Cel mai iubit dintre pmnteni

de Marin Preda

-tema si viziunea despre lume-

Marin Preda este un reprezentant de seama al literaturii romane de

dupa al Doilea Razboi Mondial, din perioada contemporana.
Romanul Cel mai iubit dintre pamanteni apare in 1980, fiind un
roman postbelic. Este cea mai complexa scriere a lui Preda. Are multe
structuri narative, actiunea intinzandu-se pe aproximativ 1200 de pagini.
Cel mai iubit dintre pamanteni este un roman modern de tip subiectiv,
deoarece scriitorul propune perspectiva narativa interioara si psihologica.
Eroul este martor si narator. Naratiunea se deruleaza la persoana I marca
a autenticitatii - , ca o ampla confesiune, intrerupta o singura data, in
volumul III, cand locul naratorului I, Victor Petrini, este luat de naratorul II,
avocatul Ciceo, prietenul filosofului. Naratiunea gliseaza asadar de la
perspectiva subiectiva la cea obiectiva. Alte marci ale romanului subiectiv
prezente in textul lui Preda sunt: autenticitatea, anticalofilia, luciditatea
autoanalizei, fluxul constiintei, memoria afectiva.
Compozitional, romanul este alcatuit din 3 volume, fiecare fiind impartit
in cate 3 parti cu capitole neintitulate.
Romanul poate fi privit din mai multe unghiuri si datorita temelor abordate poate fi
considerat ca fiind un roman al cuplurilor de idei (al intelectualilor, cei inlaturati din
functiile lor datorita mediocritatii celor cu moralitate indoielnica), poate fi considerat un
roman de dragoste (deoarece Petrini incearca sa se refugieze in iubire,), un roman de
moravuri (naratorul urmarind lupta pentru putere in cadrul Uniunii Scriitorilor,
compromisurile universitatilor in fata noului sistem politic), un metaroman, un roman
social (in care se studiaza noile relatii dintre indivizi si societate). Acest roman poate fi
considerat roman politic, deoarece prezinta modul in care intelectualii erau tratati de
catre societatea stalinista a aniilor 50.
Chiar daca Preda este considerat un scriitor traditionalist, acest roman este construit
pe baza unor elemente moderne: nararea la persoana I (romanul este un jurnal, o
metoda prin care petrini isi retraieste viata cat timp este inchis pentru o crima in
legitima aparare), apare tehnica rememorarii (personajul se afla in inchisoare in incipitul
romanului, abia la final aflam motivul acestei detentii uciderea sotului lui Suzy),
actiune nu chiar liniara, nici cronologica.
Viziunea pe care o adopta Preda in acest roman este una sumbra, fiind condamnat
in repetate randuri ca a redat cu exactitate o realitate obscura in care individul este
strivit fara drept de apel de normele sociale. Apare rememorarea (tehnica retrospectiva),
insa din momentul in care isi va aminti viata, lucrurile se succed cronologic.
 Tema romanului se construieste in jurul protagonistului Victor Petrini,
intelectualul care esueaza atat pe plan profesional, cat si personal. Temele
intalnite in acest roman sunt instrainarea fata de pariniti, pierderea
credintei, familia, individul vazut ca jucarie a destinului, absurditatea
realitatilor sociale.
Apar motive precum motivul fiicei, motivul nedreptatii, motivul implinirii
prin iubire si motivul crimelor (in legitima aparare).
Titlul este ales in mod ironic, el desemnand starea de nefericire profunda
la care ajunge protagonistul.Tocmai cel care ar trebui s fie iubit de semenii lui, nu
are parte de aceast afeciune i, cu toateacestea, sperana este cea care l face s fie
mai puternic la fiecare ncercare a vieii.
Romanul debuteaza si se incheie sub semnul parabolei. Incipitul este o lunga
reflectie asupra mortii: Moartea e un fenomen simplu in natura, numai oamenii il fac
inspaimantator.
Finalul sta sub semnul mitului fericirii prin iubire, asa cum l-a fixat in tipare
imuabile Sfantul Pavel in Scrisoarea catre Corinteni: daca dragoste nu e, nimic nu e.
Prima parte a romanului descrie tinereea lui Petrini, petrecut nainte i dup
Primul rzboimondial. Adolescentul triete acut sentimentul izolrii, att n liceu ct i
