Evaluare

 Demonstrează prin argumente pro sau contra că stilul de viaţă ca factor determinant al să nă tă ţii este
prioritar eredită ţii şi mediului.

Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a-şi
creşte controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi, prin aceasta, de a-şi îmbunătăţi starea de sănătate.
Reprezintă un concept unificator pentru cei care recunosc nevoia fundamentală de schimbare atât a stilului de
viaţă, cât şi a condiţiilor de trai. Promovarea sănătăţii reprezintă o strategie de mediere între individ şi mediu,
combinând alegerea personală cu responsabilitatea socială şi având drept scop asigurarea în viitor a unei mai
bune stări de sănătate (WHO-EURO, Health Promotion Glossary, 1989). Promovarea sănătăţii este un
termen care presupune o abordare multidimensională de îmbunătăţire a stării de sănătate, care include
activităţi de educaţie, activităţi de promovare a unor schimbări comportamentale şi de stil de viaţă, politici şi
măsuri legislative. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) subliniază (1986) că sănăta-tea este mult prea
importantă pentru a fi lăsată numai practicienilor din domeniul sanitar; educaţia şi elaborarea de politici
trebuie să fie centrale pentru dezvoltarea sănătăţii la nivel individual, comunitar şi naţional.

Teoria de specialitate susține că suntem sănătoși când ne simțim bine fizic, psihic și social. Componenta
fizică a sănătății, este pusă în relație cu buna funcționare a tuturor organelor corpului uman și cu termeni ce
denumesc deprinderi elementare, însușite în primii ani de viață – mersul, săritul, alergatul. Componenta psihică
este evidențiată de manifestările normale obișnuite ale unei persoane – bucuria, tristețea, furia, mulțumirea, în
timp ce componenta socială se referă la posibilitatea fiecăruia de a relaționa normal, benefic și constructiv cu
ceilalți indivizi. Aceste trei componente sunt în strânsă legătura, susținându-se, dar și excluzându-se una pe
cealaltă.

Știm cu toții că ne putem considera persoane sănătoase fizic, atâta timp cât nu suferim de boli sau nu avem o
oarecare infirmitate dar nu putem diminua importanța majoră a componentelor psihică și socială care,
perturbate de factori psihologici sau sociali influențează deplina stare de  sănătate. Astfel de factori pot fi:
comportamentele sănătoase sau nesănătoase, potențialul cognitiv, afectiv sau volitiv al fiecăruia dar și normele
culturale și sociale, proprii mediului de viața în care trăim.

De mare și recunoscută valoare, sănătatea se poate pierde din lipsă de preocupare pentru acțiunile
minime obligatorii, care conduc la menţinerea și îmbunătățire ei. Această preocupare reprezintă motorul
educaţiei pentru sănătate, ce are ca scop, dezvoltarea abilităţilor cognitive, sociale şi emoţionale cu rol
protector asupra sănătăţii, întărirea comportamentelor sănătoase şi reducerea comportamentelor de risc. Dus
la îndeplinire, acest scop se  concretizează în creșterea în rândul populației, a nivelului de cunoștințe medicale
în domeniul prevenției bolilor, al sanogenezei, al protecției mediului, în formarea și dezvoltarea unor deprinderi
și obișnuințe corecte care să promoveze sănătatea, în antrenarea maselor, pentru a participa activ la
consolidarea sănătății.

Educaţia pentru sănătate face parte din viaţa culturală a fiecărei ţări, deci organizarea şi propagarea
noţiunilor de ocrotire a sănătăţii, a sanogenezei, nu trebuie să revină exclusiv sectorului sanitar ci, în egală
măsură, trebuie să implice şi sectoare precum: învăţământul, organizaţiile civice, biserica, diversele asociaţii și
unităţi productive sau comerciale de stat ori particulare, toate având anumite responsabilităţi în acest sens.

Educaţia pentru sănătate practicată în şcoli reprezintă cea mai eficientă cale de promovare a
cunoştinţelor corecte privind diferite aspecte ale sănătăţii şi totodată de formare a atitudinilor şi deprinderilor
indispensabile unui comportament responsabil şi sănătos. În multe ţări, acest tip de educaţie fiind disciplină
obligatorie în şcoli, începând din clasa întâi până într-a douăsprezecea, folosindu-se pentru fiecare ciclu de
dezvoltare, programe și materiale adecvate vârstei elevilor.

Preocupată fiind de activitatea de educație pentru sănătate din învățământul primar am conștientizat
pe de o parte, importanța activităților specifice din cadrul procesului de învățământ – care intereseaza în
primul rând corpul didactic, pe de alta, importanța celor aflate în afara procesului, interesând deopotrivă corpul
didactic cât și cadrele medico-sanitare care trebuie sa colaboreze pentru realizarea obiectivelor
directe(formarea unor componente ale comportamentului igienic și dezvoltarea acestuia) și
 indirecte(promovarea sănătății prin practicarea unui stil de viață sănătos în scopul creșterii randamentului
școlar), ale educației pentru sănătatea școlarilor.

