UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE EDUCAȚIEI, ȘTIINȚE SOCIALE ȘI PSIHOLOGIE

SPECIALIZAREA: P.I.P.P SLATINA, AN III

Integrare și incluziune la vârstele timpurii

Particularități și principii ale educației
incluzive

Referat

Studentă: Nicolae Daniela Roxana

Slatina,
2020-2021
 Educaţia inclusivă este o orientare care presupune o schimbare a modalităţilor de tratare a
problemelor educaţionale, bazată pe considerentul că modificările în metodologie şi organizare,
aduse pentru a răspunde elevilor cu dificultăţi de învăţare, sunt benefice pentru toţi copiii. Într-
adevăr, persoanele cu nevoi speciale devin factorul stimulator care încurajează dezvoltarea,
pentru crearea unui mediu de învăţământ mai cuprinzător.
Educaţia inclusivă încearcă să se adreseze nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor,
tinerilor şi adulţilor, concentrându-se în special asupra nevoilor celor vulnerabili la marginalizare
şi excludere.

În contextul educaţiei incluzive “…şcolile trebuie să primească toţi copiii, fără nici o
deosebire privind condiţiile lor fizice, intelectuale, sociale, emoţionale, lingvistice sau de altă
natură. Acestea se referă şi la copiii cu dizabilităţi sau talentaţi, copiii străzii şi copiii care
muncesc, copii din populaţii îndepărtate sau nomade, copiii aparţinând minorităţilor lingvistice,
etnice sau culturale şi copiilor din alte zone sau grupuri dezavantajate sau marginalizate.” 1

Integrarea este procesul de asimilare a elevului în cadrul învăţământului normal, proces

prin care elevul se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămâne în cea mai mare parte neschimbată.
Dimpotrivă, termenul de incluziune accentuează ideea că şcolile şi sistemul educaţional în
general trebuie să se schimbe şi să se adapteze nevoilor elevului.

Conceptul de „educaţie pentru toţi” a fost lansat în 1990 în Tailanda la Conferinţa Internaţională
a Ministerului Educaţiei, iar în 1994 la Salamanca, în Spania, s-au lansat dimensiunile educaţiei
pentru toţi care constau în calitatea actului educaţional şi acces pentru toţi copiii: „ Şcolile
trebuie să primească toţi copiii, fără nici o deosebire privind condiţiile lor fizice, sociale,
emoţionale, lingvistice sau de altă natură. Acestea se referă şi la copiii cu dizabilităţi sau
talentaţi, copiii străzii şi copiii care muncesc, copii din populaţii îndepărtate sau nomade, copii
aparţinând minorităţilor lingvistice si etnice… “2

Există mai multe forme de integrare, iar între acestea putem identifica trei mai portante:

• Integrarea locală se produce atunci când elevii învaţă în acelaşi loc cu cei care
frecventează cursurile şcolii normale, dar unora dintre ei li se predă în clase sau unităţi separate
sau învaţă după un curriculum diferit.
1
Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul General de Acţiune al Nevoilor Speciale în Educaţie, paragraful 3
2
Mark A. Farrell, Developing a Market‐Oriented Learning Organisation, 2000
 • Integrare socială: se produce atunci cînd elevii care frecventează cursurile speciale
interacţionează, pe terenul de joacă, cu elevii şcolii normale, în timpul prânzului sau la diferite
activităţi.

• Integrare funcţională: se produce atunci cînd participarea tuturor elevilor (adeseori

neregulată) este asigurată în cadrul programelor educaţionale.

Particularitati ale educatiei incluzive:

Educația incluzivă este: Educația incluzivă nu este:

…un proces în continuă evoluție, schimbare și …un proiect unic, realizat într-o anumită
îmbunătățire a instituțiilor și sistemului de perioadă de timp.
învățământ pentru a face educația cât mai
…concentrarea exclusivă pe includerea
prietenoasă și benefică pentru toți copiii. …
copiilor cu dizabilități în mediile generale de
reconsiderarea culturii, politicilor și
învățare. …încercarea de a-i schimba pe cei
practicilor educaționale, astfel încât acestea să
ce învață, astfel încât aceștia să se poată
răspundă diversității copiilor și cerințelor
potrivi mai convenabil cu un sistem de
acestora.
educație neschimbat. …concentrarea
…flexibilizarea sistemului de învățământ, exclusivă doar pe asigurarea accesului la
pentru ca acesta să fie adecvat cerințelor școală/clasă.
oricărui elev.
…un set de formule sau acțiuni care pot fi
…un efort continuu de identificare și folosite în orice situație.
eliminare a barierelor din calea accesului
…depășirea provocărilor/problemelor
copiilor la educație, participarea la procesul
financiare și de mediu.
educațional, precum și realizarea
performanțelor academice și sociale. …… …un proiect care poate fi implementat doar
abordarea fiecărui caz drept o situație unică, de către oficiali din învățământ sau experți
particulară externi.

…axarea pe soluționarea barierelor … un proces care are loc doar în

determinate de atitudini, politici, practici, învățământul formal.
mediu și resurse.
 …un proces participativ, care implică diverși
actanți (cadre didactice, părinți, membri ai
comunității, factori de decizie, lideri locali,
reprezentanți ai ONG-urilor ș. a.)