n facultate. De aceea,experienele erotice las n sufletul su urme ale unui eec
resimit din plin.
Incepe cu un monolog pe tema mortii incarcat de registrul neologic (deducem astfel
structura intelectuala a personajului), aflam ca e inchis (nu stim inca pentru ce crima).
Victor continua rememorarea cu aspecte din copilaria sa (vedem abandonul religiei
pentru ca e pasionat de stiinta si pentru a-i face in ciuda mamei sale, iar fata de tatal
sau prezinta o relatie distanta pentru ca acesta se dovedeste a fi un om care respinge
inovatia, multumindu-se sa ramana in mediocritate.)
Inca din adolescenta, Victor pastreaza o anumita distanta fata de ceilalti, este
neinteles avand doar doi prieteni, insa mirajul iubirii se dovedeste mult prea tentant
pentru el si il va face sa treaca peste prietenia cu Petrica. Matilda, cea care-i va deveni
sotie, joaca un rol covarsitor in neimplinirea sa, dovedindu-se a fi un personaj malefic,
care se bucura de suferinta lui Victor atat in plan familial, cat si in societate.
A doua parte a romanului nfieaz relaia nainte de cstorie cu Matilda.
Pregtindu-se pentru a intra n nvmntul superior, el pred la o coal
general unde are drept coleg pe Petric Nicolau, singurul lui prieten din
acea perioad, fostul so al viitoarei lui soii. Aceast parte a
romanuluicorespunde unui segment al ideii de roman de dragoste. Imaginea Matildei,
cea cu care va avea o fiica, pe Silvia, sufer transformri uluitoare, feminitatea ei
masculinizndu-se treptat n ochii personajului, o dat cu trecerea
timpului.Urmtoarele pri sintetizeaz , n paralel cu povestea cuplului Matilda-Victor,
aspecte ale vieii sociale ale momentului, dar, n primul rnd, suprinde realitatea vie a
domeniului universitar al vremii cnd, ca s te ncadrezi n ablonul celor ce deineau
puterea, trebuia s te automutilezi, s intri de bunvoie ntr-un pat al lui Procust .
 Volumul al II-lea ncepe cu interogatoriile deplasate, el fiind nvinuit c ar fi fcut
parte din micarea gruprii Sumanele negre. Cu toate c nu este vinovat, el va fi
condamnat i va ajunge n minele de plumb de la Baia Sprie. Aici vom descoperi o nou
fa a personajului, care va ucide un gardian pentru a-i salva propria via. Moartea
acestuia va fi considerat un accident de munc, ns vina l va urmri toat viaa pe
Petrini. Dup trei ani cteva luni el va fi eliberat, ns nu se va putea ntoarce n viaa
universitar i va fi nevoit s coboare pn la o ultim treapt a vieii sociale va intra
ntr-o echip de deratizare. Acest al doilea volum al romanului ilustreaz n detaliu
viaa social i politic a acelei perioade. Al doilea volum se va ncheia cu
rememorarea amintirii morii mamei lui, ce va lsa un gust amar pentru ntreaga
via a personajului.
Al treilea, i ultimul volum,al romanului, ne prezint un Petrini ce se rentoarce la
iluzia existenei unei iubiri pure, idealiste. O ntlnete pe Suzi Culala, ns povestea lor
de iubirea i lupta pentru a supravieui acestei poveti va fi cea care l
va arunca n temni din nou. Uciderea soului iubitei lui i mrturisirea acestui
delict sunt cauzele pentru care, Petrini, cel ce scrie, este nchis. Finalul romanului evoc
un Petrini liber, att fizic, dar mai ales spiritual, prin nelegerea c iubirea nu este dect
un mit i c aceasta va dinui mereu. Ne nfieaz un om decis s-i reia viaa, acest
lucru nsemnnd publicarea manuscrisului.
In opinia mea, conditia intelectualului, aspiratiile, realizarile, urcusurile si
coborasurile drumului, setea neostoita de absolut refugiul in lumea cartilor
sunt abordate larg in roman.
In concluzie, prin marimea substantiala, prin complexitatea in raport cu
celelalte specii literare inrudite, prin dezvoltarea unei problematici grave,
prin modul adanc reflexiv de abordare a problemelor existentiale pe
parcursul diegetic, prin modul de individualizare subiectiv, dinauntrul
personajului, si cel de constructie a discursului narativ ce presupune
echivalenta narator-personaj, "Cel mai iubit dintre pamanteni" este un
roman total : politic, sentimental, social, de aventuri, de meditatie, de
moravuri, de dragoste.