Educatia pentru sanatate intre necesitate si realitate

Sanatatea nu este numai o problema individuala, ci priveste tot atat de mult societatea in intregime sanatatea nu este totul, dar fara sanatate totul este nimic (Schopenhauer). Educatia pentru sanatate este o preocupare de maxima importanta a medicinii omului sanatos care consta in dezvoltarea nivelului de cultura sanitara al diferitelor grupuri de populatie, precum si mijloacelor si procedeelor educativsanitare necesare formarii unui comportament sanogenic. Pastrarea sanatatii si lupta contra bolilor se inscriu printre cele mai vechi preocupari ale omului. De altfel cuvantul sanatate care evoca o stare atat de pretioasa fiecaruia apare frecvent in vorbirea curenta nelipsind aproape niciodata cu ocazia urarilor de bine. Scrisorile stramosilor nostri romani se incheiau de obicei cu urarea : vale (fii sanatos). OMS a dat o definitie oficiala a sanatatii formulata astfel : sanatatea este acea stare de complet bine fizic, mintal si social si nu consta numai in absenta bolii sau a infirmitatii Obiectivul de baza al educatiei pentru sanatate consta in formarea si dezvoltarea in randul populatiei, incepand de la

varstele cele mai fragede, a unei conceptii si a unui comportament igienic, sanogenic, in scopul apararii sanatatii, dezvoltarii armonioase si fortificarii organismului, adaptarii lui la conditiile mediului ambiental natural si social, cat si al participarii active a acesteia la opera de ocrotire a sanatatii populationale. In acest sens, este necesara formarea unei opinii de masa, fundamentata stiintifica, fata de igiena individuala si colectiva, fata de alimentatie, imbracaminte, munca si odihna, fata de utilizarea rationala a timpului liber si afactorilor naturali de calire a organismului, fata de evitarea factorilor de risc, precum si a modului de solicitare a asistentei medicale si a diferitelor mijloace de investigatie si tratament. Educatia pentru sanatate a populatiei trebuie sa reprezinte un obiectiv major al politicii sanitare nationale, stabilindu-se ca sarcini de baza, in domeniul asigurarii sanatatii populatiei, dezvoltarea activitatilor medicale preventive si ridicarea nivelului de cultura sanitara a intregii populatii, ceea ce implica desfasurarea unor ample actiuni educative in domeniul sanatatii populationale. Pe plan bio-medical, progresele extraordinare facute in ultimele decenii au permis o explorare mult mai aprofundata a starii de sanatate. Dispunem astazi de posibilitati de investigatie mult mai fine si mult mai precise, care depasesc cu mult simturile noastre comune de apreciere, pentru descoperirea cat mai precoce a starilor anormale, a devierilor de la sanatate. Introducerea unor tehnici noi au facut ca organismul uman sa devina din ce in ce mai transparent si accesibil explorarilor morfologice cele mai fine cu detectarea celor mai mici modificari anatomice prin : tomografie computerizata (scanner) care ne reda tot organismul uman in sectiuni anatomice de 1-3mm. Tot atat de utile sunt :
2

ultrasonografia (ecografie), scintigrafia, rezonanta magnetica nucleara etc. Putem explora, vazand in direct tot interiorul tubului digestiv sau al arborelui traheobronsic cu ajutorul fibroscoapelor. Alte progrese tehnice de explorare sunt tehnici de bio-chimie si histochimie, teste imunologice complexe, electronoscopie, metode rapide de efectuare a analizelor. Educatia pentru sanatate are trei laturi: cognitiva, care consta in comunicarea si insusirea de noi cunostinte necesare apararii si mentinerii sanatatii; motivationala, adica asigura convingerea populatiei privind necesitatea prevenirii si combaterii bolilor si a dezvoltarii armonioase a organismului, prin respectarea regulilor de sanogeneza; comportamentalvolitionala, care consta in insusirea deprinderilor si obisnuintelor sanogenice, cu aplicarea lor in practica cotidiana. Sublinez importanta celor trei principii de baza ale educatie pentru sanatate. Primul este cel al prioritatii : cu cat interventia in cariera sanatatii este mai timpurie, cu atat educatia pentru sanatate va fi mai eficace. Al doilea principiu, al specificitatii si autoritatii, considera ca opinia celor cu autoritate legitima este mai credibila, mai cu seama daca acestia constituie un exemplu graitor de comportament sanogenic. Al treilea se refera la integrarea educatiei pentru sanatate in obiectivele politicii social-sanitare a statului; educatia pentru sanatate trebuie sa fie strans legata de conditiile concrete ale societatii si sa fie compatibila cu statutul social-economic si cultural al acesteia, precum si cu progresele inregistrate in domeniul stiintelor medicale. Interconditionarea dintre educatie si sanatate este fundamentata prin functiile majore ale educatiei pentru sanatate: functia sanogenica si functia preventionala.
3