În vremurile noastre, stilul de viață sănătos are o influență majoră în menținerea stării de sănătate,
acest concept referindu-se la un cumul de acțiuni și activități benefice oricui, deseori opționale și care, din
anumite motive, nu pot fi la îndemâna fiecăruia dintre noi. O alimentaţie echilibrată, practicarea exerciţiului
fizic, reducerea consumului de alcool, renunţarea la fumat,  adoptarea comportamentelor preventive
(vaccinările sau verificările medicale periodice), respectarea orelor de somn sunt astfel de bune obiceiuri, a
căror practicare/„nepracticare”, este indusă de informare, posibilități materiale și intelectuale, resurse
temporale și spațiale, convingeri personale și sociale.

Comportamentele sănătoase reprezintă baza mult promovatului stil de viață sănătos și mai ales la copii,
ele se dobândesc prin observarea şi imitarea celor deja deprinși cu ele. O alimentaţie sănătoasă sau practicarea
exerciţiului fizic sunt comportamente care se învaţă în familie în perioada micii copilării, consolidându-se şi
dezvoltându-se ulterior, având un rol definitoriu pentru atitudinile şi practicile din perioada adultă.

Copiii învaţă comportamentele sănătoase şi comportamentele de risc, nesănătoase de la membri ai

familiei, prieteni, persoane semnificative din jurul lor şi din mass-media (reclame TV, articole din reviste,
panouri publicitare, emisiuni radio). Atitudinea faţă de alcool se formează încă de la vârsta de 6-7 ani. De la
vârsta de 6 ani copiii înţeleg normele sociale legate de consumul de alcool şi fumat (a consuma alcool sau a
fuma sunt „comportamente de adult”). O bună prevenire a comportamentelor de risc trebuie să înceapă de
timpuriu. Multe programe educaţionale de prevenire a comportamentelor de risc au rezultate scăzute pentru
că pornesc de la convingerea că informarea copiilor despre comportamente nesănătoase sau de risc îi
determină pe aceştia să le respingă. Unele comportamente de risc cum ar fi fumatul sau consumul de alcool
sunt prezentate de companiile producătoare ca fiind „numai pentru adulţi”, lucru care determină creşterea
atractivităţii lor pentru copii şi adolescenți.

Este important de știut că stilul de viaţă reprezintă opţiunea strategică adoptată de un individ, ce-i va
orienta deciziile, comportamentele şi condiţiile de viaţă, fiecare dintre noi fiind protagonistul unui stil de viaţă
propriu, repetitiv constant, cu subvarianţe specifice diferitelor etape de vârstă sau influențe culturale și
experiențiale. Stilul de viaţă este tributar credinţelor, reprezentărilor şi imaginilor pe care şi le-a format
individul despre lume şi viaţă, în virtutea cărora el alege, se comportă, acţionează, ia hotărâri ce-l pot conduce
spre reuşită sau eşec.  Riscurile pot fi asumate ca rezultat al opţiunilor valorico-normative ale individului,
poartă amprenta comunităţii de apartenenţă şi a microgrupului în care persoana s-a născut şi format.

Toate aspectele privitoare la sănătate prezentate în aceste rânduri precum și multitudinea

determinanţilor stării de sănătate: pacea, siguranța locuinţei, relaţiile și securitatea socială, educaţia,
alimentaţia, venitul, promovarea femeii, respectul pentru drepturile omului, stabilitatea ecosistemului,
utilizarea adecvată a resurselor, justeţea socială și sărăcia – cea mai mare amenințare, mă conving că, în
anumite limite, fiecare dintre noi își poate stabili just prioritățile vieții.

 Scrie un eseu de 5 minute cu tema: ,,Pot eu proteja mediul?”

Pamantul este esential pentru existenta noastra si a generatiilor urmatoare si este datoria noastra, ca oameni,
sa il protejam. Cele mai importante amenintari pentru mediul inconjurator in acest moment sunt incalzirea
globala, poluarea si scaderea biodiversitatii.

Pentru ca actiunile fiecarei persoane conteaza, poti contribui si tu la diminuarea acestor probleme, daca faci
cateva schimbari in stilul tau de viata. Iata, asadar, cateva lucruri, aparent mici, dar care pot face diferenta in
protejarea mediului inconjurator, daca devin o obisnuinta. 

1. Foloseste pungi reutilizabile

Este unul dintre cele mai simple lucruri pe care le poti face: in loc sa cumperi de fiecare data o punga noua de la
supermarket, poti veni de acasa cu propriile pungi din panza. Exista modele care se pot strange, ca sa le poti
purta usor in geanta sau in buzunar.

Astfel, pungile nu vor ajunge la gropile de gunoi sau in oceane, care sunt deja poluate cu materiale plastice. Mai
mult, daca nu va mai exista cerere pentru pungi de plastic, nu se vor mai consuma resurse pentru producerea lor.

Te-ai gandit vreodata cate pungi de plastic cumperi sau primesti de la magazine, intr-o luna?

2. Alege mijloace alternative de transport 

Masina personala este foarte utila atunci cand ai de facut multe cumparaturi sau vrei sa pleci intr-o excursie, dar
pentru mersul la munca sau pentru plimbari prin oras s-ar putea sa nu fie cea mai buna alegere, pentru ca ajungi
sa stai foarte mult timp in trafic si, mai important, poluezi mediul inconjurator.

Poti ajunge rapid la birou, fara poluare si fara blocaje in trafic, daca utilizezi o bicicleta electrica sau o trotineta
electrica. Acestea sunt usor de folosit si sunt ideale pentru plimbari prin orasul aglomerat sau in vacante.

