Universitatea Vasile Alecsandri din Bacu Departamentul pentru pregtirea personalului didactic

PORTOFOLIU PSIHOPEDAGOGIA ADOLESCENILOR, TINERILOR I ADULILOR

TEMA : Integrarea unui copil cu cerine educative speciale

Coordonator tiinific Prof. Univ. Dr. DUMITRIU Cursant Radu Alexandru

BACU 2010

STRUCTURA TEMEI

1.FUNDAMENTAREA TEORETICA a) Delimitari conceptuale b) Perspectiva de abordare c) Modele si teorii explicative 2.PARTEA DE CERCETARE a) Obiectivele cercetarii b) Ipotezele cercetarii c) Metodologia cercetarii d) Interpretarea si decodificarea datelor obtinute e) Concluzii 3.REFERINTE BIBLIOGRAFICE

1. FUNDAMENTAREA TEORETICA

a). Delimitri conceptuale

Integrarea colar este un proces de includere n colile de mas/clase obinuite, la activitile educative formale i nonformale, a copiilor considerai ca avnd cerine educative speciale. Considernd coala ca principala instan de socializare a copilului (familia fiind considerat prima instan de socializare), integrarea colar reprezint o particularizare a procesului de integrare social a acestei categorii de copii, proces care are o importan fundamental n facilitarea integrrii ulterioare n viaa comunitar prin formarea unor conduite i atitudini, a unor aptitudini i capaciti favorabile acestui proces. n plus, integrarea colar a copiilor cu probleme permite, sub ndrumarea atent a cadrelor didactice, perceperea i nelegerea corecta de catre elevii normali a problematicii potenialului de relaionare i participare la viaa comunitar a semenilor lor care, din motive independente de voina lor, au nevoie de o abordare difereniat a procesului de instruirei educaie din coal i de anumite faciliti pentru accesul i participarea lor la serviciile oferite ncadrul comunitii. Utilizarea conceptului cerine educative speciale se refer la adaptarea, completarea i flexibilitatea educaiei pentru anumii copii n vederea egalizrii anselor de participare la educaien medii de nvare obinuite. Educatia integrata se refera la includerea in structurile invatamantului de masa a copiilor cu cerinte educative speciale, pentru a oferi un climat favorabil dezvoltarii armonioase si cat mai echilibrate a personalitatii acestora. Trebuie sa pornim de la ideea ca scoala are datoria de a asigura sanse egale tuturor elevilor. Unii inteleg prin sanse egale crearea unor conditii identice : programe comune, manuale de un singur ghid etc. Dar sistemul scolar care asigura aceleasi conditii de instruire pentru toti elevii reprezinta o inegalitate, deoarece ei nu profita in acelasi fel de aceste conditii. A asigura sanse egale elevilor inseamna a asigura posibilitati maxime de dezvoltare fiecaruia, in functie de aptitudinele si interesele sale.

b).Perspective de abordare
Pentru ca activitatea instructiv educativa sa fie profitabila pentru toti elevii, aceasta trebuie sa se realizeze diferentiat. Educatia diferentiata vizeaza adaptarea activitatii de instruire la posibilitatile diferite ale elevilor, la capacitatea de intelegere si ritmul de

lucru propriu unor grupuri de elevi sau chiar fiecarui elev in parte. Pentru ca educatia copiilor cu cerinte speciale sa fie eficenta, pe de o parte trebuie sa aiba un caracter integrat iar pe de alta parte trebuie sa aiba un caracter diferentiat, sa fie adaptata particularitatilor elevilor. Caracterul integrat al invatamantului ne pune in fata problematica situatiei in care un copil cu handicap este integrat intr-o clasa obisnuita. In fapt este vorba pe de o parte de situatia copilului respectiv, iar pe de alta parte, de situatia clasei in care este integrat. Sub ambele aspecte, ceea ce urmarim este o buna intelegere reciproca, o existenta sociala normala a copiilor, in ciuda diferentelor existente. Pentru copilul cu handicap aceasta inseamna a fi inteles si acceptat, cu tot ce are el pozitiv, cu tot ce poate aduce vietii de grup. Acesta normalizare a relatiilor este benefica si pentru ceilalti elevi, care invata sa respecte dreptul la diferenta, sa fie solidari cu semenii lor care intampina dificultati in viata. Experienta din alte tari ne arata ca integrarea fiecarui copil cu handicap este o problema care trebuie serios studiata, alcatuindu-se un proiect individual de integrare, care sa prevada toate masurile pentru reusita acestei actiuni. In vederea alcatuirii proiectului individual de integrare cadrul didactic trebuie sa fie sprijinit atat de medic, psiholog si logoped cat si de cadrul didactic itinerant si de sprijin. Integrarea educativa, ca reflex al curentului integrativ global, din societate si educatia integrata ca practica efectiva si concreta, reprezinta ceva nou si original, surprinzator si controversat. Educatia integrata se refera in esenta la integrarea in structurile invatamantului apartinand comunitatii a copiilor cu cerinte speciale in educatie (copii cu deficiente senzoriale, fizice, intelectuale, sau de limbaj, defavorizati cultural si socio-economic, copii cu tulburari psiho-afective, si comportamentale) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltarii armonioase si cat mai echilibrate a personalitatii avestora. Educatia incluziva este un concept nou care are la baza principiul dreptului egal la educatie pentru toti copiii, indiferent de mediul cultural sau social din care provin, religie, etnie, limba vorbita sau conditiile economice in care traiesc. Acest concept inglobeaza aproape in totalitate aria semantica a conceptului de educatie integrata. El are in vederea atingerea obiectivului educatia pentru toti, care impune reformarea scolii publice si a sistemului de invatamant, raspunznd astfel mai bine nevoilor, potentialului si aspiratiilor tuturor copiilor, inclusiv a celor ce cerinte educative speciale.

