Scoala Sanitara Postliceala Hygeia, Sibiu

Prof. MARES LIVIA

Modulul 11 - Educatie pentru sanatate
C1. Dimensiunile strii de sntate
Introducere
Putem considera educaia pentru sntate ca fiind o component a instruciei generale, o
ramur a culturii umane, una din bazele sntii cu rol n influenarea modului de via
modern si in n realizarea de generaii care s aib un comportament sanogen.
Educaia pentru sntate folosete mai multe tipuri de abordri:
- medical (bazat pe tipul de relaie medic-pacient);
- educaional (bazat pe informarea oamenilor, care vor lua
singuri decizii privind sntatea);
- personalizat (individualizat), avnd drept caracteristic lucrul
cu clienii, pentru a-i sprijini s identifice singuri problemele i
s ia singuri deciziile necesare;
- care presupune schimbri sociale, n care se urmrete realizarea
unor schimbri n mediu pentru a facilita luarea deciziilor cele
mai favorabile sntii, ex. Ajutoare sociale pentru mamele
singure, astfel nct acestea s nu fie nevoite s se ntoarc prea
devreme la lucru
1. Definiiile sntii, conceptul de sntate, conceptul de boal:
1.1. Prin sanatate se intelege starea unui organism la care functionarea tuturor organelor se
face in mod normal si regulat.
Organizatia Mondiala a Sanatatii a definit sanatatea ca " o completa bunastare fizica,
mentala si sociala, care nu consta numai in absenta bolii si a infirmitatii".
a fi sanatos inseamna a te simti bine, a avea un organism echilibrat din punct de
vedere fizic si psihic.
Sanatatea mai poate fi definita ca starea in care omul nu este constient de functionarea
organismului Iui.
Dimensiunile sanatatii
Sanatatea include mai mult decat functionarea fara piedici a organismului. De
asemenea, implica relatiile mentalemotionale, intelectuale si sociale cat si valorile spirituale.
Astfel,pentru o mai buna intelegere a sanatatii este necesar sa examinam in profunzime
fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate impreuna constituie sanatate si bunastare in
ansamblu. Iata in continuare o schema a dimensiunilor implicate.
Sanatatea emotionala. Luat pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane reflecteaza
emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cat si fata de alte
persoane. Sanatatea emotionala include intelegerea emotiilor si cunoasterea modului de
solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cat si capacitatea de a studia, de a lucra
sau de a indeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie. In timp ce ele sunt importante in
sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Medicii vad in mod frecvent
demonstrarea conexiunilor organism mental.

Somatizarile ar fi expresia unor astfel de manifestari. De exemplu, un individ cu o buna

stare emotionala manifesta o rata scazuta la boli legate de stres, cum ar fi ulcere, migrene
si astm. Atunci cand stresul sau tulburarea emotionala continua pentru o lunga perioada
de timp, sistemul imunitar clacheaza, accentuandu-se riscul de dezvoltare a diferitelor
boli.
Unii cercetatori au argumentat ca trasatura de personalitate denumita forta de caracter
poate ajuta la intarirea sistemului imunitar impotriva efectelor vatamatoare ale stresului.
Aceasta forta este definita ca detinerea unui mod optimist si de asumare in abordarea
vietii, in vizionarea problemelor, incluzand boala ca provocare ce poate fi manipulata.
Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care contribuie la
luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial in starea de sanatate si de bunastare a
individului. Chiar daca capacitatea intelectuala variaza de la individ la individ, toti
indivizii sunt capabili sa invete cum sa dobandeasca si sa-si evalueze informatiile, cum sa
aleaga intre alternative si cum sa ia deciziile asupra diferitelor tipuri ale problematicii,
inclusiv sanatatea.
Sanatatea intelectuala este uneori inclusa in sanatatea emotionala ca parte a sanatatii
mentale. Totusi, desi strans intrepatrunsa cu emotiile, gandirea intelectuala se distinge de
aceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gandi a unei persoane, iar gandirea confuza
poate accentua si mai mult problemele. Totusi relatia dintre emotional si intelect nu le
suprapune.
Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile
acestuia in fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei
sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare fizica.
De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt doar
cateva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica. Exercitiile fizice adecvate, un effort cat
si un repaos echilibrat, mentinerea unei greutati normale si alegerea inteligenta a
mancarurilor, evitarea abuzurilor alimentare in timpul sarbatorilor si a evenimentelor, ne
ajuta de asemenea sa ne mentinem starea de sanatate a organismului.
O stare buna de sanatate fizica necesita faptul ca o persoana sa acorde atentie mesajelor
trimise prin simturile organismului asupra a ceea ce el are nevoie mai multa odihna sau
diferite alimente si sa raspunda la aceste mesaje intr-un mod adecvat, coerent. Aptitudinile
fundamentale de auto-ingrijire pot ajuta persoanele sa-si solutioneze micile probleme de
sanatate. Totusi, este la fel de important acceptarea responsabilitatilor pentru controale si de a
sti sa abordam in cunostinta de cauza institutiile si serviciile de sanatate atunci cand apar
probleme serioase medicale.
Sanatatea sociala. Sanatatea sociala se refera la capacitatea de realizare a rolului din
viata, cum ar fi rolul de fiu sau fiica, parinte, sot, prieten, apropiat sau cetatean, intr-un
mod eficient si confortabil, cu placere, fara a tulbura climatul de ecologie sociala, de
protectie al altor persoane. Fiecare dintre aceste roluri presupune diferite responsabilitati
si riscuri. Toate necesita o comunicare eficienta de genul ofera si ia, caci relationarile
sanatoase niciodata nu se deruleaza intr-un singur sens. Implinirea trebuintelor umane
pentru dragoste, intimitate, de apartenenta, constituie un factor important in realizarea
sanatatii sociale. Persoanele care sunt private de aceste trebuinte pot dezvolta
comportamente ce pot aduce amenintare la starea lor de sanatate si de buna dispozitie,
intrand astfel in sfera patologiei sociale.
Sanatatea spirituala. O alta dimensiune a sanatatii este sanatatea spirituala, acel
sentiment, traire, dupa care comportamentul si valorile fundamentale ale unei persoane
sunt in armonie.