Desigur, nu trebuie sa uiti sa porti casca si genunchiere, deoarece siguranta trebuie sa fie pe primul loc.

3. Recicleaza

Reciclarea incepe la tine acasa, prin separarea gunoiului in categorii: PET-uri, sticla, conserve, carton si hartie.
De asemenea, exista firme la care poti duce toate aceste obiecte colectate separat sau pe care le poti chema sa le
ridice de la tine de acasa.

Daca ai haine si jucarii pe care nu le mai vrei, le poti dona sau chiar vinde pe site-urile specializate. La randul
tau, poti cumpara haine care au mai fost purtate, pentru a nu incuraja risipa de resurse utilizate pentru fabricarea
lor.

4. Creeaza o lada de compost

Nu trebuie sa locuiesti la tara si nici macar la casa pentru a avea o lada sau un cos de compost. Compostarea
inseamna transformarea resturilor organice din bucatarie sau gradina in pamant de compost, ce poate fi utilizat
mai apoi ca ingrasamant pentru plante.
Poti pune in lada de compost resturi de la fructe si legume, zatul de cafea, pliculete de ceai, coji de oua si paine,
dar nu este recomandat sa pui sticla, plastic sau cenusa. Astfel poti utiliza la maximum orice cumperi sau cresti,
fara sa irosesti resurse. Ce faci cu compostul? Il poti folosi atunci cand improspatezi pamantul florilor din casa
sau de pe langa bloc. 

5. Utilizeaza mai putina energie

Daca vei fi mai atent la modul in care utilizezi energia, vei ajuta mediul inconjurator si, in plus, vei plati mai
putin la factura de electricitate. Poti face asta avand grija sa nu lasi luminile aprinse cand nu esti in incaperea
respectiva si sa folosesti aerul conditionat doar cand temperatura din casa devine inconfortabila. La fel de bine,
poti sa investesti in niste becuri LED - care au devenit mult mai accesibile, acestea avand un consum de pana la
10 ori mai mic decat becurile cu bulb.
Mai mult, nu uita nici de dispozitivele electrice pe care le poti uita in priza cand nu le utilizezi si care vor
consuma energie, fie ca este vorba de televizor sau cuptor cu microunde, fie de laptop, imprimanta sau diferite
incarcatoare. Nu stii cat curent consumi "pasiv"? Poti cumpara o priza cu contor energetic si te vei lamuri destul
de repede. 

Dupa ce vei face aceste schimbari in viata ta, poti incerca sa ii determini si pe cei din jurul tau sa foloseasca
mijloace de transport electrice, sa recicleze si sa nu mai cumpere pungi de plastic. Cu cat sunt mai multi oameni
care iau masuri constiente pentru protejarea mediului, cu atat problemele planetei vor fi diminuate.

Construieşte profilul unui bun comunicator, în context actual. Argumentează opţiunea.

Cand vine vorba de comunicare, toti ne credem buni la ea. Adevarul este insa altul. Chiar si cei care comunica des nu
sunt atat de buni pe cat considera ei. Aceasta supraestimare a calitatilor noastre comunicative se intampla cand
interactionam cu oamenii pe care ii cunoastem bine.

Cercetatorii de la Universitatea din Chicago Booth School of Business au testat teoria si au descoperit ceva uimitor. In
studiu, cercetatorii i-au grupat pe oameni cu diversi cunoscuti si necunoscuti. Cercetatorii au aflat ca oamenii care se
cunosteau nu s-au inteles mai bine decat cei care nu se vazusera niciodata! Si mai rau, participantii si-au supraestimat
abilitatile de comunicare iar acest lucru a fost mai pronuntat la oamenii care se cunosteau bine.

Cand comunicam cu oameni pe care ii cunoastem, facem prezumtii despre ce inteleg ei, pe care nu le facem cu
strainii. Specialistii au un nume pentru aceasta eroare: prejudecata de apropiere in comunicare.

Comunicarea este legata de leadership. Nu poti sa devii un lider bun pana ce nu esti un comunicator mai bun. Ei sunt
cei care stabilesc o comunicare ce ii inspira pe oameni. Realizeaza cu ei o conexiune reala, emotionala, personala.

Oamenii de comunicare de succes nu doar fac lucrurile diferit, ei sunt fundamental diferiți, arată încredere, integritate,
empatie și răbdare, la un loc cu abilități de negociere, de relaționare interpersonală, aplanare de conflicte și dezvoltare de
încredere și respect între oameni. Nu sunt doar lideri, sunt și modele, scrie Forbes. Fie că vorbim de un singur individ sau
de un grup mare, cei mai buni comunicatori stabilesc raporturi în mod distinct. Iată nouă lucruri pe care aceștia le fac
pentru a obține rezultatele dorite:

1. Se conectează mereu la nivel individual

Liderii lucrează de obicei cu grupuri de oameni cărora li se adresează unitar, la același nivel. Oamenii de
comunicare de succes dezvoltă un soi de intimitate care îi face pe cei din sală să se simtă important și că
dialogul se poartă doar cu el. Nu exista nici un truc, liderii știu că pentru a obține acest nivel de relaționare
trebuie să fie autentici. Să evoce aceleași sentimente, aceeași energie, să ofere atenție în mod egal
întregii mulțimi de parcă ar fi un singur individ. Cei care reușesc asta cu grupuri extinse se conectează
mult mai facil atunci când trebuie să comunice cu o singură persoană.