Functia sanogenica are ca scop optimizarea sanatatii individuale si comunitare, pentru atingerea idealului de sanatate. Ea se adreseaza populatiei sanatoase, educatia sanogenica constituind o parte integranta a medicinii omului sanatos. Functia preventionala vizeaza atingerea obiectivelor preventiei primare, secundare si tertiare.
Profilaxia nu mai poate fi redusa numai la metodele ei mai vechi cum ar fi : prezentarea la vaccinari contra bolilor infectioase, trebuie sa ne bazam pe o profilaxie activa, pe participarea intregii populatii la obiectivele medicinii preventive, prin respectarea regulilor de viata care asigura sanatatea, protectia mediului inconjurator, dobandirea unei culturi medicale. Medicina omului sanatos urmareste sa intervina activ in apararea sanatatii prin : Promovarea masurilor de igienizare a mediului inconjurator a localitatilor in care traieste si munceste omul, pentru a face acest mediu cat mai favorabil sanatatii Formarea unor deprinderi igienice (educatia igienica) la fiecare persoana, folosind toate mijloacele de cultura si educatie, incepand cu scoala, reviste, carti. Intr-un sens mai larg, formarea unei culturi sanitare, ceea ce incearca sa fie si lucrarea de fata ca o contributie la acest important obiectiv. Sanatatea nu se vinde in farmacii, ci se asigura prin deprinderi igienice : igiena alimentara, igiena muncii fizice, igiena muncii intelectuale etc ; Imbunatatirea conditiilor de mediu la locul de munca si aplicarea tuturor masurilor care privesc protectia muncii ;
4

 Aplicarea unui complex de masuri pentru dezvoltarea normala, fizica si mintala a copiilor, incepand cu supravegherea femeii in timpul sarcinii si continuand cu cea a copilului si a adolescentului ; Punerea in valoare a culturii fizice (gimnastica, sport) a excursiilor si a vietii in aer liber, folosirea factorilor naturali de intarire a organismului: aer, soare, munte, mare ; Exercitiile fizice reduc stresul, ne ajuta sa ne mentinem greutatea indeala, sa ne mentinem mobili, fac ca inima noastra sa functioneze mai bine si ne ajuta la scaderea nivelului colesterolului si a TA. De asemenea ne protejeaza impotriva unor imbolnaviri serioase ca : bolile de inima, diabetul si comotia cerebrala. Promovarea unei alimentatii rationale, stiintifice, cu combaterea atat a exceselor alimentare,, cat si a subnutritiei, a dezechilibrului in utilizarea tuturor factorilor nutritivi a prepararii greoaie ori complicate a alimentelor, erori care pot sa duca la boli de nutritie si ale tubului digestiv. Masuri de depistare precoce a unor anormalitati si tendinte morbide inainte ca acestea sa se exprime prin suferinte si boala declarata. O asistenta devine din ce in ce mai mult un consilier pentru toate activitatile umane care pot afecta sanatatea, un consilier al sanatatii. Sfatul sau va trebui ascultat in toate problemele care privesc mediul inconjurator si unde pot aparea factori de risc pentru sanatatea omului. Sanatetea este mai mult decat o problema pur medicala : ea angajaza raspunderea intregii societati.