Integrarea scolara reprezinta procesul de includere in scolile de masa, la activitatile educative formale si nonformale, a copiilor considerati ca avand cerinte educative speciale. Principiile moderne ale educatiei integrate : Principiile educatiei integrate rezulta din principiile integrarii si in functie de diferiti autori care le prezinta, numarul lor variaza. T. Vrasmas in Integrarea in comunitate a copiilor cu cerinte educative speciale aminteste ca principii moderne ale educatiei integrate urmatoarele : Principiul drepturilor egale care stipuleaza faptul ca orice copil are acces efectiv la educatie, la servicii de sanatate si recuperare/reabilitare, la pregatirea pentru angajare in munca, la mijloace de recreere, toate acestea conducand la integrare sociala si dezvoltare individuala incluzand dezvoltarea sa culturala si spirituala. Principiul egalizarii sanselor in domeniul educatiei impune ca scolarizarea copiilor cu handicap sa se faca pe cat posibil in cadrul sistemului general de invatamant, iar invatamantul obligatoriu sa includa copii din toate tipurile si nivelurile de handicap inclusiv pe cele mai severe. Principiul interventiei timpurii indica gradul sporit de eficienta a interventiei de reabilitare/recuperare si de integrare in comunitate la varste mai mici. Principiul asigurarii serviciilor de sprijin se refera atat la copiii cu deficeinte, cat si la personalul care lucreaza cu ei, aratand ca serviciile de sprijin pot varia de la interventia in echipa multidisciplinara. Sprijinul poate veni si din partea comunitatii si poate contribui prin diferite resurse 9umane, materiale, financiare) la programul de integrare. Principiul cooperarii si parteneriatului are in vedere faptul ca in viziunea scolii cooperarea constituie un element fundamental, determinat chiar pentru realizarea succesului.

c). Modele si teorii explicative Principalele modele i forme de realizare a educaiei integraten ara noastr sunt: 1)Modelul cooperrii colii obinuite cu coala special-n acest caz, coala obinuit coordoneaz procesul integrrii i stabilete un parteneriat activ ntre cadrele didactice din cele dou coli care vor experimenta i susine un nou mod de desfurare a activitilor didactice, pregtind mpreun coninutul activitilor colare, adaptnd

materialele i mijloacele de nvare folosite n timpul orelor i oferind un cadru confortabil tuturor elevilor din clas Acest model are avntajul c permite valorificarea resurselor i experienelor deja existente n cele 2 tipuri de coli, fr a necesita cheltuieli suplimentare. 2)Modelul bazat pe organizarea unei clase speciale n coala obinuit-acest model presupune integrarea copiilor deficieni n coli de mas unde s intre n relaie cu copiii normali, facilitndu-se, cu sprijinul cadrelor didactice i specialitilor din coal, o mai bun intercunoatere i relaionare ntre cele dou categorii de copii.Modelul este criticat de unii specialiti care nu consider o integrare real constituirea unei clase speciale ntr-o coal obinuit, practica demonstrnd dificultatea aplicrii unui program de integrare dup acest model;discrepana dintre clasele obinuite i clasa specialse accentueaz, timpul efectiv n care elevii normali i cei cu cerine educative speciale relaioneaz direct este destul de redus(n cele mai multe cazuri acest timp se reduce la durata pauzelor dintre activitile colare), iar n condiiile unui colectiv colar de acest tip se constituie cu uurin grupuri de elevi ntre care apar conflicte sau atitudini ce pot accentua discriminarea fa de elvii deficieni din clasa special (adic efectul opus integrrii). 3)Modelul bazat pe amenajarea n coala obinuit a unui spaiu sau a unei sli de instruire i resurse pentru copiii deficieni, integrai individual n clase obinuite din coala respectiv-n acest caz, profesorul care se ocup cu elevii deficieni este i profesorul de sprijin care desfoar activiti cu aceti copii, att n spaiul special amenajat n coal, ct i la orele de clas, atunci cnd condiiile solicit/permit acest lucru, colabornd direct cu educatorii din clasele unde sunt integrai copiii. 4)Modelul itinerant-acest model favorizeaz integrarea ntr-o coal de mas a unui mic de copii cu cerine speciale, domiciliai la mic distan de coal (se evit astfel dezavantajul deplasrilor pe distane mari ale copilului) i sprijinii de un profesor itinerant (specializat n munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficien). 5)Modelul comun-este relativ asemntor cu modelul precdent, cu deosebirea c n acest caz profesorul ititnerant este responsabil de toi copiii cu deficiene dintr-un anumit areal i ofer servicii de sprijinire a copilului i familiei, ajut prinii la alctuirea programelor de nvare, urmrete evoluia colar a copilului, colaboreaz cu profesorii colii obinuite n care este integrat copilul i intervine atunci cnd apar probleme de nvare sau de adaptare a copiilor la anumite cerine colare.

