EVALUARE

la disciplina

Sociologia medicală
Idei despre sănătate și boală
în diferite perioade de timp
Definirea conceptului de sănătate
Definirea conceptului de boală
Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Sănătatea și boala, aspecte socio – medicale
Boala și societatea, cultura, civilizația
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Sănătatea și boala din perspectiva spirituală
Cele mai misterioase boli din istorie
Top 7 boli mortale care au făcut istorie
 Definirea conceptului de sănătate
,,Sănătatea este definită ca fiind ,,starea in care
functionarea tuturor organelor se face in mod
normal si regulat.'' - D.E.X.

,,Sănătatea este un cuvant mare. Ea cuprinde nu

numai corpul, ci și mintea și spiritul.'' - Jamesh
West

,,Sănătatea este ca banii, niciodată nu vom avea

o adevărata idee de valoarea sa pînă cînd o vom
pierde.'' - Josh Billings
 Definirea conceptului de sănătate
Rezistenta
Stare de fizica si Absența
bine fiziologica bolii
Stare de Lipsa de
integritate SĂNĂTATEA simptome

Principii fundamentale de sănătate:

 Definirea conceptului de sănătate
Organizatia Mondialǎ a Sǎnǎtǎtii (OMS) dǎ
urmǎtoarea definiție sǎnǎtǎtii: “starea de bine și
confort fizic, psihic și social in absența oricǎrei
boli sau infirmitǎti clinice.”
Definiția datǎ de OMS pune accentul nu
numai pe starea de bine fizic, ci și pe ideea cǎ
sǎnǎtatea reprezintǎ un echilibru intre starea de bine
fizic, psihic și social intr-un mediu benefic pentru
sǎnǎtate.
A fi sǎnǎtos nu inseamnă doar sǎ nu fii bolnav,
dar și cum este starea organismului tǎu, cum este el
construit și cît de limpede gandești ca sǎ poți face
alegeri ințelepte pentru a indeplini sarcinile ce stau
in fața ta.
 Definirea conceptului de sănătate
Din punct de vedere biologic, sănătatea poate
fi definită ca acea stare a unui organism neatins
de boală, în care toate organele, aparatele şi
sistemele funcţionează normal (organism în
homeostazie).
Din punct de vedere psihic, sănătatea poate fi
înţeleasă ca „armonia dintre comportamentul
cotidian şi valorile fundamentale ale vieţii
asimilate de individ.”
 Din punct de vedere social, sănătatea este
acea stare a organismului în care capacităţile
individuale sunt optime pentru ca persoana sa-şi
îndeplinească în mod adecvat rolurile sociale .
 Definirea conceptului de sănătate
Definiția OMS pleaca de la concepția holistă a
sănătații care se referă la recunoașterea
interrelaționării intre factorii fizici, psihologici,
spirituali și de mediu care contribuie la calitatea
vietii unei persoane.
Sănătatea nu este doar o stare ci și un mod de
viață, prin care fiecare aspect al ființei se
interrelațioanează armonios.
Interrelaționarea factorilor sănătății

Fizici Psihologici Spirituali De mediu

 Definirea conceptului de sănătate
Sănătatea nu este o stare pe care o avem în
întregime sau o pierdem în întregime. Complexitatea
stării de sănătate este dată de dimensiunile,
componentele şi gradele diferite pe care le presupune:
II.Componentele
I. Dimensiunile sănătăţii III. Grade ale
sănătăţii sănătăţii
Absenţa
Rezistenţă
 bolii
 fizică Sănatate optimă
disfuncţiei
fiziologică
Biologică Psihologică dizabilităţii
anatomică cognitivă, Sănătate
 fiziologică emoţională Atitudinea pozitivă faţă de viaţă
 biochimică comport-lă Scopul și semnificaţia vieții
Sănătate aparentă
Acceptarea de Stare subiect.
sine de bine Sănătate precară
Spirituală Socio-prof-lă
valori roluri Asumarea Relaţionare
religie relaţii controlului socială Sănătate foarte
experienţe aspiraţii propriei vieţii pozitivă precară
 Definirea conceptului de sănătate
Factorii care influenţează starea de sănătate
pot fi grupaţi în următoarele categorii:
Factori de mediu (apă, aer, sol, fizici, chimici,
biologici, sociali)
Stilul de viaţă (comportament alimentar, sexual,
abuz de substanţe, exerciţiu fizic)
Factori psihici (cogniţii, emoţii, percepţia şi
răspunsul la stres)
Factori sociali (resurse socio-economice,
organizarea sistemului de îngrijire medicală şi
politicile sanitare)
Factori biologici (imunologici, genetici,
biochimici)
 Definirea conceptului de sănătate
Socialul influentează sănătatea prin mai
multe modalități:
calitatea igienei publice-calitatea apei potabile,
a aerului, canalizarea;
planingul familial- familiile in care se practică
contracepția au un numar mai scăzut de membri,
ceea ce presupune o mai buna ingrijire a copiilor și
o stare de sănătate mai bună a femeilor;
condițiile de locuit- spațiul existent, iluminarea,
aerisirea, igiena locuinței;
condițiile de muncă și statutul ocupațional-
programul de lucru, stress-ul occupational,
posibilitatea unor accidente la locul de muncă.
 Definirea conceptului de boală
BOÁLĂ, Modificare organică sau funcțională
a echilibrului normal al organismului; proces
patologic care afectează organismul; maladie,
afecțiune, beteșug.(D.E.X)
Boala, ca și sănătatea, este definită in mai
multe moduri, in functie de perspectiva din care
este privita:
 forma particulară de existență a materiei vii
 abatere de la normă
 consecință a unor agenți patogeni sau
traumatici
 semne, simptome, disfuncții
 manifestarea eșecului in adaptare
 Definirea conceptului de boală
Boala este o stare particulară a
organismului condiționată de acțiunea nocivă a
diverși factori determinanți din mediu și,
caracterizată printr-un complex de modificări
morfologice și funcționale - locale și generale, cu
caracter reactiv și lezional, ce tulbură reglarea și
activitatea la diferite niveluri funcționale.
Prin aceasta se realizează limitarea
capacităților de adaptare, respectiv reducerea
capacității de muncă, printr-un proces ce
afectează organismul în ansamblul unității sale
biologice și sociale complexe.
 Definirea conceptului de boală
Termenul de boală (diagnosticată de medic) se
află in relație cu alte concepte:

Deficienţă: orice pierdere sau deviaţie datorată

unei boli sau traume în funcţionarea fizică şi
psihică optimă a individului

Dizabilitate: orice restricţie în îndeplinirea

sarcinilor cotidiene şi în abilităţile de auto-îngrijire

Handicap: orice dezavantaj social indus de

deficienţă şi dizabilitate

Suferinţă: experienţă subiectivă a simptomelor

 Definirea conceptului de boală
Boala presupune nu doar tratament medical
dar şi îngrijire umană, datorită faptului că boala
(stare obiectivă) este acompaniată de cele mai
multe ori şi de suferinţă personală (stare
subiectivă). Conceptul de boala este si el cu mai
multe dimensiuni.
 Definirea conceptului de boală
Din punct de vedere biologic, boala este o
stare a organismului sau a unei părți din organism
in care funcțiile sunt afectate sau deranjate de
factori interni sau externi.
Din perspectiva plurifactorială boala poate fi
definită drept o stare finală, rezultat al unei
combinații a factorilor ecologici și comportamentali
aflati in interacțiune cu predispozițiile genetice,
care plasează individul intr-o situație de risc, ca
urmare a unei alimentații neraționale,
dezechilibrate, de lunga durată, expunerii cronice
la agenții patogeni ai locului de muncă, stresului
vieții sau altor factori (R. Fitzpatrick, 1986).
 Definirea conceptului de boală
In literatura de specialitate sunt utilizate
numeroase concepte derivate, cum ar fi:
Boala ereditară – stare patologică provocată de
o mutație genetică, ce se poate transmite de la o
generație la alta;
Boala profesională – boala contractată in cursul
procesului de muncă sub influența de durată, a
unor factori vătămători specifici unei anumite
profesiuni (spre exemplu, silicoza, antracoza);
Boala socială – boala care apare și se
răspîndește in masa ca urmare a condițiilor social-
economice nefavorabile cerințelor vieții normale
(spre exemplu, tuberculoza, pelagra).
 Definirea conceptului de boală
Sociologul american Rodney M. Coe
(2002) a stabilit următoarea tipologie a bolilor:
1. Bolile contagioase (infecțioase) sunt boli
produse de microorganisme patogene, a căror
identificare permite un tratament adecvat.
2. Bolile cronice și degenerative au o
cauzalitate mult mai diversă, și pot fi determinate
atît de mediul fizic, cît și de cel social.
3. Bolile psihice (tulburările mentale și de
comportament) sunt in marea majoritate
considerate tulburări funcționale, existînd insă și
cazuri in care se manifestă prin simptome fizice
(bolile psihosomatice).
 Definirea conceptului de boală
Graniţa dintre starea de sănătate şi cea de
boală nu este atât de distinctă precum s-ar
crede. Ed Sarafino descrie procesul sănătate-
boală ca un continuum, în care la un pol se
situează sănătate optimă, respectiv starea de
bine iar la celălat dizabilitatea creată de boală,
respectiv uneori moartea prematură.
Relaţia de continuum sănătate-boală
prematura

Stare de
Moarte

bine
D5 D4 D3 D2 D1 C1 C2 C3 C4 C5

D1 = disatisfacţie C1 = conştientizare
D2 = distres C2 = cunoştinţe
D3 = disfuncţii C3 = convingeri
D4 = disease/boala C4 = comportament
D5 = dizabilitate C5 = sănătate optimă
D6 = death/moarte C6 = calitatea vieţii/stare de bine
 Aspecte istorice ale sănătații și bolii
Concepțiile despre sănătate și boală au
variat foarte mult de-a lungul timpului in funcție de
mentalitatea epocilor.
Reprezentările despre boală si sănătate
precum și modul de raportare la acestea au fost
influențate de concepții religioase, de gradul de
dezvoltare a științelor, de superstiții sau
prejudecăti, dar și de fenomenele sociale de
amploare ce au adus schimbări majore in modul
de intelegere al lumii.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Stadiu medicinei preștiințifice cuprinde:
1)Medicina primitivă- deși se consideră că
bazele actului medical au fost puse cu 2500 de ani
in urmă de catre Hippocrate, preocupări pentru
integritatea corpului au existat intotdeauna.
Încercarea omului de a ințelege si de a se
lupta cu boala în epoca primitivă consta in reacția
magică - magia, religia si medicina se impleteau
in acest stadiu, boala era declanșată mai ales de
moralitatea indoielnică a indivizilor - se considera
că incălcarea tabuurilor si a normelor sociale era
cauza principală pentru declanșarea bolilor și a
stărilor de infirmitate.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Tratamentul aplicat era unul magic cu
funcție cathartică și de vindecare, boala era
extrem de integrată in contextul social iar rolul
medicului era jucat de șaman sau de vraci.
Cea mai mare parte a vindecărilor se bazau
pe efectul placebo datorită faptului că tratamentul
lua forma unui adevarat spectacol. Vraciul era ales
din randul celor cu dizabilități fizice sau psihice
deoarece se considera că el este un intermediar
intre zeu si om.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
2)Medicina antică- și ea acorda un rol important
factorilor sociali in declanșarea unei boli, cîștiga
ideea de natural, se dădea o mare importanță
dietei, stilului de viață și culturii fizice. Medicina
avea rolul nu numai de a vindeca boala ci și de a
cerceta condițiile in care a apărut aceasta.