…un proces care are loc atât în mediul

școlar, cât și în afara sistemului formal de
educație (în medii alternative de învățare,
bazate pe comunitate).

,,Principiile-cheie cu impact asupra educației incluzive sunt prezentate în Liniile

Directoare UNESCO privind Incluziunea în Educație (2009), care constată că EI este un proces
de consolidare a capacității sistemului de învățământ de a ajunge la toți copiii. Un sistem
educațional incluziv poate fi creat doar în cazul în care școlile obișnuite devin mult mai
incluzive, cu alte cuvinte – când acestea devin mai bune pentru educarea tuturor copiilor din
comunitățile în care sunt amplasate. Orientările Politicii UNESCO evidențiază următoarele
principii cu privire la educația incluzivă:

 Incluziunea și calitatea sunt reciproce;

 Accesul și calitatea sunt legate și se consolidează reciproc;
 Calitatea și echitatea sunt esenţiale pentru asigurarea educației incluzive.” 4

,,Educaţia incluzivă are la bază câteva principii esenţiale :

fiecare elev are dreptul inerent la educaţie pe baza egalităţii şanselor ;

niciun elev nu poate fi exlus din educaţie sau supus discriminării pe motive de
rasă, religie, culoare, sex, limbaj, etnie, dizabilităţi etc ;
toţi elevii pot să înveţe şi să beneficieze de pe urma educaţiei ;
şcoala se adaptează la nevoile elevilor, nu elevii se adaptează la nevoile şcolii ;

3
Maria Pereteatcu, MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE, UNIVERSITATEA DE STAT „A. RUSSO” DIN BĂLŢI, 2018 REPUBLICA MOLDOVA
4
Maria Pereteatcu, MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE, UNIVERSITATEA DE STAT „A. RUSSO” DIN BĂLŢI, 2018, REPUBLICIA
MOLDOVA
 diferenţele individuale între elevi constituie o sursă de bogăţie şi
diversitate,nicidecum o problemă”5

Deci educatia incluzivă se defineşte prin următoarele particularităti:

 sustine şi confirmă că toti copiii pot învăta şi au nevoie de o formă de sprijin

pentru învătare;
 urmăreşte să identifice şi să minimizeze barierele învătării;
 este mai cuprinzătoare decât educatia formală obişnuită cuprinzând: educatia
pentru familie, pentru comunitate, alte oportunităti de educatie în afara şcolii
 presupune schimbare de atitudini, comportamente, curriculum, care să satisfacă
diversitatea copiilor, inclusiv a celor cu c.e.s;
 este un proces dinamic, care se dezvoltă continuu în funcŃie de cultură şi context
 este parte a strategiei de dezvoltare a unei societăti incluzive

In concluzie:

Putem spunre ca educaţia incluzivă a apărut ca o reacţie firească a societăţii la obligaţia acesteia de a
asigura cadrul necesar şi condiţiile impuse de specificul educaţiei persoanelor cu cerinţe educative
speciale. Astfel educaţia incluzivă, respectiv integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în
învăţământul de masă a apărut ca o provocare spre schimbarea atitudinilor şi mentalităţilor, dar şi a
politicilor şi practicilor de excludere şi segregare. Integrarea elevilor cu cerinţe educaţionale speciale în
învăţământul de masă are ca scop rezolvarea câtorva dintre problemele pe care le întâmpină copiii în
procesul educaţiei şi dezvoltării lor.

O educaţie de bună calitate reprezintă un DREPT fundamenzal al omului şi copiii au dreptul la

educaţie generală, iar modelul incluziunii socio-educaţionale are la bază acesta idee. Fiecare copil,
indiferent de apartenenţă sau de nivelul de dezvoltare a capacităţilor sale, are dreptul la o educaţie de
bună calitate care să conducă în cea mai mare măsură la dezvoltarea capacităţilor sale cognitive şi de
integrare in societate.

Fiecare copil este înţeles ca un participant activ la învăţare şi predare şi pentru că fiecare aduce cu
sine în procesul complex al învăţării şi dezvoltării o experienţă, un stil de învăţare, un model social, o
interacţiune specifică, un ritm personal, un mod de abordare, un context cultural căruia îi aparţine.

5
Adrian DOXAN, Tudor DEACONU, PLEDOARIE PENTRU EDUCAŢIA INCLUZIVĂ CA DIMENSIUNE SOCIALĂ A
ÎNVĂŢĂRII, CARAŞ SEVERIN. 2010
 BIBLIOGRAFIE:

1. Adrian Doxan, Tudor Deaconu, Pleoarie pentru educatia incluziva ca dimensiune scolara
a invatarii, Caras Severin. 2010

2. Maria Pereteacu, MANAGEMENTUL EDUCAŢIEI INCLUZIVE, Universitatea de stat

„A. RUSSO” DIN BĂLŢI, 2018, Republica Moldova

3. Declaraţia de la Salamanca şi Cadrul General de Acţiune al Nevoilor Speciale în

Educaţie, paragraful 3
4. Mark A. Farrell, Developing a Market‐Oriented Learning Organisation, 2000
5. Prof. Popa Brînduşa-Georgiana, PRINCIPIILE ÎNVĂŢĂRII INCLUZIVE PRIN
COOPERARE, Liceul Tehnologic ”Mihai Busuioc” Pașcani, Asociatia Profesorilor din Romania