Este necesara antrenarea sistematica a studentilor medicinisti la actiuni educativ-sanitare, pentru a deprinde arta de a comunica, de a se adresa oamenilor si de a-i convinge,pentru a le trezi interesul nu numai fata de boala, ci in primul rand fata de mentinerea sanatatii.

Trebuie sa stim ce nu trebue sa facem pentru noi insine si in acest scop o buna cultura sanitara are o valoare incomensurabila.
Bibliografie Ivan Aurel, Medicina omului sanatos, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

Referat ntocmit de institutor: Pop Mihaela si Ed Jungheatu Maria Gradinita Nr. 3 BistritaIn practic,
un echilibru intre alimentele de origine animale i cele de origine vegetal, se poate obine dup urmtoarea schem: dimineaa: ceai sau lapte, eventual cu cafea sau cacao, paine cu unt, biscuii; la ora 10 (la coal): paine cu branz sau mezel, un corn, un covrig sau o gogoa, un fruct etc; 36 la amiaz: un aliment gtit cu carne, unul cu legume i un desert, de preferat pe baz de fructe. Se recomand ca, cel puin de cateva ori pe sptman, primul fel s fie o sup sau o ciorb. La ora 17: o can de lapte sau iaurt cu biscuii.
6

In concluzie, pentru o bun cretere i dezvoltare a copilului de varst colar, ca i pentru pstarea strii lui de sntate, trebuie ca alimentaia acestuia s satisfac, cantitativ i calitativ, echilibrul dintre proteine, lipide i glucide i s asigure, in acelai timp, un aport suficient vitaminic, mineral i hidric, variabil cu varsta. Hrana zilnic a colarului trebuie s conin cel puin un reprezentant al celor 9 grupe de alimente: 1. lapte i derivate; 2. carne i pete; 3. ou; 4. unt i grsimi animale i vegetale; 5. paine i finoase; 6. legume i zarzavaturi proaspete; 7. leguminoase uscate; 8. fructe proaspete; 9. zahr i produse zaharoase. Dac din alimentaia zilnic a colarului lipsesc alimentele dintr-o grup, acestea vor fi inlocuite cu alimente din alte grupe, care s conin principiile nutritive absente. Alimentele de sezon constituie un aport important de calorii in alimentaia colarului. In cele de mai jos putem s observm cum sunt compuse cele 3 mese ale colarului: Masa de diminea : Iat cateva exemple de alimente ce pot fi servite la masa de diminea, al cror total energetic se plaseaz de regul intre 350-500 de calorii, numrul acestora fiind, de altfel, inscris in dreptul fiecruia. 1. ceai-250ml, cu 15g zahr-60g paine-10g unt-30g telemea desrat = 350 calorii; 2. Batoane cu braz de vaci: branz de vaci -100g, fin -100g-unt (margarin) 100g, glbenu de ou- 1 buc- sare 3-4g = 225calorii/porie; 3. cornuri cu margarin: fin -250g-glbenu de ou 2 buc-margarin -250g, ap-120ml, oet 20 ml, marmelad -250 g = 254 calorii/porie; 4. pesmeciori: fin -125g, margarin 75g- zahr pudr 75g- glbenuuri ou -2 buc = 235
7

