Activitatea şi Acţiunea de igienă

mintală
• Activitatea de igienă mintală are la origine o
anumită „concepţie despre om şi viaţă" din care
decurg două tipuri de atitudini:
• pe de o parte, o atitudine valorică privind protecţia
stării de sănătate mintală (psihică, morală şi
socială), care depinde de integritatea persoanei
umane şi de calitatea vieţii acesteia;
• pe de altă parte, o atitudine gradată de rezervă,
teamă şi repulsie faţă de nebunie (boala mintală) ca
stare dezonorantă ce devalorizează persoana umană
şi este asociată întotdeauna cu pericolul antisocial,
potenţial sau manifest, al acestor indivizi.
 Plecând de la aceste puncte de vedere teoretice, este
demarată acţiunea de protecţie socială faţă de nebunie,
concomitent cu instituirea unor măsuri practice de
asistenţă a bolnavilor psihic. În scopul realizării
obiectivelor propuse, igiena mintală organizează, conform
unei strategii proprii, acţiunea de psihoprofilaxie şi
recuperare a sănătăţii mintale în grupul social.

 Această activitate complexă se desfăşoară sub diferite

forme în jurul Centrului de Sănătate Mintală, care are
următoarele atribuţii: activitatea practică de
psihoprofilaxia bolilor psihice; studii de epidemiologie a
morbidităţii prin bolile psihice; acţiuni antialcoolice şi
lupta antidrog; dispensarizarea bolnavilor psihic; educaţia
sanitară în domeniul igienei mintale.
 În cadrul Centrului de Sănătate Mintală, activitatea este desfăşurată de
o"echipă terapeutică" specializată, cu caracter interdisciplinar, în care rolul
director îi revine medicului psihiatru specializat în igiena mintală şi recuperarea
bolnavilor psihic.
Acţiunea de igienă mintală a Centrului se axează pe problemele de
profilaxie, ce constau în următoarele aspecte: profilaxia primară, care vizează
prevenirea apariţiei unor boli psihice; profilaxia secundară, ce cuprinde
măsurile ce tind să scurteze evoluţia clinică şi să diminueze consecinţele bolii
psihice; profilaxia terţiară, având ca scop readaptarea socială sau recuperarea
complexă, familială, socială şi profesională a deficientului psihic.
Acţiunea de igienă mintală va avea un dublu aspect: individual şi social-
comunitar.
Principiile şi acţiunile de igienă, în general, şi de igienă mintală, în special, sunt
acceptate în mod diferit de diferite grupuri etnosociale, în raport cu variaţiile
unor modele socioculturale diverse.
Se remarcă, în sensul acesta, mai multe niveluri de accepţiune a măsurilor
de igienă: în raport cu tradiţiile şi cutumele statuate; în raport cu temperamentul
specific grupului respectiv; în raport cu comportamentele şi normele acestuia şi,
nu în ultimul rând, cu posibilităţile socioeconomice.
Acţiunea de igienă mintală cuprinde totalitatea
măsurilor care se întreprind având ca scop
promovarea stării de sănătate mintală individuală
sau colectivă, prevenirea apariţiei bolilor psihice,
ameliorarea condiţiilor de viaţă, habitat, muncă,
relaţii sociale. Acţiunea de igienă mintală nu este
numai o acţiune medicală, sfera ei de cuprindere e
mult mai largă. Ea este o acţiune socială complexă,
o acţiune psihologică şi educativă, dar şi o acţiune
morală şi culturală, vizând nu numai aspectele
psihologice individuale sau colective, ci şi factorii
civilizaţiei, iar în final o mare parte din sfera
organizării şi desfăşurării vieţii sociale.
 Principiile acţiunii de igienă mintală.
• Orice acţiune de igienă mintală se desfăşoară în conformitate
cu următoarele principii:
- delimitarea strictă a ariei de acţiune, în raport cu necesităţile,
particularităţile şi posibilităţile;
- depistarea factorilor de risc morbigenetici pentru starea de
sănătate mintală în aria de acţiune vizată, prin studii de
epidemiologie a bolilor psihice efectuate în prealabil;
- delimitarea precisă a obiectivelor vizate de acţiunea de igienă
mintală şi adaptarea acţiunii la specificul acestora;
- planificarea desfăşurării stadiale a acţiunii de igienă mintală,
colaborarea cu autorităţile şi populaţia din aria respectivă;
- adaptarea acţiunii de igienă mintală la cerinţele şi nevoile
populaţiei din aria respectivă;
- antrenarea largă a populaţiei în aplicarea măsurilor de
psihoigienă, ca o garanţie a eficacităţii rezultatelor.
 Programul de igienă mintală.
• Orice program de igienă mintală trebuie să aibă următoarele
componente:
- planificarea acţiunii ca modalitate de desfăşurare practică;
- stabilirea obiectivelor, a etapelor de realizare, scontarea şi
evaluarea rezultatelor parţiale;
- durata de desfăşurare a acţiunii de igienă mintală (pe termen
scurt, mediu, lung);
- planificarea mijloacelor de realizare a acţiunii (specialişti,
buget, mijloace tehnico - materiale, loc, mijloace de
propagandă medico-psihologică şi psihopedagogică etc.);
- cooperarea cu anumite instituţii şi persoane în realizarea
obiectivelor înscrise în programul de igienă mintală.
 Obiectivele acţiunii de igienă mintală.
• Orice acţiune de igienă mintală, individuală sau colectivă,
trebuie să-şi delimiteze precis obiectivele pe care îşi
propune să le realizeze. În sensul acesta, se vor avea în
vedere două grupe de obiective, şi anume :
1. obiective generale, cu caracter absolut obligatoriu,
prezentate în orice program de igienă mintală şi reprezentate
prin următoarele :
 menţinerea şi protejarea stării de sănătate mintală;
 prevenirea apariţiei tulburărilor psihice, a tulburărilor de
comportament, a dificultăţilor de adaptare/integrare etc.;
 instituirea unor măsuri de protecţie şi compensare a stării de
sănătate mintală prin promovarea factorilor de sanogeneză;
2. obiective particulare, ce privesc strict aria socială în care
este organizată şi se desfăşoară acţiunea de igienă mintală,
vizând anumite aspecte negative ca influenţă asupra sănătăţii
mintale, de tipul următor:
creşterea factorului de risc morbigenetic datorită unor cauze
cu efect patogen asupra stării de sănătate mintală (zgomotul,
poluarea, crizele sociale, lipsa de locuinţe, scăderea puterii
economice a populaţiei, şomajul, migraţiile de populaţie,
scăderea coeziunii sociale etc.);
creşterea ratei suicidului, a violenţei, a tulburărilor de
comportament, a dificultăţilor de adaptare/integrare socială;
creşterea ratei alcoolismului, a consumului de droguri,
vagabondajul, prostituţia, delincvenţa juvenilă, abandonul
familial şi profesional etc. ;
creşterea ratei bolilor psihice, în special nevroze, stări
depresive, anxioase, afecţiuni psihosomatice etc.
Cele mai sus menţionate reprezintă aspectul general al obiectivelor
oricărei acţiuni de igienă mintală. Vom analiza în continuare
aspectele legate de particularităţile unor obiective special vizate de
secţiunea de igienă mintală, ca fiind, prin natura lor, proprii acestei
acţiuni.
• În respectiva categorie intră următoarele :
1. persoanele cu nevoi speciale, care necesită sprijin şi
supraveghere de lungă durată sau chiar permanentă: copiii
instituţionalizaţi, fără familii; persoanele handicapate singure;
bolnavii psihic; bătrânii fără familie; bolnavii cu afecţiuni
somatice cronice etc.;
2. familiile cu probleme: dezorganizate sau în curs de
dezorganizare, cu venituri materiale insuficiente, cu membri de
familie bolnavi, alcoolici, şomeri etc. ;
3. grupurile sociale cu probleme speciale: şomerii,
emigranţii/azilanţii, grupele de tineri delincvenţi, persoanele
dependente social, sociopaţii, toxicomanii, prostituatele etc. ;
4. persoanele din instituţii cu caracter închis, supravegheate, izolate de
societate, familie, cu un regim de viaţă strict controlat şi impus de
norme interioare: spitalele de bolnavi cronici, spitalele de psihiatrie,
căminele de bătrîni, căminele de persoane cu handicap sever sau
polihandicap, penitenciarele, instituţiile militare, şcolile - internate etc.;
5. şcolile, căminele de copii şcolari, care pot constitui obiective de interes
pentru acţiunea de igienă mintală privind următoarele aspecte: durata
timpului de studiu, încărcarea programelor de învăţământ, motivarea
elevilor, relaţiile profesori/educatori - elevi/ familiile acestora, timpul
liber, distracţiile, recrearea, activităţile culturale şi sportive ;
6. supravegherea mijloacelor mass-media şi a influenţei acestora asupra
sănătăţii mintale a populaţiei: ziare, reviste, programe radio, TV,
conferinţe publice, adunări etc.; acest aspect este de o importanţă
deosebită, avându-se în vedere faptul că mass-media reprezintă forme
de „acţiune psihosocială" de manipulare a maselor de indivizi în ceea ce
priveşte formarea gusturilor, dezvoltarea intereselor, a opiniilor şi a
mentalităţilor, a vestimentaţiei şi conduitelor sociale, a relaţiilor şi a
comunicării interpersonale, a nivelului de aspiraţie şi idealuri.