Medicina antică aduce

reacția confesională
ce presupune caldura
umană, sprijinul moral
acordat pacientului,
incurajarea.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Din vremea lui Hippocrate (secolul 5 îHr),
medic grec ale cărui teorii au avut o mare
influenţă în antichitate, doctrina celor patru
umori a fost considerată adevăr fundamental de
generaţii de medici. Această doctrină consta în
credinţa că în corpul omenesc se găsesc patru
substanţe, numite umori (lat.umor<lichid):
flegma, bila neagră, bila galbenă şi sângele.
Boala era considerată semnul unui
dezechilibru al acestor patru umori. Se credea că,
în funcţie de modul de viaţă, de alimentaţie, de
efortul fizic depus, unele umori creşteau ori
descreşteau în raport cu altele, ducând la
îmbolnăvirea organismului.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
3)Medicina Evului Mediu- susținea că boala este
o pedepasă dată de Dumnezeu pentru păcatele
omului. Tratamentul se rezuma la acte de
purificare (spovedanie, flagelare (biciuire), post).
Epoca Evului Mediu se caracterizează prin
obscurantism și de aceea nici nu se incerca a
căuta cauzele care produc bolile umane.
Biserica interzicea cu desăvîrșire cercetarea
medicală, astfel că progresul medical stagnează.
Ignorarea măsurilor de igienă și prevenire a bolilor
au condus la explicarea marilor epidemii din
epocă ce au decimat populatia Europei de
nenumarate ori.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Spitalul avea forma azilului (lazaretului),
acesta fiind mai degrabă o instituție de izolare a
bolnavilor decît de tratare a lor.
Evul mediu se caracterizează prin reactia
religioasă cu privire la boală - boala era
considerată a fi rezultatul posesiunii corpului
uman de un spirit malefic și în consecință
tratamentul presupunea exorcizarea.
Exorcismul este un
ritual religios folosit
pentru a scoate demoni
sau spirite malefice
dintr-o persoană
posedată, sau chiar
dintr-un anumit obiect.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
Odată cu apariția medicinei științifice se
realizează un progres uriaș prin abordarea
rațională, pozitivă și științifică a bolii.
În acest stadiu se produce reacția științifică
a bolii ce nu mai este o pedeapsă a zeilor, ci un
fenomen care poate fi inteles și explicat pe cale
științifică.
Aici starea de boală implică un complex de
reacții ale organismului supus agentului cauzator
în sensul existenței unui ansamblu de cauze și
condiții.
 Aspecte istorice ale sănătații si bolii
În medicina științifică:
1. Sanatatea poate fi definită prin prisma a 3
dimensiuni: biologică, psihologică si socială.

2. Boala este definită și ințeleasă tot dintr-o

triplă perspectivă: biologică, psihologică si
socială.
Structura cauzelor bolilor umane

Nivelul Modul de
Ecologia dezvoltării viață a Genetica
20% medicinei individului 10%
10% 60%
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Problema sănătății și bolii este rezultatul
dezvoltării lungi și complexe a umanității și
medicinii. Studiile asupra dezvoltării conceptelor
de sănătate și de boală oferă diverse tendințe
filosofice și științifice. Secole de experiență în
dezvoltarea medicinii și tratamentelor avertizează
împotriva generalizări pripite și nejustificate a
importanței descoperirilor în acest domeniu.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
În India antică, se considera rezultatul unei
condiții normale de sănătate a corpului trei principii:
aer, bile si flegma. Aceste trei începuturi organice
contactau elementele de bază ale naturii. Cauzele
bolilor se considerau schimbările climaterice și de
timp, tulburările de alimentație,
igienă personală, mânia zeilor.
Ayurveda – Cunoasterea Vietii este
știința medicală indiană cu o vechime
de cel putin 5000 ani. Este cel mai
vechi sistem medical complet și bine
păstrat pînă in zilele noastre.
În tratamentul pacientului se lua în consideratie
fizicul, temperamentul, sexul, vârsta.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre

În China antică, corpul este asemănat cu

relația dintre cinci elemente: foc, pământ, apă, lemn
și metal. În organism, precum și în lumea din afara,
trebuia să lupte două forțe polare: Yin (feminin) si
Yang (masculin). Sănătate și boală este determinată
prin raportarea lor.
Exemplu de aplicare a conceptului de yin și
yang în medicina chineză este un sistem de
constrângeri pentru o femeie ce a nascut de curând.
Tratarea era efectuată prin terapia de
acupunctură, care facilitează vitalitatea,
elimină stagnarea și distribue energia vitală
în organism, eliminand astfel cauza bolii.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
În Egiptul antic, se foloseau reprezentări
ale celor patru elemente de bază ale lumii: apa,
pământ, foc și aer. Au fost puse începuturile
doctrinei umorale a patru sucuri principale,
operatorii de transport ale acestor elemente care
alcătuiesc corpul uman și determină sănătatea și
boală lui.
A fost creată doctrina pneuma logistikon
care se referea la substanța de aer invizibilă și
fără greutate numita fluid vital în timpul inhalării în
plămâni, și de acolo pătrundea în inimă prin
artere și se răspindea in tot corpul.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Hippocrate (428-374 î.Hr.), Utiliza materialismul
dialectic al lui Democrit și Heraclit în analiza
fenomenelor de sănătate, a creat doctrina despre
influența mediului și condițiilor de viață asupra
sănătății. Cauzele de boală după Hippocrate sînt
anotimpurile, temperatura aerului, a solului
proprietatea climei etc.
Factorii individuali reprezintă stilul de viata,
dieta, vârsta unei persoane, ereditatea și înclinațiile
sale. Hippocrate, recunoscut ca bun practician, a
făcut și o serie de inovații medicale. În chirurgie a pus
la punct un aparat de trepanare a craniului,
în ortopedie a construit un scaun special pentru
reducerea luxațiilor și fracturilor.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Platon (460-377 î.Hr.). Înțelegea corpul ca pe o
ființă vie, ca un sistem închis sau microcosmos,
format din pământ, foc, apă și aer susținea ca
încălcarea relației între ele provocă boala.
Platon a dezvoltat doctrina pneuma (spiritul
divin care animă lumea, ordonând-o și dirijând-o,
din latină pneuma – suflu).
Pneuma intră în corpul
uman, în creier, aduce capacitatea
de a gândi și simți, încălzește
Inima și hrănește ficatul.
Încalcarea trecerii pneumei este
sursă a numeroaselor boli.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Gerofil (circa 300 î.Hr.) a fost un susținător și
adept al teoriei umorale a lui Platon credea că
sufletul uman operează printr-o gândire, simțire,
încălzire și puterea de alimentare.