calorii/porie; 5. past cu ou: ou 2 buc, unt 6g- sare 2-3g = 255 calorii/porie. Masa de prnz Se servete, ca i cina, de obicei cu intreaga familie, aa c nu putem face recomandri speciale, alimentaia adultului fiind acceptat i de colarii sntoi. Aceast mas const in 3 feluri de mancare, din care ultimul este un desert. Felul I 1. bor de tevie: lobod 600g- ceap 80g-bor 400 ml-verdea 10g leutean 10g- smantan (iaurt) 200g orez 80g = 160 calorii/porie ( cu smantan) i 110 calorii/ porie ( cu iaurt); 2. Bor rusesc cu carne: carne de vac 500g, morcovi 200g, albitur 120g, sfecl roie 200g, bor 400 ml, leutean 40g, verdea 40g, smantan 40g, sare 12g = 230 calorii/porie; 3. Ciorb de crap: crap 600g, morcovi 90g, albitur 90g, ceap 50g, ulei, 20 ml, roii 200g, ap 600 ml, bor 400 ml, lutean, ptrunjel 20g, sare 5-6g. 4. salat de vinete: vinete 600g, ceap 75g, ulei 200 ml, sare 4-5g, suc de lmaie 10 ml, roii 200g, facultativ smantan = 280 calorii/porie; 5. Bor rusesc cu legume: cartofi 200g, morcovi 200g, pstarnac 100g, rdcin ptrunjel 200g, fasole verde 100g, dovlecei 200g, varz alb 100g, roii 200g, ap 1,6 litri, bor 400ml, orez 40g = 185 calorii/porie. Felul II 1. Ardei umplui cu orez: ardei gras 200g (4 buc de mrime medie), orez 50g, ulei 20 ml, roii 200g, morcovi 30g, elin 30g, fin 5g, sare 3-4g, ptrunjel 5-10g, smantan 40g.= 270 calorii/porie. 372. Budinc de tiei cu carne: iei cu ou 150g, ou 2 buc, smantan 60g, carne de vit 200g, ulei 20 ml, verdea 10g, sare 4-5g, fin 5g = 210 calorii/ porie; 3. Carne fript la grtar: carne 400g, unt 10g, verdea 10g, sare (cimbru) 12g = 260 calorii/porie; 4. Fasole alb cu carnai, costi sau ciolan afumat: fasole uscat boabe 500g, ceap 150g, morcovi
8

100g, rdcin de ptrunjel 100g, ulei 400ml, sare, costi fumat, carnai ( eventual afumai) sau ciolan afumat 400-500g, past de tomate 2 lingurie sau roii 300g, foi de dafin 2 buc, ptrunjel verde 10g = 300 calorii/porie; 5. Pui cu smantan: carne de pui 600g, ulei 400 ml, smantan 300g = 370 calorii/porie. FELUL III Felul III (desertul) la masa de pranz poate consta din fructe crude, compoturi sau alte preparate de fructe, creme diverse, prjituri, rahat, jeleuri etc. Sunt de preferat fructele, care pe lang aportul de vitamine asigur i o digestie mai bun, iar prin coninutul lor celuloizic, contribuie la formarea i eliminarea bolului fecal. Trebuie menionat faptul c fructele crude pot fi consumate in cantiti importante, mai ales daca avem in vedere c valoarea lor caloric este relativ redus, situandu-se in general, intre 40-70 cal%. Aa cum am procedat i mai sus, inserm in acest capitol cateva reete de pregtire a unor preparate ce pot constitui desertul copiilor de varst colar, reamintind c, in acelai scop, pot fi folosite i deserturile indicate, cu corectivele calorice i cantitative necesare. 1. Tart cu fructe: Aluat: fin 200g, unt ( margarin) 60g, zahr pudr 60g, sare 3g, glbenuuri de ou 2 buc, gem 100g; Umplutur: fructe prospete ( caise, piersici, viine, zmeur, cpuni) 250g Total calorii/ porie = 280; 2. Tort cu biscuii: biscuii 300g, lapte 50 ml, zahr pudr 300g, unt 200g, ou 2 buc, cacao 50g, eventual fric 200g = 410 calorii/porie; 3. Chec Anca: ou 6 buc, zahr 300g, margarin 150g, fin 150g, bicarbonat 2-3g, coaj ras de lmaie = 295 calorii/porie; 4. Ingheat cu vanilie: zahr 250g, lapte 500 ml, glbenuuri de ou 4 buc, fric 3 linguri, zahr vanilat 1 plic = 215 calorii/ porie;