2. Caută interacțiune

Un bun comunicator nu galopează prin informație pentru a spune tot ceea ce avea de spus. Acesta nu
este un mod eficient de a capta atenția oamenilor și nu conduce niciodată la dialog constructiv. Ei își
scanează publicul și își ajutează discursul astfel încât oamenii să asculte. Cel mai bun indicator pentru ei
este momentul în care oamenii încep să pună întrebări.

3. Știu când trebuie să fie tăcuți

Primul pas pentru o comunicare mai bună este ascultarea. Aici discutăm despre ascultarea activă, cea în care te
concentrezi asupra spuselor emițătorului. Vei observa treptat că dacă le dai celorlalți posibilitatea de a-și expune ideea,
fără să te pierzi în propriile gânduri sau să te cufunzi în crearea unui răspuns inteligent, vei progresa în ceea ce privește
comunicarea.

Cei mai buni oameni de comunicare știu că procesul nu este o stradă cu sens unic, implicit trebuie să își
lase ascultătorii să vorbească și, în timp ce ei vorbesc să analizeze nu doar mesajul, ci și modul în care
acesta e transmis: ton, cuvinte, viteză etc.

4. Creează relații pe baza unor legături emoționale

Un șef poate comunica obiectivele unei echipe și poate conduce procesul de lucru. Un lider poate
comunica nevoile unei companii. Dar un comunicator puternic știe că cele mai bune rezultate vin din
crearea unei conexiuni emoționale. Oamenii muncesc mai mult, asculta cu mai multă atenție și sunt
conduse spre succes atunci când există o legătură personală puternică.

5. Ei urmăresc limbajul non-verbal

Orice lider de succes recunoaște că, fiind într-o poziție de autoritate, este dificil pentru oamenii din jurul lor
să fie sinceri. Chiar și cei mai eficienți nu au aceeași relație cu angajații precum acei angajați o au cu
colegii lor de același nivel de deschidere. De aceea ei învață să răspundă la mesajele non-verbale pentru
a putea decoda mult mai bine mesajele pe care le primesc. Limbajul trupului și mimica sunt elemente deosebit de
importante în comunicare. Inconștient putem transmite un anumit mesaj, așa că este de o importanță majoră să fim
conștienți de impactul pe care îl are comunicarea indirectă.

6. Nu pregătesc discursuri

Cred că este corect să spunem că majoritatea oamenilor poartă conversații sau monologuri imaginare
înainte să fie nevoiți să vorbească în public. Își structurează informația, ating toate punctele pe care și le-
au propus și se gândesc la fraze cârlig pentur a-și ține audiența alertă. Comunicatorii excepționali nu fac
asta. Se documentează pe subiect, înțeleg ce au de transmis și apoi, în funcție de audiență își livrează
discursul în conformitate cu contextul și reacțiile publicului.

7. Comunică scurt și la obiect

Cei mai eficienți oameni de comunicare știu să treacă direct la subiect. Seth Godin scrie articole care au o
lungime medie de 200 de cuvinte. La fel ca el, liderii spun ce au de spus în cel mai concis și direct mod cu
putință. Șansele interpretării greșite sunt menținute la minim.

8. Simplifică totul 
Unele mesaje pot fi complicate sau confuze. Rolul comunicatorului este să depășească barierele acestea
și să clarifice subiectul pentru public. Asta presupune să preia rolul de profesor și să explice în timp scurt
probleme complexe și importante. A lua informația brută și a o transmite pur si simplu mai departe nu este
comunicare de fapt. A o structura, compartimenta și a o dispune logic pentru o audiență eterogenă este un
act de comunicare condus și încheiat cu succes.

9. Sunt disponibili

Comunicatorii nu se ascund după uși închise. Aceștia sunt mereu disponibili pentru angajații lor chiar și în
afara momentelor în care țin discursuri sau ședințe. Oferă răspunsuri, pun întrebările corecte și creează
contexte pentru ca echipele să interacționeze.

 Construieşte un proiect al unui program de intervenţie interculturală, destinat unui grup de persoane în
care se manifestă tensiuni interlingvistice sau interconfesionale, conform modelului:
1. Obiectivele programului de intervenţie
2. Conţinuturile programului de intervenţie
3. Resursele necesare (umane, materiale etc.)
4. Strategiile Şi activită ţile programului de intervenţie

PROIECT
DE INTERVENȚIE ÎN
EDUCAȚIA
INERCULTURALĂ

Profesor: LUPAȘCU-DOBOȘ GABRIELA

Profesor: SANDU DOINA

Numele instituției: Liceul tehnologic PETRU PONI, Onești

Adresa poștală: strada B-dul Republicii, nr.80

Date de contact: telefon: 0234311911

Email ctpetruponi@yahoo.com

Reprezentant legal: director adjunct

Nume DUMITRESCU LUCREȚIA

Semnătura și ștampila instituției

 ______________________________ L.S.

2. Proiectul pe care intenționați să-l realizați se va adresa unui număr de / _20____/ copii, din
care /__15____/ (___75___%) de etnie romă.

