Sunteți pe pagina 1din 2

Teoria și metodologia curriculum-ului

Competențele psihopedagogice ale profesorului de sprijin. (4 puncte)

Cum voi fi eu ca profesor de sprijin? (analiza și argumentarea competențelor profesionale și a


abilităților transversale cu relevanță semnificativă în activitatea profesorului de sprijin).

Profesorul de sprijin este persoana specializată în activităţile educative şi recuperatorii adresate


copiilor cu CES. Acesta participă atât la activităţile din şcoală cât şi la cele desfăşurate în afara şcolii
asigurând ajutorul necesar elevilor cu CES.

Printre calităţile unui profesor incluziv, dragostea pentru copii este esentială. Un bun profesor
are o vocaţie interioară pentru comunicarea adecvată a informaţiei, adaptată şi individualizată, ţinând
cont de potenţialul psihoindividual al elevilor săi. Atitudinea  pozitivă a profesorului îşi  pune amprenta
asupra relaţiilor în clasă, iar dacă acesta le arată elevilor săi dragoste, respect şi înţelegere, procesul
didactic va fi mult simplificat.

Empatia este şi ea foarte importantă când se vorbeste despre profesorul incluziv: acesta trebuie
să cunoască psihologia copiilor cu CES, să ştie cum funcţionează mintea lor şi îin primul rând să poată
să-i înţeleagă pe copii. Empatia înseamnă intuiţie, înţelegere, a putea să pătrunzi în lumea interioară a
copilului şi a putea să privesti lucrurile (şi) din perspectiva sa. Inseamnă şi a putea să îţi cunoşti cât se
poate de bine fiecare elev şi să preconizezi care dintre ei va manifesta anumite dificultăţi în anumite
situaţii.

Printre calităţile unui bun profesor se află şi competenţele sociale: un profesor care ştie să
comunice cu elevii săi trebuie să fie sociabil, dezinvolt, deschis, să aibă abilităţi de relaţionare
dezvoltate.

Activitatea profesorului de sprijin este strâns legată de activitatea cadrelor didactice și,
împreună, aceștia încearcă să alcătuiască un plan de intervenție pentru elevul cu nevoi educaționale
speciale.

Rolul principal al profesorului de sprijin este să desfășoare activități de învățare, stimulare,


compensare și recuperare pentru elevii cu nevoi educaționale special, integrați în învățământul de masă.

Rolurile pe care vreau să le îndeplinesc:

1.  Colaborator – al comisiei din cadrul CJRAE (Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă


Educaţională) în vederea evaluării și orientării școlare a elevilor cu dificultăți de învățare și
comportamentale.
2.  Facilitator-prin realizarea de materiale didactice adaptate. De asemenea, facilitează participarea
la activitățile didactice sau la anumite activități extrașcolare.
3.  Consiler-al elevilor care participă în programul de sprijin, precum și al părinților acestora.
4.  Mediator- atunci când apar diferite situații sociale dificile pentru elevul cu CES (cerințe
educative speciale).

Activitățile pe care le voi desfășura:

1. Particip în timpul orelor de predare la activitățile desfășurate în clasă de către cadrul didactic.
2.  Organizez activitățile de intervenție personalizată la clasă precum și în afara acesteia.
3.  Dezvolt planuri de intervenție personalizate, în funcție de dificultățile de învățare ale elevului.
4.  Adaptez curricula școlară în colaborare cu cadrul didactic de la clasă.
5.  Evaluez rezultatele aplicării programelor curriculare adaptate.
6.  Îi orientez către comisii specializate pe toți acei elevi care prezintă dificultăți în procesul de
învățare, dar nu beneficiază de servicii educaționale de sprijin.

Pentru a răspunde nevoilor diferite ale elevilor trebuie să fiu:

 permanent la curent cu noutăţile din psihologie şi pedagogie,


 flexibil,
 empatic, suportiv,
 colaborator cu elevii, ceilalţi profesori şi cu părinţii,
 pozitiv,
 constructiv,
 creativ.

Calm, echilibru, flexibilitate, creativitate, toleranţă, deschidere la acceptarea diversităţii,


identificarea celor mai bune soluţii în educaţia copilului cu CES completează profilul
profesorului incluziv care trebuie să facă faţă provocărilor educaţionale din secolul XXI.

2. Noile educații și mediul de învățare incluziv (4 puncte)

Propuneți o temă din aria noilor educații în care să detaliați crearea oportunităților de învățare pentru
toți elevii, ținând cont de cele 5 experiențe de valorizare – accesul, participarea, dezvoltarea relațiilor,
respectarea demnității și posibilitatea de a face alegeri.

Demersul transdisciplinar angajează "noile educaţii" la nivelul unor "sinteze ştiinţifice" propuse
trimestrial sau anual de "echipe de profesori". De exemplu, problemele globale şi speciale ale educaţiei
ecologice sunt abordate de o echipa formată din profesori de filosofie, sociologie, economie; biologie,
chimie, fizică, etc., în cadrul unor lecţii de sinteză, seminarii etice, conferinţe tematice, dezbateri
ideologice, concursuri şcolare etc. Acest tip de demers, "probabil cel mai interesant, mai promiţător,
dar şi mai greu de pus în aplicare" (George Văideanu) răspunde unor teme incluse în conţinutul "noilor
educaţii", care reflectă tensiunea ideologică şi psihosocială a problemelor lumii contemporane:
democraţia; dezvoltarea economică; apărarea mediului natural, valorificarea timpului liber, relaţiile
dintre sexe. rolul religiei, raportul dintre naţional şi internţtional în viaţa politică; raportul dintre
naţional şi universal în creaţiile culturale; cultura societăţii postindustriale de tip informatizat etc.
Dificultăţile metodologice inerente acestui demers angajează sensibilitatea şi responsabilitatea socială a
educatorilor: capacitatea lor de abordare globală (intelectuală-morală-tehnologică-estetică-fizică) a
activităţii de formare-dezvoltare a personalităţii: atitudinea lor de deschidere faţă de problemele
instruirii permanente, voinţa lor de auto-perfecţionare profesională continuă.

3. Enumerați cinci forme de manifestare ale curriculum-ului subliminal. (1 punct)


Formele de manifestare ale currulum-ului subliminal sunt: echitatea relațiilor cu elevii; conformismul;
stimularea spiritului de câștig, de competiție; „climatul” în școală; comportamentele cotidiene ale
cadrului didactic.

S-ar putea să vă placă și