5. Pandipan: fin 150g, ou 6 buc, zahr vanilat 2 plicuri, coaj de lmaie i portocal ras = 225 calorii/porie. Gustarea de dup-amiaz Gustarea de dup-amiaz ( ora 17) nu este obligatorie mai ales dac masa de pranz a fost servit mai tarziu de ora 13. Ea const, in special, din preparate dulci, menite s compenseze hipoglicemia ce apare in timpul siestei, dar i din sortimente lactate ( lapte btut, iaurt, kefir etc), care se recomand s fie i ele indulcite ( zaharate 5%). 1. Bezele: zahr pudr 250g, albuuri de ou 6 buc, sare 2g = 200 calorii/ porie; 2. Crem de ciocolat: lapte 600 ml, cicolat 150g, zahr 100g, glbenuuri de ou 4 buc, zahr vanilat 1 plic = 225 calorii/porie; 3. Ecler cu gem: ou 3 buc, fin 100g, ulei 50 ml, sare 2g, ap 100ml, gem 300-400g = 200 calorii/porie; 4. Rulad de nuci cu fric: miez de nuc 100g, fric 200g, ou 4 buc, zahr 80g, coaj ras de lmaie = 290 calorii/porie; 5. arlot de nuci: miez de nuc 200g, fric nebtut 60g, ap 60ml, gelatin 10g, zhr 20g, coaj de lmaie ras = 385 calorii/porie. Masa de sear Masa de sear (cina) este a doua mas ca importan a zilei i se compune din dou feluri de mancare, dintre care primul este mai consistent, iar cel de al doilea este de regul un desert. In cazurile destul de frecvente in care colarul nu primete gustarea de dup-amiaz, masa de sear trebuie s fie mai abundent, pentru a acoperii nevoile calorice zilnice ale copilului de aceast varst. FELUL I 38Dintre preparatele descrise pan acum, pot fi folosite ca felul I la cin urmtoarele preparate prezentate ca felul II la masa de pranz, astfel: 1. Budinc de carne: carne de vit 250g, franzel 30g ( o felie), lapte 100ml, unt 50g, ou 1 buc, sare
10

4-5g = 310 calorii/ porie; 2. Cartofi umplui cu miezul lor, unt i branz de vaci: cartofi 600g, unt40g, lapte 200ml, branz de vaci 100g, sare 4-6g = 260g/porie; 3. Caroline cu carne: ap 200ml, unt 100g, sare 10g, fin 200g, ou 4-5 buc, carne 500g = 350 calorii/porie; 4. Chiftelue de pasre: carne de pasre 500g, paine alb 60g, lapte 200ml, unt 60g, fin (pesmet) 30g, sare 10g = 320 calorii/porie; 5. Ochiuri cu smantan: ou 4 buc, smantan 100g, unt 20g, sare 5g. FELUL II Felul II la masa de sear const, de regul dintr-un desert, putand fi reprezentat i de multe dintre preparatele descrise la capitolul gustarea de dup-amiaz, sau ca felul III la masa de pranz, cu condiia de a nu se repeta in meniul zilnic. 1. Budinc de fructe cu sos de vanilie: cpuni 1kg, zahr 160g, lapte 400 ml, gri 120g, ou 1 buc, fin 5g, zahr vanilat 1 plic = 320 calorii/porie; 2. Crem de cpuni: cpuni 400g, zahr 40g, albu de ou 2 buc = 160 calorii/porie; 3. Gelatin cu fric: fric nebtut 200g, lapte 200ml, zahr 80g, gelatin 4 foi (80g), zahr vanilat 1 plic = 235 calorii/porie; 4. Gri cu lpate i ou: lapte 1,2l, gri 120g, zahr 40g, unt 20g, sare 4 g, ou 2 buc, zahr vanilat 1 plic = 310calorii/porie; 5. Lapte cu portocale: lapte 300 ml, suc de portocale 150 ml, sucul de la o lmaie, zahr 80g = 2905 calorii/porie. In tabelul de mai jos am redactat caiva factori de nutriie ce sunt coninui in diverse alimente pe care le consum copilul in fiecare zi, astfel: Nr crt Aliment (100g substan comestibil) Proteine (g) Lipide (g) Glucide (g) Nr calorii 1 Lapte:
11

