PODASCA LUMINITA

IC

CALITATEA VIETII SI SANATATEA

Prin calitatea vieții - în sensul definiției OMS se înțelege percepția indivizilor

asupra situațiilor lor sociale, în contextul sistemelor de valori culturale în care trăiesc și
în dependență de propriile necesități, standarde și aspirații. În medicina prin calitatea
vieții se înțelege bunăstarea fizică, psihica și socială, precum și capacitatea pacientilor
de a-și îndeplini sarcinile obișnuite, în existența lor cotidiană.
În Enciclopedia Britanică calitatea vieții este definită ca fiind „măsura în care o
persoană este sănătoasă, se simte comfortabil și este capabilă de a participa sau a se
bucura de evenimentele vietii.”
Calitatea vietii vazuta intr-o calitate stransa cu sanatatea si boala este astazi un fapt
comun. Concept complex si multidimensional,calitatea vietii vizeaza spatiul de
convergenta dintre elementele obiective ale vietii vazute in legatura cu nevoile si
autoevaluarea subiectiva a satisfacerii acestor nevoi.
Calitatea vietii se refera astfel la factorii care configureaza viata la nivel de
sanatate,de conditii economice,de climat socio cultural,de satisfactie la nivel psihologic
si spiritual,de calitatea mediului natural. Toate acestea isi pun amprenta de o maniera
complexa si asupra starii de sanatate.
Există mai multe categorii generale de măsuri ale calității vieții. Acestea includ:
-măsuri generice care sunt destinate să evalueze calitatea vieții raportată la sănătate
într-un grup de pacienți (într-un eșantion de populație); acestea sunt o evaluare a relației
calității vieții cu sănătatea;
-măsuri specifice unor boli, cum sunt cele destinate pentru a evalua calitatea vieții în
grupe de boli specifice;
-măsuri individuale care permit includerea aspectelor vieții care sunt considerate
importante pentru pacienți individuali.
Din acest continut complex al conceptului de calitate a vietii pot fi insa desprinse
cateva dimensiuni care vizeaza in mod direct sanatatea si boala. Acestea sunt:
- dimensiuniea fizica/somatica ce se concretizeaza in autonomia fizica si capacitatea
anatomo-functionala curenta, vitalitatea necesara unei vieti normale, absenta
disconfortului si a durerii, satisfacerea nevoilor biologice legate de alimentatie, odihna,
sexualitate, s.a;
- dimensiunea psihica ce se concretizeaza intr-o stare de adaptare psihologica la mediu,
gratie unei capacitati cognitive si a unei vieti emotionale adecvate;
- dimensiunea sociala ce se concretizeaza in capacitatea de a juca rolurile
sociale/socioprofesionale curente, in capacitatea de relationare interpersonala adecvata,
in integrarea sociala si promovarea de aspiratii sociale;
- dimensiunea economica ce se concretizeaza in disponibilitatea resurselor de baza
necesare in plan material – financiar;

1
- dimensiunea cultural – spirituala concretizata in acordul de fond cu Lumea, in
existenta/nonexistenta unui tel structurat in viata, a unui scop si sens in viata, in
promovarea nevoilor prin activitati de hobby si loisir, in sentimentul existentei unei
dezvoltari personale in ansamblul vietii.
Subdiviziuni utilizate astazi ale conceptului de calitate a vietii sunt cele de calitate
subiectiva a vietii si repsectiv calitate a realtiilor interpersonale, ambele cu relevanta
directa pentru sanatate si boala. Conceptul de calitate subiectiva a vietii a fost introdus
de R.G.Maticek in contextul teoriei sale despre Boala ca Biografie cu care a adus nu
doar o explicatie redutabila pentru imbolnavirea de cancer ci si un model de interventie
pentru prevenirea acestei imbolnaviri. Conceptul de calitate a relatiilor interpesonale se
dezvolta in proximitatea modelului explicativ al lui Maticek si trimite direct spre rolul
suportului social in sanatate si boala.
Intr-un mod sintetic de definire, se poate spune ca aria calitatii vietii este definita
ca valoarea pentru om a vietii sale, masura in care conditiile de viata ofera individului
posibilitatea satisfacerii multiplelor sale necesitati.

SANATATEA
In 1967, OMS a declarat ca sanatatea este o stare totala de bunastare fizica,
mentala si sociala si nu in principal absenta bolii sau a unei infirmitati.
Sanatatea este acel proces in care toate aspectele din viata unei persoane lucreaza
laolalta, intr-un mod integrat. Nici un aspect al vietii nu functioneaza in mod izolat.
Organismul, mintea, spiritul, familia, comunitatea, tara, locul de munca, educatia si
convingerile sunt toate interrelationate. Modul prin care aceste aspecte se
interactioneaza contribuie la imbogatirea vietii unei persoane, fapt care ajuta la
determinarea caracterului de unicitate al persoanei cat si a sanatatii acestuia.
Sanatatea include mai mult decat functionarea fara piedici a organismului. De
asemenea, implica relatiile mental–emotional, intelectuale si sociale cat si valorile
spirituale. Astfel, pentru o mai buna intelegere a sanatatii este necesar sa examinam in
profunzime fiecare dintre aceste dimensiuni, care luate impreuna constituie sanatate si
bunastare in ansamblu. Iata in continuare o schema a dimensiunilor implicate.
Sanatatea emotionala. Luata pe ansamblu, calitatea sanatatii unei persoane
reflecteaza emotiile unei persoane, sentimentele acesteia fata de sine, situatii cat si fata
de alte persoane. Sanatatea emotionala include intelegerea emotiilor si cunoasterea
modului de solutionare a problemelor cotidiene, a stresului cat si capacitatea de a studia,
de a lucra sau de a indeplini actviitati eficiente si cu buna dispozitie. In timp ce ele sunt
importante in sine, emotiile influenteaza de asemenea sanatatea fizica. Medicii vad in
mod frecvent demonstrarea conexiunilor organism – mental.
Sanatatea intelectuala. Intelectul, aspect important al planului mental care
contribuie la luarea deciziilor importante, joaca un rol crucial in starea de sanatate si de
bunastare a individului. Sanatatea intelectuala este uneori inclusa in sanatatea
emotionala ca parte a sanatatii mentale. Totusi, desi strans intrepatrunsa cu emotiile,
gandirea intelectuala se distinge de aceasta. Emotiile pot altera capacitatea de a gandi a
unei persoane, iar gandirea confuza poate accentua si mai mult problemele. Totusi
relatia dintre emotional si intelect nu le suprapune.

2
 Sanatatea fizica. Sanatatea fizica se refera la starea organismului si la raspunsurile
acestuia in fata vatamarilor si a bolii. Pentru mentinerea unei conditii fizice bune, a unei
sanatati fizice este important sa adoptam acele conduite ce ne confera o bunastare
fizica. De exemplu, evitarea tigarilor, a consumului de alcool, alimentatia moderata sunt
doar cateva obiceiuri ce asigura o buna sanatate fizica.
Sanatatea sociala reprezinta capacitatea de a aranja, de a se bucura, de a contribui
si benficia de relatiile dezvoltate cu alte persoane.
Sanatatea spirituala se refera la sensul de consistenta, armonie si de echilibru ce
apare in promovarea energiei si de educare a sanatatii in ansamblu.
Concluzie: Sanatatea inseamna mult mai mult decat absenta bolii. Ea este un
proces ce contribuie la bunastare si echilibru.