2.PARTEA DE CERCETARE a).Obiectivele cercetarii

Integrarea unui copil cu cerinte educative speciale Corelarea metodelor de socializare cu strategiile de predare atingerea unui anumit nivel de performan si socializare.

adecvate pentru

b). Ipotezele cercetarii Intr-un grup de elevi exist un copil cu cerinte educative speciale care nu se poate adapta grupului , iar introducerea acestuia in mediul social a elevilor ar conduce la reabilitarea sa. Dac vom identifica factorii care actioneaza asupra grupului atunci vom putea trata difereniat elevii n vederea integrarii copilului. Dac se adapteaz metodele si tehnicile de lucru atunci va disparea discrepanta. c). Metodologia cercetarii Subiectii cuprinsi in aceasta cercetare sunt 17 elevi din clasa a V-a . Completarea chestionarelor s-a rezolvat prin adunarea elevilor in aceeai ncpere din cadrul unitatii colare in care invata. Au fost rugai sa completeze chestionarele intr-un cadru organizat in acelai timp. Ca instrument de investigare s-a folosit chestionarul. Acesta este alctuit din 20 ntrebri. S-a aplicat un chestionar referitor la discriminarea persoanelor cu cerinte educative speciale. Pentru a urmri progresul referitor la toleranta elevilor s-au msurat rezultatele elevilor o data la patru luni.

d). Interpretarea si decodificarea datelor obtinute Putem constata ca majoritatea elevilor au unele retineri cand vine vorba de copiii cu cerinte educative speciale . Din cei 17 elevi chestionai 75.45% considera ca nu este bine sa relationeze cu persoanele care au probleme de adaptare. Restul copiilor, 24.55% considera ca nu-i deranjeaza copilul cu cerinte educative speciale. Din punct de vedere statistic pe copiii cu nivelul de performanta ridicat nu ii deranjeaza sa relationeze cu persoane cu cerinte educative speciale.

e). Concluzii In aceasta cercetare s-a urmrit analiza urmtoarelor aspecte: - Integrarea unui copil cu cerinte educative speciale 1. Din examinarea datelor s-a constatat ca mai mult de trei sferturi din elevi sunt refractari in ceea ce priveste integrarea unui copil nou care are cerinte educative speciale

2. In procesul de integrare trebuie sa tinem cont de adaptarea materialelor i mijloacelor de nvare folosite n timpul orelor i sa oferim un cadru confortabil si pentru copii cu probleme daca vrem ca elevii sa obtina un anumit nivel de performanta. 3. Elevii clasei au inteles in cele din urma importanta integrarii copilului cu cerinte speciale dar atitudine fata de el s-a schimbat foarte putin. 4. Elevii trebuie sa fie ajutati de parinti si de un profesor itinerant (specializat n munca la domiciliul copiilor cu un anumit tip de deficien).. Direcii de urmat : - informarea elevilor asupraimpactului psihologic; -informarea profesorilor cu referire la metoda de integrare aleasa; -planificarea leciilor astfel incat si copilul cu cerinte speciale sa participe activ la ora; -adaptarea metodelor / tehnicilor si coninuturilor invatarii la stilul elevului cu cerinte speciale. -trebuie sa existe o colaborare permanenta intre : profesori si elevi, diriginte , profesori si elevi parinti , elevi si coala.

3. REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1.Gh. Dumitriu, (2004), Sistemul cognitiv si dezvoltarea competentelor, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucureti. 2. Gh. Dumitriu, Constana Dumitriu, (2004), Psihopedagogie, Ed. Didactica i Pedagogic, Bucureti. 3. Gh. Dumitriu, (2001), Psihologia Educaiei, DPPD, Bacu. 4. Internet : http://www.didactic.ro/