Lapte de vac 5,2 3,7 4,6 64 Lapte de oaie 5,6 7,5 4,4 107 Lapte degresat 3,5 0,07 4,8 32 Nr crt Aliment (100g substan comestibil) Proteine (g) Lipide (g) Glucide (g) Nr calorii 2 Produse lactate Smantan 2,2 30,4 2,9 288 Iaurt 4,8 3,8 4,5 71 Branz de vaci 14,0 14,0 4,0 198 Cacaval 24,0 24,0 - 312 3 Carne de vit Muchi 19,2 4,4 - 122 Pulp 19,5 12,5 - 196 Ficat 19,7 3,8 5,9 136 Inim 16,8 6,0 0,6 128 4 Carne de porc Muchi 18,6 9,9 - 168 39Dezechilibrele Nutritive ale Copiilor Dezechilibrele nutritive ale copiilor se observ frecvent in familii sau colectiviti, datorit erorilor alimentare, ca urmare a ignorrii principiilor alimentare, igienei alimentare sau a greelilorde educaie. Acestea pot duce la apariia sindromului dureros abdominal ( prin malalimentaie), care necesit, de multe ori, investigaii complexe pentru determinarea adevratelor cauze. De asemenea, obezitatea infantil constituie adesea rezultatul erorilor alimentare, fiind favorizat de complezena ( amabilitatea) celor din jur. Subalimentaia i carenele minerale sau avitaminice, au mai ales, cauze sociale i duc la hipotrofie i debilitate. Excesul de glucide provoac tulburri dispeptice, diaree de fermentaie, meteorism abdominal, hipotonie muscular, carii dentare. Lipsa de proteine i in special, de proteine animale ( carne, pete, branz etc) duc la hipotonie i hipotrofie ponderal.

12

Lipsa legumelor verzi i a fructelor provoac tulburri dispeptice, constipaie, uneori tulburri ale hematopoiezei. Aceste greeli alimentare sunt aproape totdeauna uor de evitat i de corectat, respectand principiile de alimentaie, pentru a permite o dezvoltare corespunztoare i armonioas la toate varstele. Raia alimentar a elevului de gimnaziu Reprezint cantitatea de alimente ingerate, care satisface, calitativ i cantitativ, toate nevoile nutritive ale copilului, pe o perioad de timp (24 de ore). Ea se poate exprima in calorii, in principii nutritive ( proteine, lipide, glucide, sruri minerale i vitamine) sau in alimente, zoi aceti factorii fiind raportai la unitatea de timp. O raie alimentar echilibrat trebuie s indeplineasc urmtoarele roluri: # s furnizeze cantitatea de energie necesar activitii vegetative, fiziologice, activitii musculare, termogenezei i creterii; # s aduc cantitatea de proteine necesar uzurilor celulare i creterii organismului; # s acopere, pe lang nevoile cantitative i pe cele calitative ( aport de acizi aminai eseniali, acizi grai nesaturai etc); # s asigure elementele reglatoare necesare: a) minerale, rol reglator i plastic structural; b) vitamine, necesare creterii i bunei funcionri a organismului; 412.6. Sfaturi utile pentru alimentaia copilului n familie alimentaia este bun cu cat este mai variat; prelucrarea alimentelor va fi igienic i corect; un meniu echilibrat va conine toate grupele de alimente: - carne/ou/proteine vegetalede inalt valoare biologic; - lapte i derivate; - fructe i legume; - cereale, paste finoase, alte zaharuri; - ulei, unt, margarin; - apa va fi but dup mas, intre mese i in nici un caz in timpul mesei, intre dou feluri de mancare ( dilueaz sucurile digestive). Se va prefera apa, ceaiurile de plante neindulcite, ap mineral cu
13