PROBLEMA IDENTIFICATĂ

Proiectul de intervenție în educație interculturală pentru elevii mici, în deosebi celor de etnie
romă, este un serviciu adus comunităţii, nesubstituindu-se familiei, dar ajutând părinţii care se
implică în desfăşurarea programului.

Proiectul nostru oferă copiilor servicii de îngrijire după terminarea orelor de şcoală,
programe educative , asistenţă sociopedagogică, temele date pentru acasă şi activităţi
recreative .

Activitatea noastră va fi un adaos educaţional de tip instituţional, subsumat educaţiei

nonformale, aflată în raport de complementaritate cu educaţia formală. De aceste servicii
beneficiază copiii cu vârste cuprinse între 7 şi 11 ani, proveniţi din familii ce nu se pot ocupa de
educația copiilor, nu știu să scrie sau nu privesc școala ca o prioritate a copilului,dar care vor pentru
copiii lor o alternativă de a fi supravegheaţi de personal cu pregătire specială, într-un cadru de
grup care poate stimula capacitatea lor de relaţionare interpersonală cu cei de aceeaşi vârstă dar şi
cu vârste diferite , de aceași etnie sau de etnii diferite.

Proiectul își propune rezolvarea unor probleme ca :

- abandonul școlar
 - insuccesul școlar
- integrarea în colectivitate a unor copii de etnie romă
Elementele de bază ale educaţiei propuse în cadrul programului „Şcoala

după şcoală” vizează îmbunătăţirea competenţelor sociale, nivelul cooperarii, nivelul comunicării
verbale şi nonverbale şi nivelul creativităţii prin:

►Procesul de învăţare prin joc;

►Participarea copilului la alegerea activităţilor şi a jocurilor.

►Organizarea adecvată a ambientului educativ;

►Flexibilitatea strategiilor de predare-învăţare.

Grupul ţintă :

-20 elevi de 7 / 11 ani ( clasele I-IV)aflate în situație de abandon școlar sau cu rezultate
nesatisfăcătoare la învățătură din familii ce aparțin unor culturi diferite și care locuiesc în
Tîrgu Cărbunești sau în satele aparținătoare.

Selecţia beneficiarilor

 La sugestia cadrelor didactice;

 Pe baza cererii directe de a fi inclus în program.

Principalele activităţi curriculare și extracurriculare ;

- servicii de îngrijire a copilului (hrănire, securitate) ;

- servicii alternative de educaţie prin asigurarea continuităţii educaţiei formale
(efectuarea temelor pentru acasă) ;
- activități de ameliorare a situației la învățătură  colectiv sau individual ;
- activităţi recreative și educative :vizită la muzeul Tudor A rghezi din Tîrgu
Cărbunești ,vizionarea unor spectacole, excursii
- activități de formare a unor deprinderi  : confecționarea unor felicitări,
mărțisoare ;desene, picturi.
 - activități de formare a unui comportament moral și religios : vizită la biserica din oraș.
- activități de orientare profesională :vizitarea centrului cu persoane cu diverse
dizabilități ce au reușit să-și însușească diverse meserii : croitor,brutar,
măcelar,cofetar, tâmplar
- activități ce vizează formarea unor deprinderi igienice de bază : spălatul pe mâini, pe
dinți etc
- activități prin care se urmărește formarea unor deprinderi necesare în viața de zi cu
zi :încheierea la șireturi, îmbracarea în echipamentul sportiv ;

Etapele implementării proiectului :

 Stabilirea echipei de lucru şi a atribuţiilor fiecărui membru al echipei;

 Amenajarea şi dotarea corespunzătoare a spaţiilor ;
 Informarea personalului din instituţie privind scopul proiectului;
 Informarea comunităţii asupra noilor servicii create ;
 Selectarea persoanelor care îndeplinesc condiţiile pentru a-şi desfăşura activitatea
profesională în cadrul serviciilor alternative nou create;
 Stabilirea principiilor, metodelor şi tehnicilor de lucru;
 Evaluarea cererilor şi selectarea beneficiarilor conform criteriilor prevăzute ;
 Desfăşurarea activităţilor zilnice în cadrul centrului ,,Şcoala după şcoală’’ ;
 Monitorizarea evoluţiei fiecărui copil înscris;
 Evaluarea periodică a serviciului înfiinţat prin prisma rezultatelor obţinute;
 Programul ,,After School’’, ca serviciu de prevenire a discriminării
 copilului şi asigurarea continuării educaţiei formale are un caracter preponderent
educativ ;

Obiectiv general:
 Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor alternative de educaţie interculturală prin oferta
programului ce va găzdui şcolarii mici ce provin din culturi diferite după orele de curs, în
vederea petrecerii în siguranţă, util şi plăcut, a timpului liber.