Astazi, prin sanatate intelegem nu numai o buna stare fizica si psihica a organismului, dar
si o anumita capacitate de efort fizic, de randament, o capacitate de refacere dupa efort, o
anumita rezistenta, castigata prin antrenament, fata de factori nefavorabili de mediu, de
imbolnavire (calire este cuvantul utilizat in mod curent) si de ce nu o anumita longevitate in
concordanta cu conditiile social-economice, geografice in care isi desfasoara omul activitatea.
in viata omului - considerand viata ca timpul care trece de la nastere pana la moarte - nimic nu
este mai important decat sanatatea.
A fi sanatos, a trai mai mult si a trai mai bine, au fost dorintele pe care oamenii si le-au
asezat intotdeauna la temelia destinului lor.
Deviza lui Juvenal, poet roman, " Mens sana in corpore sano " (O minte sanatoasa intr-un
corp sanatos) ne spune ca omul cu adevarat intelept nu cere cerului decat " sanatatea spiritului
impreuna cu sanatatea corpului ".
1.2Sntatea ca si concept pozitiv
Copiii nva comportamentele sntoase (de exemplu, notul) i comportamentele de risc,
nesntoase (de exemplu, fumatul) de la membri ai familiei, prieteni, persoane semnificative
din jurul lor i din mass-media (reclame TV, articole din reviste, panouri publicitare, emisiuni
radio).
Atitudinea fa de alcool se formeaz nc de la vrsta de 6-7 ani. De la vrsta de 6 ani
copiii neleg normele sociale legate de consumul de alcool i fumat (a consuma alcool sau a
fuma sunt "comportamente de adult").
Pentru mentinerea sanatatii, orice om trebuie sa fie activ, sa aiba o preocupare care sa-l
sustraga de la obsesia imbatranirii.
Factorii care determina o buna stare de sanatate sunt: o ereditate viguroasa, o alimentatie
corespunzatoare, o buna circulatie a lichidelor in organism, oxigenarea celulelor, somn
profund
si
indestulator,
echilibru
psihic
si
moral.
Starea de sanatate este, in esenta, o problema de civilizatie si de cultura. De civilizatie, in
sensul conditiilor de viata pe care societatea le creeaza individului, pentru a-si asigura un mod
de trai cat mai adaptat cerintelor sale. De cultura, dupa cum fiecare individ stie sa foloseasca
aceste conditii pentru a-si organiza modul de viata cat mai rational, echilibrat si mai igienic.
Umorul, buna dispozitie, optimismul au un rol de maxima importanta pentru sanatate,
durata si calitatea vietii. Lucrul cel mai important in viata este sa traiesti conform cu tine
insuti, sa nu te lasi doborat de deznadejde, sa fii de folos celor dragi, sau oricui. Sa poti spune:
"zilele astea nu au trecut degeaba ". Daca au trecut degeaba inseamna ca ai trait degeaba.
C2. Conceptul de boal
1. Definitie : Pentru limba romn, termenul de boala este de origine slavon i semnific
n accepiunea curent, laic, o abatere de la starea de sntate .
Boala este definit n mod diferit, dar dup Dicionarul Medical Romn reprezint:
o deviere de la starea de sntate din cauza unor modificri ale mediului intern sau ale
aciunii unor ageni din mediul extern sau: este o deviaie sau o abatere de la normal, cu
consecine nedorite asupra confortului personal i activitii sociale.