coninut mic de sruri minerale; atenie la sodiu! - amestecul legume-cereale/finoase crete valoarea nutriional ( orez dovlecel, linte morcov, orez boabe de fasole, mazre morcov); - legume/fructe nu trebuie s lipseasc de la nici o mas. In prezent, se preconizeaz ca la fiecare mas i gustare s existe fructe/legume. Cereale, orez, cartofi, pine, paste ( de preferin din fin integral) Legume, fructe 42Pentru formarea unui comportament alimentar sntos, se recomand ca raia zilnic s fie acoperit de alimente conform unei piramite la baza creia stau cartofii, orezul, cereale, urmate de legume, fructe, lapte, produse lactate, carne, ou, pete, leguminoase i la varf grsimi, zahr. Regimul exclusiv vegetarian nu acoper nevoile nutriionale i poate fi nociv pentru copil. Se poate admite cel lacto vegetarian, dar foarte bine structurat i supravegheat. Conservele vor fi evitate, ca i alimentaia rapid (fast-food), sunt de preferat mancrurile pregtite in cas decat alimentele industriale. Produsele congelate, mai ales cand sunt incorect prelucrate, au un coninut sczut de-Dimineaa, copilul nu se satur numai cu lapte ci trebuie s mai primeasc cereale, paine, unt sau margarin, gem, miere, eventual ou; - la ora 1000 este bine s se dea fructe. Inc de la cea mai mic varst trebuie stimulat deprinderea de a nu manca in exces dulciuri i finoase care creeaz premisele instalrii obezitii. In lipsa fructelor crude, se pot da fructe din compot. - Masa de prnz este cea principal intrucat copilul ii desfoar maximum de activitate in cursul dimineii. De obicei, primul fel este constituit dintr-o sup, de preferin un bulion de carne sau ciorb cu bor sau lmaie pentru a excita secreia gastric; se va da in cantitate mic pentru a nu crea senzaia de saietate. Este de dorit ca de 2-3 ori pe sptman, in locul supelor s se ofere salate de cruditi, mmlig cu branz, omlet cu legume. Felul doi va avea o baz de zarzavaturi cu carne i lipsa lor, finoase cu
14

branz i ou. Este recomandat ca zilnic copilul s primeasc cel puin 2-3 feluri de zarzavaturi i 2-3 legume diferite. 44Legumele sunt necesare copilului pentru c aduc vitamine, minerale i fibre. In afar de morcovi, cartofi, pstarnac, spanac, urzici, dovlecei, conopid, roii, ardei gras, gulii, fasole verde, mazre fin pisat, fasole boabe, linte. Legumele se dau modificate prin fierbere, cu excepia morcovului, a roiei i a elinei care se pot da i crude. Darorit faptului c legume au o valoare caloric mai mic, ele vor fi preparate cu unt, ulei, margarin, smantan. Se va evita ca felul doi s fie constuit din paste finoase, recomandabil a fi rezervate mesei de sear. Carnea se va da de 4-6 ori pe sptman, preparat sub form de rasol, friptur la cuptor, pe grtar sau mancruri cu carne i legume. Tocturile se vor prepara corect, fr ceap prjit, de preferin sub form de perioare. Este primit cu plcere carnea tocat sub form de umplutur pentru dovlecei, roii, ardei. Este de preferat ca in loc de carne se poate i rasol de pete de ap dulce. Masa de pranz se incheie cu un desert, de preferin fructe, compot. Se vor evita formule de mancare care includ caloriile necesare intr-un volum mare al poriei, pentru a evita senzaia neplcut de prea mare plenitudine i pentru a nu inva copilul s fie lacom. Pentru aceleai motiv, poriile nu trebuie s fie mari, incat copilul s poat manca fr insistene ceea ce i se pune in farfurie. - Dup amiaza se poate oferi o prjitur de cas sau gustarea va fi compus din fructe, iaurt sau o tartin cu cacaval, ca, urd, branz telemea ( nu foarte srat!). - Seara masa va fi constituit din budinci, soteuri, papanai, mmlig, mezeluri de bun calitate, sandviuri cu unt i branz. Masa se va incheia cu o can cu lapte sau finos cu lapte. Nu se dau dulciuri la masa de seara ( favorizeaz cariile) i nici alimentele ce pot agita copilul (ciocolat, cacao).

