate lucrurile au locul lor la școală, că trebuie să
aibă grijă de obiectele personale.

2.Jocurile de rol– sunt ideale pentru orice arie de dezvoltare, dar, în cazul

autonomiei personale, elevii speciali pot învăța ușor principii esențiale ale vieții
de zi cu zi: „De-a magazinul”, „La spectacol”, „În vizită la muzeu”, „În
excursie”, „Curățenie în camera mea”. Observând de fiecare dată
comportamentul colegilor, imitându-l și generalizând fiecare noțiune dobândită
într-o situație reală, autonomia personală va fi îmbunătățită semnificativ.

3.Exerciţii perceptiv-motrice de orientare şi organizare temporală: „Mergi în

ritmul dat de mine!”, „Baloanele cu zilele săptămânii”, „Stai pe roşu, treci pe
verde!”; exerciţiu-joc de memorare a zilelor săptămânii; exerciţiu-joc de
asociere a momentelor zilei cu activităţile corespunzătoare („Orarul în
imagini”).
 Jocuri de dezvoltare cognitivă

Gândirea, memoria, atenția, motivația, creativitatea reprezintă elemente

esențiale în obținerea reușitei școlare. Elevul cu C. E. S. trebuie să urmeze o
programă adaptată conform cu nivelul dezvoltării sale intelectuale. Profesorul
poate folosi însă câteva trucuri, care-l vor ajuta pe cel mic să învețe cu ușurință:
* folosirea în predare a mijloacelor audio-vizuale (în cazul elevilor
cu ADHD si autism au un randament destul de bun);
* evaluarea prin metoda proiectelor (și nu prin teste de evaluare clasice care de
obicei au și limită de timp în rezolvarea lor);
* jocuri de sinteză perceptuală în cadrul software-ului educativ (manuale
digitale)
înlocuirea scrisului de mână cu cel de tipar sau chiar folosirea calculatorului la
majoritatea materiilor (da, legea permite asta!);
* alegerea diverselor jocuri didactice precum: jocuri cu elemente de
abstractizare și generalizare, jocul omisiunilor (excluderea elementelor
nepotrivite dintr-un ansamblu/ sesizarea elementelor lipsă dintr-un ansamblu);
jocuri asociative („Jocul categoriilor”, „Familia de animale“; „Salata de
legume”; „Care este casa lui?”, „La ce foloseşte …?”); – jocul ghicitorilor.
Exemple de jocuri care pot fi folosite în procesul de integrare a elevilor cu
cerințe educaționale speciale în învățământul de masă sunt nenumărate, iar ele
pot fi folosite la absolut orice materie, în pauze, în cadrul activităților
extrașcolare.

Tema 5. Proiect școlar având un subiect de educație incluzivă

Titlu: „Să ne bucurăm împreună de darurile toamnei!”

Inițiator: Nicolae Maria

Școala Gimnazială Pleșoiu

Argument

Educația incluzivă reprezintă un proces permanent de îmbunătățire a

instituției şcolare, având ca scop exploatarea resurselor existente, mai ales a
resurselor umane, pentru a susține participarea la procesul de învățământ a
tuturor persoanelor din cadrul unei comunități (în conformitate cu anexa nr. 1
din HG 1251/2005). Reprezintă o societate pentru toți în care fiecare se simte
parte a acesteia. Principiile pe care trebuie să le respectăm în activitatea cu
elevii sunt: diferențele dintre oameni sunt normale, diferențele conduc la
progres și diferențele presupun respect, nu toleranță şi nici milă.
Consiliul Europei și Comisia Internaționala UNESCO pentru Educația
Secolului XXI consideră că unul dintre obiectivele majore ale educației este „a
învăța împreună, a învăța să trăim cu ceilalți”.

Școlii îi revine sarcina de a forma indivizi capabili să se înscrie intr-un

sistem coerent în care respectul pentru celălalt, toleranța, cooperarea și
acceptarea diversitătii să devină un fel de valori supraordonate, care să-i ajute
pe indivizi să facă cea mai bună alegere și să se orienteze în contextele
multiplicării de valori.

