Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPETENŢE GENERALE:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în diferite situaţii de comunicare
2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor
3. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situaţii de comunicare
VALORI ŞI ATITUDINI
1. Cultivarea interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii;
2. Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice în raport cu diversele mesaje receptate;
3. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare şi a încrederii în propriile abilităţi de comunicare;
4. Abordarea flexibilă şi tolerantă a opiniilor şi a argumentelor celorlalţi;
5. Cultivarea unei atitudini pozitive faţă de limba maternă şi recunoaşterea rolului acesteia pentru dezvoltarea personală şi îmbogăţirea
orizontului cultural.
COMPETENŢE SPECIFICE:
1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în receptarea mesajelor orale şi scrise
1.3. Folosirea adecvată a strategiilor de comunicare orală în monolog şi dialog
2.3. Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori şi a propriei experienţe de lectură.
3.1. Identificarea şi explicarea relaţiilor dintre opera literară studiată şi contextul cultural în care a apărut aceasta
1
4.2. Compararea şi evaluarea unor argumente diferite în vederea formulării unor judecăţi proprii.
STRATEGIA DIDACTICĂ
1. RESURSE
Programa
Fişe de lucru
Locul de desfăşurare: online
Timp de lucru: 40 de minute
2. METODE ŞI PROCEDEE: lectura, observaţia, conversaţia, învăţarea prin descoperire, lucrul cu textul, explicaţia
MATERIAL DIDACTIC: manualul cl. a X-a Ed. „Art”, caietele elevilor, fişe de lucru, textul operei în format pdf (postat pe platforma liceului).
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
Ioan Slavici, Moara cu noroc, Editura Litera International, Chişinău, 2001
Magdalena Popescu, Slavici, Cartea Românească, 1977
Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Edita Polirom, Iaşi, 1999
Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Editura Polirom, Iaşi, 2008
2
SCENARIUL DIDACTIC
Captarea - prezintă un clip audio - sunt atenţi, răspund la Conversaţia Activitate Aprecieri verbale
atenției cu melodia „Banii vorbesc” a întrebările adresate Explicaţia frontală
5 min formației „Holograf”, apoi îi - completează Dialogul Activitate
întreabă pe elevi de ce cred că răspunsurile colegilor individuală
ales această melodie
3
rezultatele lucrului în echipă - adresează întrebări colegilor Activitatea elevilor
în faţa clasei care prezintă frontală
Asigurarea - întreabă elevii ce fel de - sunt atenţi şi răspund la Conversaţia Activitatea Aprecieri verbale
feedbackului model uman reprezintă Ghiță întrebările adresate de către individuală Notarea elevilor
3 min - face aprecieri verbale profesor Activitatea Interevaluarea
frontală Autoevaluarea
4
ANEXA I
Grupele I, IV – Plecând de la citatele de mai jos, identificaţi statutul social al personajului principal şi tipologia personajului (principal,
secundar, masculin, plat, rotund etc. ).
„- Vorbă scurtă, răspunse Ghiţă, să rămânem aici să cârpesc şi mai departe cizmele oamenilor,
care umblă toată săptămâna în opinci ori desculţi…”
„- Atunci să nu mai pierdem vorba degeaba: mă duc să vorbesc cu arândaşul şi de St. Gheorghe
cârciuma de la Moara cu noroc e a noastră.”
„Abia trecuseră dar câteva luni după St. Gheorghe, şi drumeţii mai umblaţi nu ziceau că are să
facă popas la Moara cu noroc, ci că se vor opri la Ghiţă, şi toată lumea ştia cine e Ghiţă şi unde e
Ghiţă, iar acolo, în vale, între pripor şi locurile rele, nu mai era Moara cu noroc ci cârciuma lui
Ghiţă.”
„Sâmbătă de cu seară locul se deşerta, şi Ghiţă, ajungând să mai răsufle, se punea cu Ana şi cu
bătrâna să numere banii, şi atunci el privea la Ana, Ana privea la el, amândoi priveau la cei doi
5
copilaşi, căci doi erau acum, iară bătrâna privea la câteşipatru şi se simţea întreţinută, căci avea un
ginere harnic, o fată norocoasă, doi nepoţi sprinteni.”
Grupele II, V – Comentați trăsăturile morale ale protagonistului, plecând de la următoarele citate:
„Ca om harnic şi sârguitor, Ghiţă era mereu aşezat şi pus pe gânduri, dar el se bucura când o
vedea pe dânsa veselă: acum el se făcuse mai de tot ursuz, se aprindea pentru orişice lucru de
nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el, iar când se
mai hârjonea câteodată cu dânsa, îşi pierdea lesne cumpătul şi-i lăsa urme vinete pe braţe.
Adeseori Ana ar fi voit să-l întrebe: "Ghiţă! ce-i cu tine?", însă ea nu mai îndrăznea să-i vorbească
dezgheţat ca mai nainte, căci se temea ca nu cumva el să se mânie şi pe dânsa, ceea ce nu făcuse
încă până atunci.”
„Tare om eşti tu, Ghiţă, grăi Pintea pe gânduri. Şi eu îl urăsc pe Lică, dar n-aş fi putut să arunc o
6
nevastă ca a ta drept momeală în cursa cu care eu vreau să-l prind.”
7
„MOARA CU NOROC” - CARACTERIZAREA LUI GHIȚĂ
Grupele III, VI – Comentaţi statutul psihologic al personajului principal, plecând de la următoarele citate:
„Iartă-mă, Ano, iartă-mă cel puţin tu, căci eu n-am să mă iert cât oi trăi pe fața pământului.”
„Simt numai că mi s-a pus ceva de-a curmezişa în cap şi că nu pot să te las viuă în urma mea. Acu,
urmă el peste puţin, acu văd c-am făcut rău şi dacă n-aş vedea din faţa ta că eu te-am aruncat ca un
ticălos în braţele lui, pentru ca să-mi stâmpăr setea de răzbunare, dacă mai adineaoră l-aş fi găsit
aici, poate că nu te-aş fi ucis.”
„Tu eşti om, Ghiţă, om cu multă ură în sufletul tău, şi eşti om cu minte: dacă te-aş avea tovarăş pe
tine, aş râde şi de dracul şi de mumă-sa. Mă simt chiar eu mai vrednic când mă ştiu alăturea cu un
om ca tine.” (Lică)
„Tu eşti om, Lică, iar Ghiță nu e decât o muiere îmbrăcată în haine bărbătești, ba chiar mai rău
decât așa! îi spuse Ana.”
8
ANEXA II
TEMĂ
Realizează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să îl caracterizezi pe Ghiță, conform reperelor de mai jos:
- încadrarea nuvelei „Moara cu noroc” într-o perioadă / tematică - prin prezentarea a două trăsături specifice ale operei;
- prezentarea statutului social, moral, psihologic etc. al personajului;
- prezentarea unei trăsături a eroului, prin comentarea a două episoade/ scene semnificative.