Obiective specifice

 Furnizarea de servicii educaţionale specializate informale şi nonformale care să

amelioreze comportamentul de adaptare şcolară.
 Asigurarea unui cadru securizat de petrecere a timpului liber;
 Prevenirea neglijării copilului şi a problemelor de adaptare şcolară ;
 Integrarea mai rapidă în programul şcolar prin creşterea adaptabilităţii la acest tip de
mediu.
 Creşterea gradului de accesibilitate al familiilor care doresc alternative mai bune pentru
îngrijirea şi educarea copiilor.
 Realizarea unei campanii de informare şi promovare a proiectului în comunitate;
 Sensibilizarea comunităţii faţă de problematica nevoii copilului de a fi asistat în a-şi
forma deprinderi dezirabile de petrecerea timpului liber, de a învăţa, de a se comporta,
de a socializa, de a accepta diversitatea;
 Schimbarea percepţiei comunităţii asupra problemelor elevului mic din familii de culturi
diferite ;
 Micşorarea factorilor generatori de situaţii de risc;

 Optimizarea psihocomportamentală a şcolarului mic, prin folosirea activităţilor de grup

 Stimularea şi dezvoltarea stimei de sine, a conştiinţei propriei identităţi, a comunicării
interpersonale şi a relaţionării.

Fundamentare
►Asigurarea şi respectarea drepturilor copilului şi plasarea acestora în zona de interes
constituie o prioritate.

Implementarea proiectului propus contribuie la îmbunătăţirea metodelor şi modelelor de

lucru, la ajustatrea responsabilităţilor şi abordării muncii de educare a copilului.

►Relevanţa acţiunilor pentru prioritatea programului .

Tot multe familii de culturi diferite se confruntă cu probleme de adaptare a copilului

într-un colectiv școlar, în special copiii ce nu au frecventat grădinița, eșecul școlar al elevului
sau chiar cu abandonul șolar .

În România, copiii romi nu frecventează grădinița și nu se pot adapta ușor. La aceasta se

adaugă și tendința de respingere sau evitare a elevilor români față de cei de etnie romă. Mulți
dintre ei vin în colectiv cu o părere greșită și nu acceptă să cunoască ce are un copil din etnie
diferită dincolo de culoarea pielii sau aspectul fizic.

Datorită condițiilor materiale, foarte multe familii de romi ,și nu numai , au plecat după
anul 1990 să muncească în strainătate pentru a asigura condiții decente de viață copiilor
neglijându-i, lăsându-i în grija bunicilor sau chiar retrăgându-i definitiv de la școală.

Proiectul își propune și educarea părinților pentru a înțelege importanța educației oferite
de școală pentru propriu copil dar și pentru întreaga societate. Ne așteptăm ca părinții să se
implice mai mult, ba chiar să pună educația mai presus de unele tradiții ale propriei culturi :
căsătoria timpurie sau chiar refuzul de a îmbrăca o anumită uniformă comună tuturor elevilor.

Copiii vor avea prilejul de a se cunoaște mai bine atât în activitățile școlare , dar și în cele
extra școlare.

Statisticile internaţionale arată faptul că incidenţa cazurilor de comportament

neadecvat şi chiar delicvenţe este mai mare în rândul copiilor nesupravegheaţi. De asemenea,
cazurile de eşec şcolar sunt mai frecvente. Ne propunem să venim în sprijinul copiilor de etnii
diferite, care din diverse motive, nu pot beneficia de ajutorul părințiilor atunci când își
efectuează temele sau participă la diverse activități.
 Proiectul nostru are în vedere tocmai aceste lucruri: desfăşurarea unor activităţi în
beneficiul copiilor şi al şcolii şi pe placul beneficiarilor direcţi, adică al copiilor acelora care
frecventează “After School” după terminarea orelor de curs.

Propunerea activităţilor va porni de la idea că ceea ce vor face aici, chiar şi când este
activitate de învăţare să se insereze în program pe coordonate ludice , antrenând copii în
activităţi plăcute, captivante, care să le câştige interesul.

Forma predominantă a activităţilor va fi jocul, inclusiv activităţile cu scop educativ. Un

accent deosebit se va pune şi pe dezvoltarea abilităţilor emoţionale şi a competenţelor sociale
sociale, având în vedere că emoţiile stau la baza comportamentelor.

Factorii care au influenţat alegerea de a înfiinţa centrul de zi :

Existența unui număr numeros de copii romi în orașul Tîrgu Cărbunești care au probleme
de adaptare, eșec școlar sau abandon ;

 Crearea unei relaţii privilegiate între copii de etnii sau culturi diferite
 Deschiderea spre lumea exterioară dintr-o perspectivă interculturală (supravegheat,
educat, îngrijit, stimulat).
 Evitarea monotoniei cadrului de dezvoltare şi a unor relaţii nedorite cu potenţial negativ
de influenţare.

Consecinţele imediate şi tardive ale neglijării, ale abandonului ( care pot fi : manifestari
psihosomatice, întârziere în dezvoltarea afectivă şi socială, tulburări nevrotice sau chiar
psihotice ca urmare a discontinuităţilor ce apar în experienţa afectivă a copilului, inaptitudinea
de a stabili relaţii sociale ca adult etc.)

Nevoi prioritare 

►Acodarea de soluţii alternative de petrecere a timpului liber, evitarea neglijării copilului .

 Rezultă  nevoia stringentă de dezvoltare a unor servicii alternative de protecţie şi
educaţie (de tipul programului after school).

►Diversificarea modalităţilor de intervenţie pentru evitarea neglijării a problemelor de tipul

neadaptării şi eşecului şcolar.