Comunicarea în rândurile grupurilor în care există persoane cu C. E. S., dar

și persoane de alte etnii și alte religii trebuie să aibă la bază conștientizarea
propriei identități culturale și diversitatea persoanelor educate. Întrucât această
identitate variază in funcție de grupuri și societăți, modul în care se comunică va
depinde într-o manieră esențială de înțelegerea fiecărei persoane în parte și a
culturii din care face parte, deoarece toți evem egalitate de șanse și trebuie să
fim tratați în mod egal.

Prin acest proiect dorim să dezvoltăm capacități de comunicare și

interrelaționare între elevi, să arătăm copiilor că ei toți, indiferent dacă au o
deficiență sau nu, dacă au o altă religie sau sunt de altă rasă, doresc să se joace,
să învețe, să se bucure de tot ceea ce-i înconjoară și o pot face într-o relație de
prietenie, de respect și întrajutorare reciprocă, într-un climat de stabilitate și de
înțelegere. Copiii vor afla lucruri interesante despre cei cu care conviețuiesc,
vor afla că, deși sunt diferiți, există și trăsături prin care se aseamănă, dar care îi
fac valoroși și că toti au aceleași drepturi. De asemenea, prin intrmediul celor
două două discipline pe care le predau, limba română și educația tehnologică,
doresc să îi determin să acționeze, să confecționeze obiecte decorative într-un
climat de voie bună și într-o atmosferă de recitare de poezii și a lecturării unor
texte. Activitatea de tip șezătoare în care predomină sincretismul este cea mai
potrivită pentru a-i determina să se manifeste natural.

Consider că cea mai bună modalitate de acceptare a celuilalt este munca în

echipă și activitățile practice. Activitățile transdisciplinare oferă posibilitatea
învățării și a formării de priceperi și deprinderi în același timp.

Toamna este anotimpul atâtor schimbări şi modificări în natură, dar şi în

viaţa copiilor deoarece se îndreaptă cu paşi repezi spre un nou an şcolar, iar
unii elevi vin în contact cu alții pentru prima dată.

Profesorul de limba română are datoria să îndrume paşii nesiguri ai elevilor

în tărâmul minunat al cărţilor, și, dacă are posibilitatea să ofere elevilor
momente de satisfacție prin realizarea unor creații proprii din materiale naturale
de care să fie mândri. De asemenea implicarea părinților în activitate dă
posibilitatea acestora să cunoscă mai bine munca profesorului la clasă și să vadă
contribuția propriului copil în activitate.

În ultimii ani s-a observat o scădere a interesului pentru lectură, în special

la elevii din mediul rural, care nu numai că nu au o bibliotecă acasă, dar nu au
nici măcar o carte, iar lipsa de interes a părinţilor este totală. De aceea consider
că şcoala trebuie să le trezească interesul pentru lectură şi dragostea pentru citit,
dar să o facă într-o manieră diferită combinând disciplinele.
 Proiectul propus urmăreşte transformarea reală a elevilor în actori
principali ai demersului educaţional, urmărindu-se atingerea unor obiective de
natură formală, informală și socio-comportamentală.

GRUP ȚINTĂ: toți școlarii din ciclul gimnazial, între care se găsesc copii cu C.
E. S., copii de naționalități diferite sau cu religii diferite din comună.

PERIOADA : primele 3 săptămâni din luna octombrie

DATA DESFĂȘURĂRII: 25 octombrie 2021

LOCUL: Școala Gimnazială Pleșoiu (sala de clasă, curtea, grădina)

RESURSE UMANE:

 școlari;
 părinți;
 cadre didactice;
 reprezentanti ai comunității.
RESURSE MATERIALE:

 coli albe;
 foi A4;
 carioci;
 panouri;
 papură, frunze, material reciclabile (cutii, tuburi de la pungi);
 aracet;
 sfoară.

RESURSE FINANCIARE:

-resurse proprii.