Aristotel (384-322 î.Hr), a numit sănătatea si boala

ca proprietăți sau condiții ale corpului, deoarece
acestea ușor și rapid i-și schimbă fluctuațiile.
Delimita lucrurile ce promovează sănătatea și
lucrurile care sunt un semn de sănătate. Susținea
că sănătatea populației orașului depinde de locația
lui geografică, cum este protejat de vânt și asigurat
cu apă.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Asclepiades (128-56 î.Hr.) se baza pe opiniile date
de învățăturile lui Democrit și Epicur. El susținea că
organismul uman este format din atomi divizibili și
complecși. Atomii sunt formati din aer în plămâni și din
alimente în stomac, iar apoi intra in fluxul sanguin și
se răspîndesc in tot corpul.
Cauza bolii o vedea în încălcarea amestecului
de atomi gazoși și lichizi și în stagnarea lor. Starea
sănătății populației o considera dependentă de climă,
locația orașului, produse alimentare, mișcarea umană.

Lucretius (. 99-54 î.Hr.) a scris despre prezența de

particule fine în natură - semințe, care pot fi patogene
și cauza boli infecțioase.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Galen (131-201 e.n.) a fost unul dintre promotorii
metodei experimentale în cadrul investigației
medicale. El recomanda tuturor medicilor să practice
disecția, atît ca modalitate de a face noi descoperiri,
cât și în vederea îmbunătățirii abilităților chirurgicale.
Totuși, rămâne tributar teoriei celor patru umori:
sînge, bilă, limfă și splină. Le considera influențate de
cele patru elemente: aer, pământ, foc, apă. Omul ar
avea patru temperamente, iar boala ar fi cauzată de
dezechilibrul celor patru.
Influența lui Galen asupra medicinei europene
și autoritatea teoriilor sale au dăinuit 15 secole după
moartea sa. Modul cum astăzi medicii iau pulsul face
parte din practica medicală a lui Claudius Galenus.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Un medic proeminent și filozof din Asia Centrală
Avicenna (Abu Ali Ibn Sina) (980-1037) a
promovat doctrina greacă a celor patru sucuri.
Sănătatea, Avicenna o considera ca o capacitate
sau stare, prin care funcțiile corpului sunt perfecte.
El a identificat drept cauze ale sănătații și
bolii materialul care este firesc și eficient
elementelor de bază ale corpului uman.
Motivele ce schimbă starea organismului
sau îl păstrează neschimbat sint: aerul, hrana,
apa, băuturile, mișcarea fizică și mentală, somn
liniștit, trecerea de la somn la veghe, diferențele
de gen, obiceiurile.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Călugărul Toma de Aquino (1225 - 1274) a
împărtășit punctele de vedere dualiste, ințelegea
natura umană a bolii ca pe o tulburare a
organismului sub influența schimbărilor în
proprietățile si calitățile sale materiale, ce aduc
tulburari in spiritualitatea pacientului.

Marele gînditor Thomas More (1478-1555)

credea că o mare parte de sănătate publică este
un rezultat direct al societății organizate perfect și
a condițiilor de trai excelente. Considera că
sănătatea se bazează pe plăcere și pe tot ceea
ce poate oferi un calm și o viață dorită.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Paracelsus (1493-1541) celebru alchimist, medic,
fizician, astrolog, teolog, filozof elvețian. A fost
inițiatorul mișcării iatrochimice, care considera
procesele fiziologice ca fenomene chimice, aplica
chimia în medicină. A pus bază doctrinei "archan“
care reglementează principiul spiritual - cursul și
rezultatul bolii depinde de puterea bolii in lupta cu
puterile de vindecare ale corpului.
A intrepsins cercetări in obținerea pietrei filozofale
o substanță legendară ce era considerată și
panaceu: licoare care avea puterea (potrivit
concepției alchimiste) de a vindeca toate bolile și
de a dărui tinerețe veșnică.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Francis Bacon (1561-1626) scria că propriile
simțuri ale omului a ceea ce este bun și ce este
rău este cel mai bun remediu pentru o sănătate
bună. Una dintre rețetele pentru o viață lungă
este să fim mereu într-o stare liberă și veselă,
evitînd gelozia, teama, anxietatea, furia ascunsă,
stare ce nu tebuie confundată cu o bucurie
excesivă sau entuziasm.
El și-a exprimat nedumerirea în legătură cu
faptul că îngrijind cu sârguință sau imbunătățind
rasele de câini și cai, neglijăm rasa umană.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Descartes (1596-1657), compara corpul uman cu o
mașină în care procesele se bazează pe simple legi
ale mișcării în solide si lichide. Boala și moartea sunt
considerate identice defectelor unei mașini. În
lucrarea sa "Despre bolile de artizanat” a descris
numeroase observații și predecesorii a unui grup mare
de boli asociate cu condițiile de muncă periculoase.

Stahl (1660-1734) a susținut că sănătatea și bolile

umane nu pot fi explicate pe baza legilor mecanicii,
fizicii, chimiei. Baza vieții și sănătății este sufletul,
care este principiului superior a tuturor proceselor.
Durerea este o serie de mișcări a sufletului pentru a
elimina din organism substanțele nocive.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Giovanni Battista Morgagni (1682-1771) a dat o
descriere detaliată a modificării sub influența bolii.
Era de părerea că orice boală corespunde unei
modificări într-un anumit organ, într-o anumită parte
a corpului.