2. Starea de boala se clasifica astfel:

a. Boala acut un episod de durat destul de scurt la sfritul creia pacientul i reia
activitatea normal.
b. Boala cronic o boal de lung durat care genereaz incapacitatea permanent, parial
sau total, este o alterare organic sau funcional care oblig bolnavul s-i modifice modul
su normal de via i care persist mai mult timp

Definirea bolii in literatura anglo-saxon:

Illness se refer la realitatea subiectiv a bolii
Disease se refer la realitatea biofizic a bolii
Sikness se refer la a treia dimensiune a bolii, respectiv la realitatea socio-cultural a bolii
Boala presupune nu doar tratament medical dar i ngrijire uman, datorit faptului c
boala (stare obiectiv) este acompaniat de cele mai multe ori i de suferin personal (stare
subiectiv).
Pentru a putea delimita i respectiv defini tiinific conceptul de boal ar fi necesar
definirea sau, mai exact, aprecierea corect a conceptului de normalitate i diferenierea lui
fa de conceptul de boal, ns, la fel ca i starea de boal, starea de sntate, de fiziologic
este greu de ncadrat ntr-o definiie riguros exact.
Dupa medicul si endocrinologul roman Stefan Mincu (1903-l997), boala este " o forma
particulara de existenta a materiei vii, caracterizata prin aparitia unui produs patologic care
tulbura unitatea partilor in organism si a organismului cu mediul, urmata de limitarea sau
disparitia libertatii si capacitatii de munca ".
Medicina clasica chineza intelege prin boala dereglarea armoniei dintre trupul si sufletul
omenesc. Omul este permanent inconjurat de agenti sau fenomene producatoare de boala. Prin
ele insele, aceste fenomene producatoare de boala sunt nedaunatoare, atata timp cat nu are loc
o interactiune a lor cu omul. De exemplu, drogurile, alcoolul, tigarile ca atare nu sunt
periculoase, pana cand omul nu incepe sa le foloseasca.
Boala, ca i sntatea, este definit n mai multe moduri, n funcie de perspectiva din care
este privit:
- form particular de existen a materiei vii
- abatere de la norm
- consecin a unor ageni patogeni sau traumatici
- semne, simptome, disfuncii
- manifestarea eecului n adaptare
Termenul de boal (ca i condiie obiectiva i diagnosticat de medic) se relaioneaz cu
alte concepte:

- deficien: orice pierdere sau deviaie datorat unei boli sau traume n funcionarea fizic
i psihic optim a individului
- dizabilitate: orice restricie n ndeplinirea sarcinilor cotidiene i n abilitile de autongrijire
- handicap: orice dezavantaj social indus de deficien i dizabilitate
-suferin: experien subiectiv a simptomelor

3.Caracteristicile esentiale ale starii de boala:

n accepiunea actual orice ncercare de delimitare a conceptului de boal trebuie s
urmreasc precizarea a cel puin ctorva trsturi eseniale ale acestei categorii, valabile
pentru orice stare patologic.
Aceste caracteristici trebuie s se bazeze pe analiza urmtoarelor elemente:
- cauzele i condiiile ce duc la instalarea bolii ;
-natura, caracterul i modul de producere al modificrilor structurale i funcionale ce
caracterizeazstarea de boal ;
modul n care aceste modificri se reflect asupra relaiilor dintre organism i
ambian; particularitile, semnificaia i importana elementelor pozitive sau
negative restante dup lichidarea bolii, ca factor de modificare ulterior a teren
Sanatatea ca notiune individuala este rezultatul interactiunii dintre zestrea biologica,genetica a
omului si conditiile mediului sau de viata si de activitate,natural,social.
Sanatatea populatiei reprezinta un fenomen complex biologic,psihologic,social,cultural care
exprima sintetic nivelul si caracteristicile sanatatii membrilor comunitatii privita in ansablul
ei.Sanatatea grupurilor umane este definita ca o sinteza a sanatatilor individuale.
Etapele intermediare plecind de la sanatate la deces sunt
sanatate
disconfort
boala
incapacitate
invaliditate
deces