ECHIPA DE PROIECT:

COORDONATORI PROIECT: Petrescu Aurelia , Scoala Gimnaziala Nr. 1

Slatina
 Benchea-Joca Oana-Maria, Scoala Gimnaziala
Nr.1 Sănduleni

PARTENERI ÎN PROIECT:

- Primăria Pleșoiu

- Biserica Pleșoiu

SCOPUL PROIECTULUI:

SCOPUL: promovarea comunicării între copiii diferiți ca nivel al dezvoltării,

ca etnie și religie;

OBIECTIVE:

 dezvoltarea unor atitudini pozitive față de colegi având ca urmare

eliminarea discriminărilor de orice natură;
 formarea-dezvoltarea competențelor de comunicare și dialog;
 stabilirea de relații de prietenie între copii ce aparțin diverselor grupuri:
copii cu C. E. S., diferite etnii și diferite culte religioase;
 cultivarea spiritului de colaborare, întrajutorare și competiție;
 realizarea unor lucrări comune ( proiecte, decorațiuni).
 stimularea şi promovarea capacităţilor creatoare ale tuturor elevilor prin
organizarea de expoziţii care să conţină compoziţii literare, proiecte,
eseuri, ornamente care să le dea satisfacția lucrului bine făcut;
 amenajarea spațiului școlar (curățenie, ornarea claselor cu propriile
produse confecționate în activitate);

 atragerea efectivă a elevilor în organizarea unor activităţi cu caracter

extracurricular, conducând la creşterea numerică şi calitativă a acestor
activităţi;

 conştientizarea afectivităţii de grup ca suport al prieteniei;

 identificarea propriilor valori şi a grupului/comunităţii din care fac parte;

 sa exploreze asemănările și deosebirile generate de cultura dintre
persoanele care conviețuiesc într-un anumit spațiu geografic.
ACTIVITĂŢI DE INFORMARE: întâlniri periodice între coordonatori şi elevii
implicaţi în proiect pentru consultații și pregătirea materialelor;

STRATEGIA DE REALIZARE: observaţia, analiza, lucrul individual, pe

grupe şi în perechi;

MODALITĂȚI DE EVALUARE:

-Jurnalul proiectului;

-fotografii;

-expozitii;

-portofolii realizate de fiecare clasă participantă la proiect;

-realizarea unor prezentări PowerPoint cu activitățile desfășurate;

-produsele elevilor.

FINALITĂȚI:

 Albume foto, creații literare, portofolii.

PROGRAMUL ACTIVITĂȚILOR

Se va acorda o atentie sporită formării de competente de comunicare între

toți elevii pentru a obține comportamente și aptitudini care conduc la
atenuarea conflictelor si la eradicarea violentei în societate, precum:

 aptitudinea de a comunica (a asculta si a vorbi);

 cooperarea și instaurarea încrederii în cadrul grupului;
 respectul de sine și al altora, toleranța față de persoanle diferite și opiniile
diferite;
 luarea deciziilor in mod democratic – acceptarea responsabilității;
 soluționarea problemelor interpersonale, evitarea altercațiilor.
 Conținutul proiectului

Calendarul activităților

Săptămâna Denumirea Forma de Loc de

activităţii organizare desfăşurare
Mod de
realizare

S1 Culesul -elevii taie Individu Spațiul

papurei papura și o al/ din fața
transportă în școlii
frontal
curtea școlii
Programarea pentru a se
activităților usca;
și
-li se prezintă
materialele
elevilor toate
ce trebuie
activitățile, li se
pregătite
dau temele, li
se transmite ce
materiale
trebuie să
adune în timp.

S2 Compuneri Compuneri; Individual, Sala de

, poezii și clasă
Eseuri; frontal
cântece
despre Recitare de
toamnă poezii;

Intonare de
 (pregătire, cântece.
verificare,
îndrumări)
S3 Concurs

Se plimbă Expoziţie cu Individual Sala de

toamna prin creaţiile finale; clasă,
grădini grădina,
Confecționarea
curtea
unor
școlii
decorațiuni în
echipă;

Prezentarea
tuturor
creațiilor
pregătite din
timp într-o
serbare;

Amenajarea
grădinii și a
curții școlii.