Behe ​Cuvier (1771-1802) Medic francez, a

dezvoltat poziția lui Morgagni și a căutat să
localizeze fenomenul durerii nu numai în părțile
individuale ale corpului și organelor, ci mai adânc,
până la țesuturile individuale. El credea că boala
este localizată mai degrabă în țesut decât în organ
și duce la o încălcare în formarea organelor.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre

Caspar Friedrich Wolff (1734-1794) a arătat că

nașterea și dezvoltarea unei ființe vii este un
proces de serie foarte complicat. Bolile le
considera o încălcare în formarea organelor.

Alexandr Radishchev (1749-1802) în tratatul

său "Despre Om, mortalitatea și nemurirea lui"
(1792), a subliniat acțiunile mediului extern
asupra structurii corpului uman, caracterului,
capacității și performanțelor mentale. Acești
termeni în condiții permanente cauzau schimbări
în numărul de generații.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Karl Rokitansky (1808 - 1878) Medic vienez, a
dezvoltat tendința patologiei umorilor folosind
învățăturile și terminologia lui Hippocrate. Susținea
că cauza principală a durerii și bolii apar îi urma
incălcarii schimbului de lichide și umori in țesuturile
corpului. Numele Rokitansky este asociat cu multe
boli sau caracteristici morfologice ale lor. El a
dezvoltat o metodă de autopsie care consta în
principiul disecției locale.
Rokitansky se spune "ar fi supravegheat 70.000
autopsii, și personal efectuat peste 30.000, o
medie de două pe zi, șapte zile pe săptămână,
timp de 45 de ani
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre

Conform teoriei marxiste sănătatea și boala

individului nu pot fi studiate în afara societății.
Marx (1818-1883) și Engels(1920-1895) în
lucrările sale timpurii calificau așa principiu ca
"stilul de viață", ca pe un fenomen social ce este
în strânsă legătură cu procesul de producție. Ei
au subliniat că procesul de producție nu este doar
o sursă de existență a persoanei, dar într-o
măsură și mai mare, acesta este un anumit tip
sau "mod de viață" a lor. Boala este văzută ca
limitarea în libertatea lor de viață.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Ilia Mechnikov (1845-1916) a creat teoria
ortobiozei unde a analizat problema îmbătrânirii
patologice- naturale, fiziologice și premature.
Considera boala ca o dizarmonie, susținea că
oamenii mor nu de bătrinețe ci din cauza bolilor.
Ora morții fiziologice nu există, o persoană moare
într-un moment în care este încă în viață conform
instinctului vieții. Sarcina medicinei e sa constate
faptul că omul a murit atunci când instinctul său de
viață înlocuiește instinctul morții. Mecinikov a
descoperit mecanismul imunității contra bacteriilor
și rolul globulelor albe (fagocitoza), astfel încât
reușeste să trateze și să combată holera.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Walter Cannon (1871-1945) a introdus conceptul
de homeostazie - o stare stabilă a organismului,
care este rezultatul interacțiunii coordonate a
diferitor adaptări fiziologice. A fost primul care a
observat că parametrii fiziologici ai corpului uman,
precum temperatura, presiunea arterială, etc tind
să mențină o oarecare stabilitate a corpului -
numind homeostazia - echilibrul dinamic ce ne
menține în viață. Homeostazia este influențată de
factorii produși de mediul intern al organismului, și
cei externi. Mecanismele de reglare presupun
existenta a 3 componente: receptorul; centrul de
control (set point); efectorul.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Vladimir Vernadsky (1863-1945) a creat doctrina
biosferei - învățământul special despre substanța
bio inertă, care a apărut și sa dezvoltat la granița
cosmosului și a pământului. Omul, la fel ca orice
ființă vie este o funcție a biosferei într-un anumit
spațiu-timp și studierea sănătații lui ar trebui să fie
efectuată în legătură cu procesele care au loc în
biosferă și factorii de scară planetară.
Susținea că biosfera sub influența realizărilor
științifice și industriale ale omului treptat trec la o
stare nouă - domeniul de aplicare al minții sau
noosfera.
Opinii cu privire la sănătate și boală din
antichitate pînă în zilele noastre
Alexandr Chizhevsky (1897-1964) a studiat
efectele factorilor fizici de procese cosmice în
natură, în special, impactul ciclului de activitate
solară asupra fenomenului în biosferă, inclusiv
asupra proceselor sociale și istorice. El a subliniat
relația dintre un organism viu cu habitatul său și
mediul înconjurător. În mod specific a studiat
condiționalitatea greutății la nastere, fenomene
psihopatice, frecvența de crime, accidente,
epidemii. Chizhevsky a făcut o descoperire
fundamentală despre organizarea structural-
sistematică în mișcarea de sânge, el a descris
procesul de formare a celulelor roșii din sange.
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Conceptele de boală și sănătate sunt
concepte evaluative, delimitate de dezvoltarea
cunoașterii biomedicale, de orientările intelectuale
ale culturii, cît și de sistemul de valori al societatii.
Astfel vor exista diferențe mari in ceea ce
privește statutul bolnavului și starea lui,
considerată normală sau patologică, in funcție de
tipul de societate și nivelul de dezvoltare la care a
ajuns aceasta.
In prezent, medicii definesc boala in urma
aplicării unor standarde riguroase si a analizării
temeinice a pacientului, stabilesc starea de boală,
crează rolul său social astfel legitimînd
comportamentul bolnavului.
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Exista insa si factori care afecteaza negativ
procesul medico-social: divergențe de opinii
asupra diagnosticului, prognosticului, profilaxiei si
tratamentului anumitor afectiuni, un adevarat
fenomen al modei in tratarea unor boli, precum si
alte implicări ale socialului si medicalului in actul
medical.
Din punct de vedere social sănătatea este
starea organismului cînd capacitățile individuale
sunt optime pentru ca persoana sa-si
indeplinească adecvat rolurile sociale (de prieten,
vecin, cetățean, soț, părinte etc.).
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Sănătatea poate fi privită ca integrare
socială cît şi ca o valoare morală.
Talcott Parsons definește sănătatea drept
capacitatea optimă a unui individ de a indeplini
eficient rolurile și sarcinile pentru care a fost
socializat .
Din acest punct de vedere, sănătatea
reprezintă o stare individualizată atât biologic, cât
şi social.
Conform OMS deținerea celei mai bune
stări de sănătate de care este capabilă persoana
umană este unul dintre drepturile fundamentale
ale omului.
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Conceptul de sanatate a fost pus în practică
pentru a fi aplicat diferitor comunităti socio-
culturale și evaluările sînt făcute pe baza indicilor
precum:
Morbiditatea(raportul dintre nr. bolnavilor și întreaga populație
dintr-un loc dat într-o anumită perioadă de timp.)
Mortalitatea generala si specifică (raportul nr. de
decese, într-o anumită perioadă, la totalul populație, pe un anumit
teritoriu.)
Disconfortul, insatisfactia
Deficientele, invaliditățile
Handicapul
Indicele de dezvoltare umana
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Starea de boală depășește limita
biologicului, fiind o stare socială deviantă și de
nedorit. Prin devianță se intelege orice abatere de
la regulile de conviețuire și cerințele de ordine ale
unei forme de viață colectivă, iar comportamentul
deviant este supus de obicei corecției,
tratamentului sau pedepsirii de agențiile de control
social.
Boala a fost considerată ca o deviere a
organismului de la starea lui normală, dar şi o
deviere de la normele culturale, stabilite cu privire
la ceea ce se consideră “sănătate”. Cel ajuns în
această situaţie trebuie să caute “tratamentul”
pentru a-şi corecta această stare.
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Boala face posibile noi moduri de
comportament deviant. Parsons definind rolul de
“bolnav”, arată că acesta primeşte anumite drepturi,
dar şi îndatoriri, printre care obligaţia de a căuta un
tratament de specialitate şi de a coopera cu experţii
în medicină.
In funcție de semnificația socio-culturală a bolii
in societate, de apartenența indivizilor la medii
culturale diferite variază si reacția lor față de boală și
durere, deci stările fiziologice parecum foamea sau
durerea au determinare socio-culturală.
Ecoul social pe care îl are boala asupra
individului conduce la apariţia stresului major, de
lungă durată.
Sănătatea și boala, aspecte socio - medicale
Contextul relaţiilor socio-culturale este cel
care hotăreşte dacă o anumită manifestare poate
să fie considerată boală sau NU.
Normalitatea şi sănătatea nu pot fi înţelese
în mod abstract întrucât „ele depind de norme
culturale, de expectaţiile şi valorile societăţii, de
interferenţe profesionale, diferenţe individuale şi
climatul social al vremii care stabileşte gradul de
toleranţă faţă de devianţă” (Offer, Sabshin, 1975)
 Boala și societatea
Efectele produse de boala intr-o societate
depinde de tipul societatii respective.
in societatea primitivă, boala insemna pedeapsă
dar si mîntuire și ea producea coeziunea membrilor
comunitătii și facilita exercitarea controlului social.
la greci, omul ideal era o ființă armonioasă,
echilibrată, doar boala il putea transforma intr-o
ființă imperfectă asupra căreia s-a abătaut un
blestem.
crestinătatea a adus o mare schimbare in ceea
ce privește atitudinea oamenilor cu privire la boală.
Boala este pedeapsă pentru viata dezordonată.
 Boala și societatea
a) Raportul boală-economie este evidențiat, in
primul rînd, prin apariția bolilor profesionale. Prima
atestare a acestor boli are loc incă din antichitate,
iar prima lucrare ce tratează in mod sistematic
aceste boli, apare in jurul anului 1700, o data cu
industrializarea.
Multe ocupatii de care societatea are nevoie
sunt dăunătoare sănătatii chiar și in cele mai bune
condiții de igienă la locul de muncă. Incidența bolii
este mult influențată de factorii economici: condiții
de locuire, calitatea hranei, accesul la serviciile
medicale.
Boala si sărăcia formează un cerc vicios care
se adînceste progresiv.
 Boala și societatea
b) Raportul boală-stiintă- dezvoltarea stiintei
medicale s-a produs intr-un ritm lent pentru ca a
depins de dezvoltarea celorlaltor științe. Progresele
medicale au la baza descoperirile din domeniul
anataomiei. Primele descoperiri in domeniul
anatomiei umane au avut loc in renaștere, pînă
atunci fiind prohibita autopsierea corpurilor umane.
c) Raportul boala-religie- oamenii primitivi
percepeau mediul inconjurător ca fiind guvernat de forțe
misterioase. Pentru a supraviețui ei trebuiaiu să se supună
unor serii de rituri si regului sociale. Boala putea fi
explicată prin magie. In medicina babiloniana se considera
că bolile sunt provocate de zei, iar sarcina medicului-
preot era de a interpreta intențiile zeului.
 Boala și cultura
Boala este interpretată diferit in culturi
diferite. Deși boala, modificarea patologică
propriu-zisă este universală, există totuși o
multitudine de boli ce apar doar in anumite culturi.
Aceste boli sunt denumite “tulburări etnice”,
specifice unei etnii, cum ar fi “amocul”, o boală
psihica din Malayezia, ce se manifestă printr-o
furie puternică ce degenerează in crimă, sau
“tarantismul”, o criză
asemănătoare cu isteria,
care apare pe un fond
muzical și in anumite
condiții la femeile din
sudul Italiei și din Sicilia.
 Boala și cultura
Diferențele culturale in modelarea sănătații
și bolii nu se remarcă doar la nivel de culturi ci și
in cadrul aceleași culturi. Au fost inaintate 3
ipoteze in explicarea modului in care statusurile
prescrise sau dobîndite influențează starea de
sănătate:
segmentele sociale mai mult supuse stress-ului
se remarcă printr-o sănătate mai precară a
membrilor;
starea de sănătate este cea care determină
apartenența la anumite grupuri sociale si nu invers;
mobilitatea socială este stresantă si solicitantă in
sine si din acest motiv ii supune pe cei “mobili” la
riscuri mai mari de boala.
 Boala și civilizația
Cauzalitatea oricărei forme de patologie
umană se stabilește in funcție de 2 factori:
zestrea genetica a individului ce poate induce
boala
mediul fizic si social in care el traieste.
Relația dintre boală
și civilizație este una
extrem de complexă.
Orice element ce
intervine in viața
Individului influentează
Predispozitia sa la
boală si atitudinea
sa vis-a vis de aceasta.
 Boala și civilizația
Konrad Lorenz in eseul “Cele 8 păcate
capitale ale omenirii civilizate” consideră că
cele mai mari dezavantaje aduse omenirii sunt:

suprapopularea planetei;
pustiirea spațiului vital;
competiția interumana;
moartea simțurilor;
decăderea genetică;
sfărîmarea tradiției;
fenomenul de indoctrinare;
inventarea armelor nucleare.
Modele de abordare ale sânătății și bolii
In secolul al XIX-lea și la inceputul secolului
XX, sănătatea era definită doar ca absența bolii.
Această perspectivă asupra sănătății este
denumită modelul biomedical al sanatatii.
Din perspectiva acestui model, sănătatea
este studiată in termeni de reducere a
imbolnavirilor, boala fiind
determinată de factori
biologici, chimici sau genetici.
Boala este definita doar
In termeni de tulburări la nivel
biologic, chimic sau modificări
la nivel genetic.
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Noua morbiditate a secolului XX solicită o
paradigmă complexă de explicare, abordare şi
tratare a bolilor, direcţionată mai ales asupra
prevenţiei lor prin intermediul identificării şi
modificării factorilor de risc.
Stadiul actual al datelor dovedeşte că modelul
tradiţional, bio-medical de explicare şi abordare a
bolilor cronice este restrictiv şi unilateral, si nu ia în
considerare variabilele non-biologice.
Noua paradigmă, cea bio-psiho-socială
îmbină atât achiziţiile medicinei biologice, cât şi
variabilele psiho-comportamentale, sociale,
culturale şi ecologice ca factori importanţi în
etiologia şi evoluţia bolilor (Matarazzo, 1980).
Modele deabordare ale sânătății și bolii
Modelul bio-psiho-social este un model de
abordare care confirmă că factorii biologici,
psihologici (care presupun gânduri, emoții și
comportamente), și sociali (socio-economici, de
mediu și culturali), joacă un rol semnificativ în
funcționarea umană în contextul bolii.
Sănătatea este cel mai bine înțeleasă în
termenii unei combinații de factori biologici,
psihologici, și sociali, decît pur din punct de vedere
biologic. Vine în contrast cu modelul bio-medical
care sugerează că fiecare boala poate fi explicată
doar prin abatere de bază de la functionarea
normală, cum ar fi un virus, genă, anomalie
de dezvoltare sau rănire.
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Cele două modele bio-medical si bio-psiho-social
diferă în funcţie de modul cum răspund teoretic
dar mai ales practic la întrebările de mai jos:
Social
Cine cauzează bolile?
Ce afectează boala? Psihologic Biologic
Cum trebuie tratată boala?
Cine este responsabil pentru tratament?
Care este relaţia dintre soma şi psihic?
Care este relaţia dintre sănătate şi boală?
Care este rolul psihologiei în sănătate şi boală?
Cine este responsabil pentru boli?
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Prin răspunsurile pe care le oferă în
practicile medicale, modelul bio-medical:

 ia în considerare doar factorii biologici

 este cauzal de tip bacil – boală
 departajează somaticul de psihic
 pune accentul pe starea de boală
 ignoră sănătatea și prevenţia bolilor
 se focalizează pe organul bolnav
 face abstracţie de persoană
 consideră ca doar medicul este responsabil de
tratarea bolii
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Modelul bio-psiho-social s-a dezvoltat ca
reacţie la cel bio-medical şi are următoarele
caracteristici:

 boala are o cauzalitate multifactorială

 psihicul nu poate fi separat de fizic şi invers
 subliniază atât sănătatea cât şi boala
 pune accent nu doar pe tratament dar şi pe
prevenţie
 suferinţa organului induce suferinţă persoanei
 responsabili de prevenţia bolilor, tratament şi
recuperare nu este doar personalul medical, ci şi
societatea şi persoana în cauză
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Modelul a fost teoretizat de psihiatrul George
L. Engel de la Universitatea din Rochester,(1977)
care a postulat "necesitatea unui nou model
medical." El discută modelul său în detalii în
lucrarea publicată in Jurnalul American de
Psihiatrie, bazat pe cazul unui pacient, un bărbat
de 55 de ani, care are un al doilea atac de cord la
șase luni după primul.
Engel indică, că personalitatea pacientului
ajută să interpreteze durerea, ajută să înțelegem că
rezultatele diferite pot fi posibile, în funcție de
modul în care persoana răspunde de starea sa.
Modele de abordare ale sânătății și bolii
Modelul lui Engel oferă o mulțime de
posibilități de înțelegere mai largă a practicii
clinice.
Noutatea, acceptarea și prevalența
modelului bio-psiho-social variază în diferite
culturi.
Modelul bio-psiho-social al sănătății și bolii
adaptat după George L. Engel, 977
Biologic Psihologic Social
Virusuri Comportamnet Clasă
Bacterii Convingeri Grup
Leziuni Coping Muncă
Stres Etnicitate
Durere Religie
 Modele de abordare ale sânătății și bolii
Odată cu apariţia modelului bio-psiho-social
s-au petrecut transformări în accentele puse pe
diverse aspecte ale sănătăţii şi bolii:

BOALĂ ACUTĂ BOALA CRONICĂ

BOALĂ SĂNĂTATE
ÎNGRIJIREA ÎNGRIJIREA
ÎN SPITAL IN COMUNITATE
De la TRATAMENT La  ÎNGRIJIRE
ABORDARE  ABORDARE
CURATIVĂ PREVENTIVĂ
INTERVENŢIE MONITORIZARE
PACIENT PERSOANĂ
Sănătatea și boala din perspectiva spirituală

Niciodata boala nu apare din senin.

