LECŢIE DE FIXARE

CLASA a IX-a
Comunicarea este procesul de transmitere a
unui mesaj de la o sursă către o destinaţie,
folosind un anumit cod şi un anumit canal.

 Comunicarea :
 – are funcţia de a transmite
informaţii;
 – este un mijloc de a stabili şi a
menţine diverse tipuri de relaţii
sociale.
 VERIFICARE FRONTALA
Bifaţi în căsuţele corespunzătoare situaţiile în care se desfăşoară un act de
comunicare:

1. doi elevi discută în pauză;

2. un aparat de radio transmite într-o încăpere goală;
3. mama citeşte scrisoarea de la fiul ei;
4. în parc are loc un spectacol la care participă mulţi
tineri;
5. un japonez ţine un discurs în limba sa în faţa voastră;
6. un copil telefonează acasă, dar cel care răspunde nu-l
aude;
7. un tânăr se destinde navigând pe internet;
8. doi muncitori discută, în timp ce, lângă ei, se sparge
asfaltul cu picamerul.
 FACTORII COMUNICĂRII-
FUNCŢIILE LIMBAJULUI
COD CONTEXT

FUNCŢIE METALINGVISTICĂ FUNCŢIE REFERENŢIALĂ

EMIŢĂTOR MESAJ
RECEPTOR
FUNCŢIE POETICĂ

FUNCŢIE EXPRESIVĂ FUNCŢIE CONATIVA

CANAL

FUNCŢIE FATICĂ
 Componentele situaţiei de comunicare

 Emiţătorul (E) = reprezintă sursa de informaţie prezentă

intr-o situaţie de comunicare, sursa mesajului, fiind dotat cu
un aparat şi un mecanism de codare;

 Receptorul (R) = este beneficiarul informaţiei intr-o

situaţie de comunicare; este vizat de către emiţător; primeşte
mesajul si îl decodează
Componentele situaţiei de comunicare

 Mesajul = vehiculul informaţiei (în cazul comunicării verbale

orale, este constituit din rezultatul operaţiei de codare care merge
de la sunet la sens.)
 Referentul = în orice situaţie de comunicare mesajul vehiculează
informaţie despre un anumit referent; despre ce anume se
comunică (stricto sensu).
 Contextul = circumstanţele în care are loc comunicarea,
circumstanţe privind timpul, locul emiterii, respectiv receptării,
identitatea, statutul social şi relaţiile dintre actanţi etc.
Componentele situaţiei de comunicare

 Canalul = reprezintă suportul fizic al transmiterii

mesajului.(în cazul comunicării verbale orale, se
constituie din aerul prin care se propagă undele sonore.)
 Codul = sistemul de comunicare pe baza căruia se
construiesc mesajele (ex.alfabetul unei limbi naturale,
cod lingvistic alcătuit din semne lingvistice; alfabetul
Morse, cod artificial; limbajul surdo-muţilor).
 FACTORII COMUNICĂRII-
FUNCŢIILE LIMBAJULUI
COD CONTEXT

FUNCŢIE METALINGVISTICĂ FUNCŢIE REFERENŢIALĂ

EMIŢĂTOR MESAJ
RECEPTOR
FUNCŢIE POETICĂ

FUNCŢIE EXPRESIVĂ FUNCŢIE CONATIVA

CANAL

FUNCŢIE FATICĂ
 Tipuri de comunicare
Comunicare 1. nonverbală (bazată pe diferite limbaje)
2. verbală (bazată pe limbile naturale)
limba naturală = codul folosit în comunicarea interumana

• după felul canalului de transmisie:- orală ;

- scrisă .
• după caracterul ficţional :-literară;

-nonliterară sau nonficţional .

3. paraverbală
Comunicarea -definiţii

Comunicarea verbală se realizeză prin intermediul unei limbi

cunoscute de toţi participanţii la actul de comunicare.
Comunicarea nonverbală se realizează prin: gesturi, mimică,
poziţia corpului. Un exemplu de comunicare nonverbală este
pantomima, care a ajuns astăzi o formă de artă dramatică.

Comunicarea paraverbală se realizează prin intermediul

aspectelor legate de: voce (accentul, intonaţia), pauzele
intenţionate.
Notați tot ce vă trece prin cap pornind
de la cuvântul COMUNICARE:

COMUNICAREA
Tipuri de comunicare – metoda ciorchinelui
COMUNICAREA

VERBALĂ PARAVERBALĂ NONVERBALĂ

CUVINTE TON GESTICA

MIMICA
ORALĂ SCRISĂ
PRONUNŢIA

VESTIMENTATIE
INTENSITATEA
VORBIRII
 38%
55% 7%