Se identifică  :

 Nevoia de a dezvolta şi diversifica serviciile de tipul celor asigurate în cadrul

programului after school, servicii pedagogice, suportive pentru copil şi familie,
de îngrijire.
 Nevoia de a creşte accesibilatea serviciilor de către beneficiari.
 Nevoia de a atrage resursa umană specializată în domeniul asistării şcolarului
mic.
 Nevoia de a informa şi sensibiliza comunitatea în vederea eliminării
prejudecăţilor cu privire la legătura dintre modalitatea petrecerii timpului şi
comportamentul şcolarului mic.

Activităţile educative realizate sub coordonarea cadrelor specializate constau în :

o integrarea copilului în programul zilnic,
o ajutor la efectuarea temelor pentru a doua zi şi a celor suplimentare,
o organizarea stării de veghe, oferirea de jocuri şi jucării corespunzătoare vârstei,
o facilitarea relaţiilor interpersonale dintre copii,
o dirijarea jocului individual şi colectiv în atmosfera de comunicare stimulativă,
o supravegherea stării de sănătate,
o administrarea hranei, respectarea pe cât posibil a unor preferinţe pentru alimente şi
jucării, realizarea igienei personale.
1. Educaţia motrică, intelectuală şi socioafectivă a copilului se va realiza prin :
o dezvoltarea motricităţii generale prin mers şi alergare ;
o dezvoltarea senzorialităţii (văz, auz, tact) şi a capacităţii perceptive ;
o dezvoltarea inteligenţei senzorio-motrice, a capacităţii de înţelegere,
 o dezvoltarea capacităţii de comunicare prin stimularea limbajului activ,
o formarea şi lărgirea orizontului cognitiv, dezvoltarea conduitei de explorare a
mediului înconjurător,
o formarea conduitei de joc individual şi colectiv,
o socializarea afectivităţii,
o formarea deprinderilor igienice şi de autoservire.
Toate aceste activităţi se vor desfăşura într-o ambianţă plăcută.

Activităţile ludice reprezintă un element de sprijin în educaţie, la copilul între 7-11 ani,
multe deprinderi şi cunoştinţe fiind dobândite prin joc, iar valorificarea acestui instrument
informativ-formativ presupune atribuirea unui conţinut cu finalităţi de dezvoltare a potenţialului
de cunoaştere afectiv şi volitiv al personalităţii, având astfel un incontestabil rol terapeutic.
Activităţile de terapie ocupaţională se vor desfăşura individual sau în grup sub îndrumarea
personalului specializat utilizând dotările din sala de clasă (jucării, jocuri), obiectivul terapiei
ocupaţionale fiinf pregătirea progresivă şi raţională a copilului pentru activităţile cotidiene cu
grad cât mai mare de independenţă.
2.Activităţile de formare şi dezvoltare a autonomiei personale au caracter permanent şi sunt
desfăşurate de personal, pe cat posibil, cu implicarea activă a copiilor în funcţie de vârstă.

3.Menţinerea legăturilor dintre beneficiari se realizează prin desfăşurarea proiectului de

parteneriat între părinţi şi şcoală.
4.Evaluarea periodică a copiilor se va realiza în echipa pluridisciplinară şi îndeplineşte
următoarele funcţii :
►De constatare şi apreciere a evoluţiei copiilor în raport cu serviciul, cu faza iniţială;
►De informare asupra modului de realizare a deciziilor adoptate în legătura cu toate aspectele
activităţilor desfăşurate ;
►De prevenire (înaintea instalării comportamentelor indezirabile), prin stabilirea şi activarea de
alternative în rezolvarea unor probleme ;
►De stimulare – formare a copiilor prin sprijinirea eforturilor lor, acordarea încrederii,
corectarea comportamentului ;
►De reglare prin utilizarea feed-back-ului;
4.Activitatea de coordonare, monitorizare şi contabilitate-administrativă asigură :
►Funcţionarea în condiţii normale a Programului « After School »

►Coordonarea personalului angajat şi a colaboratorilor ;

►Promovarea imaginii serviciului alternativ creat în exterior, sensibilizarea opiniei publice,

atragerea de sponsori şi parteneri, informarea comunităţii, promovarea bunelor practici în
vederea producerii efectului de multiplicare ;

►Administrarea bunurilor imobile şi mobile

Programul doreşte să creeze activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii

cuprinşi în forma de învăţământ a şcolii aflate în parteneriat, stabilind un nivel motivaţional
ridicat pentru participarea la activităţile şcolare;

►Stimularea curiozității, imaginatiei si spontaneitatii.

►Consilierea părinţilor cu scopul de a-i învăţa să-şi înţeleagă copiii, nevoile lor,

petreacându-şi în mod constructiv timpul împreună ;

Exerciţiile suport de desfăşurare a activităţilor vor urmări:

 Limbajul, vorbirea(pronunţia şi tipul de comportament verbal);

►Atitudinile copilului, spontaneitatea şi iniţiativa (opoziţie, pasivitate, cooperare, entuziasm);

►Maniera de relaţionare(opoziţie, spontaneitate, formulare de întrebări, plictiseală,

necooperare, detaşare, iritare, tensionare, încordare, plăcere, participare totală ,etc.);

►Adaptarea la situaţiile propuse, gradul de cooperare şi de atenţie;

►Acţiuni şi mişcări necontrolate ( agitaţie, ticuri, mişcări ale ochilor, gurii, mâinilor, picioarelor,
corpului);

►Nivelul de anxietate, reacţia în faţa dificultăţilor sau eşecului;

►Comentarii şi răspunsuri la întrebările dirijate;

►Metode spontane de lucru (cum procedează în manipularea obiectelor sau în găsirea de
soluţii);

Valoarea adaugată obţinută de pe urma implementării acestui proiect.