Intotdeauna ea este precedată de nenumărate
semnale pe care viața ni le trimite, semnale
subtile, sincronicități, așa zise coincidențe, care
să ne facă să ințelegem că nu suntem armonioși,
că mergem pe un drum greșit, dar de obicei noi
le neglijăm, rămînînd orbi fața de aceste
avertizări.
Daca această stare persistă, intervine boala
care este tot un semnal, dar de data aceasta
mult mai clar, mai explicit, pe care nu mai putem
sa-l ignoram cu atata ușurință.
Sănătatea și boala din perspectiva spirituală
A „asculta” boala, ca și cum ar fi un limbaj, un
semnal al organismului către noi, pentru a intelege
cauzele ei, este o modalitate de autocunoastere,
de comunicare cu noi inșine, este un prim pas
către vindecare
Boala este un semnal; semnalul că ceva
anume determină proasta funcționare a
organismului nostru. Boala pare un dușman dornic
sa ne faca rau, dar dacă ajungem sa intelegem ce
a cauzat-o, se poate transforma intr-un element
transformator pentru viața noastră. Ea ne oferă
marea șansă de a afla mai multe despre cine si
despre cum suntem.
Sănătatea și boala din perspectiva spirituală
Daca intelegem mesajul spiritual al bolii,
atunci ea va pleca singură, pentru ca ea nu a venit
ca să ne facă rău, ci ca un prieten care vrea să ne
spună că trebuie sa ne transformăm, că am
stagnat in evolutia noastră spirituală, că nu dorim
să ne ascultăm vocea interioară și că există
posibilitatea de a ne rata scopul existenței
acesteia.
Iertarea este unul dintre pașii importanți
către vindecare. La fel cum noi asteptam de la
ceilalți iertare și ințelegere atunci cînd greșim
voluntar sau involuntar, la fel și noi trebuie să-i
iertăm pe ceilalti cînd ne greșesc nouă.
 Top 7 boli mortale care au facut istoria
De-a lungul istoriei omenirea s-a confruntat cu numeroase
epidemii care au făcut ravagii în rândul populaţiei.
Top al celor mai periculoase boli din toate timpurile:
1. VARIOLA (430 î.H. – 1979) a omorât peste 300 mln de
oameni în întreaga lume doar în secolul al XX-lea.
2. GRIPA SPANIOLĂ (1918 - 1919) a cauzat între 50 şi 100 mln
de morţi în mai puţin de doi ani.
3. MOARTEA NEAGRĂ sau Ciuma Neagră (1340 - 1771)
numără 75 mln de victime în toată lumea.
4. MALARIA (1600 - prezent) omoară aproximativ 2 mln oameni
anual.
5. SIDA (1981 - prezent) a ucis 25 mln de oameni din întreaga
lume.
6. HOLERA (1817 - prezent) a produs opt pandemii şi sute de
mii de morţi în toată lumea.
7. TIFOSUL (430 î.H.? - prezent) a ucis 3 mln de oameni numai
între 1918 – 1922 şi majoritatea soldaţilor lui Napoleon aflaţi în
campania din Rusia.
 Cele mai misterioase boli din istorie
Diagnosticarea unei boli poate semăna uneori
mai mult cu munca unui detectiv decât cu cea a unui
medic. Pe de-o parte, progresele din medicină au făcut
munca medicilor mai uşoară, pe de alta însă,
apariţia de noi boli şi noi virusuri a îngreunat
procesul diagnostic. Recent, revista americană
Newsweek a alcătuit un top a 9 patologii cel mai greu
de diagnosticat din istorie:
1. Boala Lyme 6. Sifilisul
2. Scleroza multiplă 7. Lupusul
3. Sindromul eritematos
oboselii cronice sistemic
4. Fibromialgia 8. SIDA
5. Prostatita 9. Febra puerperală
Sănatatea este darul cel mai de preț

Created by
LG 2015
 Bibliografia
dexonline.ro
http://www.scrigroup.com/sanatate/Conceptul-de-boala-tipuri-de -boala
https://ro.wikipedia.org/wiki/Boal%C4%83#cite_note-subcapd-1
http://www.scrigroup.com/sanatate/OBIECTUL-SI-PROBLEMATICA-
SOCIO82692.php
http://www.psihohipnoza.ro/dimensiuni-biopsihosociale-ale-sanatatii-si-bolii/
http://www.scrigroup.com/educatie/psihologie-psihiatrie/Modele-ale-sanatatii-si-
bolii44459.php
http://www.scritub.com/sociologie/Boala-si-sanatatea-Aspecte-soc83746.php
http://www.descopera.ro/stiinta/7889631-cele-mai-misterioase-boli-din-istorie
http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/top-7-boli-mortale-care-au-f-
cut-istorie
Psihologia sanatatii Chiperi Viorica
https://en.wikipedia.org/wiki/Biopsychosocial_model
http://oddee.com
http://cursuriamg.blogspot.md/2012/07/sociologie-medicala
htmlhttp://www.scritub.com/sociologie/Boala-si-sanatatea-Aspecte-soc83746.php