4.PIRAMIDA MASLOW
1. NEVOI FIZIOLOGICE. Sunt indispensabile pentru a supravietui: a manca, a bea, a
dormi, a se proteja de frig si de caldura. Ele reprezinta cele mai puternice, cele mai
importante nevoi ale omului. Satisfacerea lor este necesara pentru a ramane in viata.
2. NEVOIA DE SIGURANTA. Orice fiinta omeneasca are nevoie sa se simta protejata in
fata oricarei amenintari a vietii. Daca traieste intr-o tara care se afla in razboi, de
exemplu, se presupune ca aceasta necesitate nu este acoperita. Odata ce nevoile
fiziologice sunt satisfacute, intervine nevoia si dorinta de a satisface nevoile de siguranta.
Cu totii avem nevoie de securitatea casei si familiei, mai ales atunci cand vine vorba de
copii.
3. NEVOIA DE DRAGOSTE SI APARTENENTA. O data acoperite necesitatile de baza,
aceasta este cea mai importanta. Nimeni nu poate sa se realizeze ca persoana fara a fi
5

dorit si acceptat de catre celelalte fiinte omenesti. Aici sunt incluse nevoia de prietenie,
familie, apartenenta la un grup, sau de implicare intr-o relatie intima non-sexuala. Relatia
cu celelalte persoane la un nivel afectiv profund este forma obisnuita de a satisface
aceasta necesitate. De exemplu, familia, tovarasul de viata sau prietenul. Lipsa de
dragoste si apartenenta poate sa dea ocazie la importante dezechilibre mintale.
4. NEVOIA DE AUTORESPECT. Fiecare fiinta umana are nevoie sa se respecte pe ea
insasi si sa aiba o conceptie potrivita despre propria sa persoana. Este vorba aici de
recunoasterea venita din partea altor indivizi (care rezulta in sentimente de putere,
prestigiu, acceptare, etc) cat si din respectul de sine, ce creeaza sentimentul de incredere,
adecvare, competenta. Nesatisfacerea nevoilor de stima rezulta in descurajare, si pe
termen lung in complexe de inferioritate. Un nivel de autoestimare dezechilibrat (cum ar
fi subestimarea, de exemplu, a gandi ca toata lumea imi este superioara) are ca rezultat un
randament scazut si, in consecinta, deteriorarea comportamentului.
5. NEVOIA DE AUTOREALIZARE. Potrivit lui Abraham Maslow, o persoana din zece
simte intens aceasta nevoie. Psihologul afirma ca oamenii care au totul pot mari
potentialul lor. Ei pot cauta cunostinte, liniste, experiente estetice, implinire de sine. Cea
mai mare parte se concentreaza in jurul nevoilor care pot fi prevazute. Autorealizarea
include obiective mai inalte si mai abstracte (de exemplu: dreptate, perfectiune, bunatate,
adevar, hotarari individuale), care sunt tot mai fragile, ca si varful piramidei.
n ierarhia trebuinelor umane, Maslow situeaz nevoile cele mai primitive la baza
piramidei.Se observ astfel c nevoile primare sunt comune att tuturor oamenilor ct si
animalelor. Ele includ necesittile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul,
igiena), somnul, sexul si o temperatura relativ constant a corpului.Odat ce individul si
satisface acest nivel de necesitti, se poate concentra pe nevoile de sigurant.
Acestea au de a face cu stabilitatea ntr-o lume relativ haotic. Ele tin mai mult de integritatea
fizic, cum ar fi securitatea casei si a familiei. n unele cazuri, nevoia de sigurant
motiveaz unii indivizi sa devin religiosi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de
sigurant printr-un loc paradisiac. Nevoile de sigurant sunt cruciale pentru copii.
Urmeaz apoi nevoia de iubire si apartenent. In acest nivel se includ nevoia de prietenie,
familie, apartenent la un grup, sau de implicare ntr-o relatie intima non-sexual.
La nivelul patru sunt nevoile de stim. Acestea cuprind att recunoasterea venit din partea
altor indivizi (care rezulta n sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) ct si din
respectul de sine, ce creeaz sentimentul de ncredere, competent.
Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte
nimic special dac acestea sunt satisfcute, dar simte un disconfort cnd nu sunt satisfcute.
Dincolo de aceste nevoi, urmtoarele mai sunt numite de "crestere".
n1970, Maslow a publicat o revizie a piramidei din1954, sitund n vrful acesteia nevoile
cognitive (de a cunoate, de a ntelege si de a explora) si pe cele estetice (pentru
frumusete, ordine, simetrie). Cu toate acestea, nu toate versiunile piramidei sale includ
ultimele 2 nivele.
Maslow a construit ierarhia nevoilor, sugerand ca indata ce este satisfacuta o nevoie
se trece la satisfacerea alteia. Fara a fi satisfacute nevoile de baz (nivelul 1, 2, i 3) cele
superioare nu vor fi relevante.

5. Abordarea holistica
Motto: Nu poti sa tratezi ochiul fara sa tii cont de cap, nu poti sa tratezi capul fara sa tii
cont de minte sinu poti sa tratezi mintea fara sa tii cont de sufletul si spiritul omului.
(Zamolxe)Medicina holistica abordeaza problema sanatatii si vindecarea bolilor intr-un mod
cu totul diferit de medicina clasica. Medicina holistica se bazeaza pe unitatea dintre trup,
minte si spirit, promovand conceptul unei minti sanatoase, intr-un corp si mediu sanatos.