Proiectul nostru îşi propune :

 Activităţi de educaţie informală şi nonformală care să amelioreze comportamentul de

adaptare şcolară.
 Crearea unei motivaţii optime pentru activitatea(participarea) şcolară.
 Prevenirea comportamentului de eşec şi abandon şcolar.
 Cointeresarea familiei în activităţile de timp liber şi educaţie în scopul ameliorării relaţiei
intrafamiliale(copii-adulţi).
 Activitatea de supraveghere şi sprijin în efectuarea temelor şcolare.
 Activităţi recreative de socializare, de petrecere a timpului în colaborare cu şcoala
(excursii, drumeţii, vizite, la obiective turistice).
 Facilitarea integrării şcolii în comunitate şi medierea relaţiei părinţi-şcoală în cazul
familiilor prea ocupate sau dezinteresate pentru educarea copiilor lor.
 Acest serviciu va fi unul integrat modern şi competitiv crescând astfel valoarea actului
educaţional.
 Crează activităţi compensatorii şi recompensatorii pentru copiii cuprinşi în forma de
învăţământ primar, stabilind astfel un nivel motivaţional ridicat pentru participarea la
activităţile şcolare.
 Activităţi de dobândire a deprinderilor de viaţă independentă şi autonomie personală.
 Vom învăţa copiii să-şi gestioneze singuri un mic buget propriu precum şi gestionarea
timpului liber.
RESURSE PENTRU ACTIVITĂȚILE DIN LUNA MARTIE

UMANE:

-20 de elevi și familiile acestora;

-învățători și profesori, directori, contabil;

-reprezentanți ai comunității locale;

-reprezentant al etniei rome.

MATERIALE:

-sala de clasă;

-materiale necesare activităților: glob, hartă, planșe, calculator, coli, hârtie glasată, foarfeci,
acuarele, culori, caiete, stilouri, aparat foto, markere, cifre și litere magnetice, etc

FINANCIARE

-cofinanțarea de către comunitatea locală a mesei calde a elevilor;

-asigurarea transportului cu microbuzul în localitate.

Activitatea Luna MARTIE
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
1zi Confecționarea de marțișoare –miniexpoziție și oferirea acestora
mamelor dar și colegelor
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
2 zi
Excursie la pădure –observarea pădurii și culegerea florilor de primăvară
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
3 zi
Joc - Familia mea
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
4 zi
Vizite la domiciliu a unora dintre copii
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
5 zi
Exerciții de limbaj specifice românilor , dar și romilor
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
6 zi
Exerciții de corespondență școlară sau extrașcolară
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
7 zi Exerciții de limbaj specific unor zone ale țării :Oltenia, Banat, Ardeal,
Moldova, Muntenia
Activitatea Luna MARTIE
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
8 zi
Activitate practică- confecționarea felicitării pentru mama
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
9 zi Activitate de cunoaștere a contribuției aduse de etnii diferite la
dezvoltarea civilizației universale
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
10 zi
Jocuri sportive de apropiere, de atingere sau sprijin între membrii
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
11 zi Joc de cunoaștere și recunoaștere prin enumerarea unor trăsături fizice
sau morale
12 zi Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
 Memorarea poeziei : Turnul Babel
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
13 zi
Activitate de localizare pe hartă a unor zone ale lumii
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
14 zi Cunoașterea originii unor cuvinte din limba română: turcă, slavă, latină,
germană,maghiară, engleză etc
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
15 zi Localizarea geografică a țărilor care au influențat vocabularul limbii
române
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
16 zi
Activitate de voluntariat- bunici și nepoți
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
17 zi
Discuții libere -Și eu pot deveni minoritar într-o altă regiune
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
18 zi
Lecturarea unor legende ce aparțin unor etnii diferite
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
19 zi
Vizionarea unor activități școlare din țări cu emigranți
Activitate de recuperare și efectuarea temelor pentru acasă
20 zi
Proverbe despre respectul reciproc dintre oameni

►Recrutarea şi pregătirea personalului care va lucra în cadrul programului « Şcoala după

Şcoală »

Criterii de selecţie:

 Capacitate organizatorică;
 Capacitate decizională;
 Asumare de responsabilităţi;
 Iniţiativă, umor, discreţie;
 Dorinţa de perfecţionare continuă;
  Aptitudini de comunicare interpersonală;
 Deschidere pentru alternative educaţionale;
 Loialitate faţă de angajator ;
 Cunoştinţe în domeniul gospodăriei, tehnicii, manipulării banilor, şi al acordării
primului ajutor ;
 Disponibilităţi şi experienţă de comunicare (inclusiv non-verbală) în relaţiile cu copiii;
 Studii medii/studii de specialitate; 
 Modul de relaţionare cu superiorii, cu colegii, cu alte instituţii/organisme şi modul de
relaţionare cu copiii .
Se vor întocmi fişele postului pentru personal plecând de la schema:

 Caracteristici generale ale postului – caracteristici specifice ale postului ;

 Calificări necesare – sarcini principale – gradul postului( se vor adauga criteriile de
performanţă).