15

Bomboanele ce se ofer la culcare, ca i cele oferite intre mese au multiple consecine negative deci sunt total inoportune. Apa se d la sfaritul meselor, cel mult intre dou feluri solide de mancare. Educaia are un rol hotrator in formarea deprinderilor. De aceea se va insista pe modul corect de a manca, se va imprima obiceiul splrii mainilor inainte i dup mas, grija de a nu se murdri in timpul mesei, de a nu vorbi, de a nu se juca, toate acestea prin exemplul personal i nu prin constrangere. Orarul meselor se adapteaz treptat celui al adulilor. De aceea se recomand ca masa s fie luat in comun ( pentru copilul care frecventeaz cel puin masa de sear). Dac regimul alimentar al adulilor este raional ( in ce privete compoziia i modul de preparare), el este adecavat colarului, simplificand munca, orarul i viaa familiei. Masa luat in comun are pentru copil importante implicaii de ordin educativ i social. Pe lang perfecionarea deprinderii de a manca singur, de a se servi corect de tacamuri, de a bea frumos din ceac, va inva s stea linitit la mas, s vorbeasc politicos ( i nu cu gura plin). Exemplul prinilor in aceast privin este covaritor deoarece i la aceast varst, continu s imite gesturile i limbajul adulilor. Bunele maniere nu se inva prin sfaturi, discursuri sau observaii, ci numai prin exemple. In timpul mesei, va domni o atmosfer calm, destins, evitandu-se factorii de perturbare din afar ( televizorul, jocurile) sau strile de tensiune. Astfel desfurate, orele de mas in familie constituie prilejuri de schimburi de impresii, de descoperire reciproc i de strangere a legturilor sufleteti, de asemenea, contribuie la consolidarea bunelor deprinderi. Unele greeli comise in desfurarea ceremonialului mesei pot sta la baza lipsei poftei de mncare a copilului. Dintre acestea, mai frecvent se intalnesc: a) starea de tensiune nervoas; b) graba cu care se servete masa;
16

c) oferirea unui alt meniu decat cel al familiei; d) forarea copilului s mnance mai mult dorete ( golirea farfurie prea incrcate); e) comentarea nefavorabil a meniului de ctre adult; f) lipsa de confort (scaun prea scund sau prea nalt) sau prelungirea excesiv a duratei mesei; g) excluderea copilului din conversaia general; h) maltratarea copilului in timpul mesei pentru greeli comise in timpul zilei; 45i) regimul de via al copilului trebuie astfel alctuit incat alimentaia s nu devin o preocupare central nici pentru copil i nici pentru familie; j) numai printr-o atitudine plin de afeciune dar in acelai timp ferm, adultul va inva copilul s mnance ce i cum trebuie; k) drepturile nutriionale, dreptul la sntate al copiilor nu trebuie s fie prejudiciate de inerie, trebuie susinute de profesioniti competeni, de mame, de prini informai in problemele de alimentaie. Particulariti ale adolescenilor organismul are nevoie de o cantitate suficient de lichide in fiecare zi, in medie 2,5 litri ( in jur de 1 l este adus de alimente, 1,5 l prin ap). Dup circumstane (temperatura ambiant crescut, febr, exerciiu fizic) acest aport trebuie crescut; in alegerea grsimilor, se va ine seama, in mod special la aceast varst, de cunotinele din domeniul prevederii bolilor cardio-vasculare i a unor cancere, recurganduse in special la alimentele bogate in acizi grai nesaturai. Ele vor fi, in tot cazul, limitate, dat fiind coninutul lor energetic crescut; contrat unei idei mult rspandite, nu exist un motiv temeinic pentru restrangerea hidranilor de carbon ( a glucidelor) cu ardere lent, deoarece cerealele aduc nu numai energie, ci i alte substane nutritive ( de exemplu vitamine) de care organismul are nevoi; se va crete cat mai mult posibil raia zilnic de legume bogate in fibre vegetale. Fr s elibereze mult energie, aceste alimente linitesc foamea, prin volum lor, contribuie la realizarea unui
17

tranzit intestinal normal i in general, la fiziologia colonului. 2.7B. Obezitatea Definiie: este o boal nutriional-metabolic,cu larg rspandire in epoca actual, se caracterizeaz printr-un exces ponderal, ce depete cu peste 20% greutatea ideal i este produs printr-un aport alimentar crescut, la indivizi cu o anumit predispoziie constituional. Principalii factori etiologici sunt: a) supraalimentaia (ca factor exogen)- este prezent la 80-90% din obezi. De obicei este vorba de un exces global pentru toate principiile nutritive. De mare insemntate este ins coninutul glucidic al raiei, in legtur cu care s-a stabilit c influeneaz atat lipogeneza, cat i lipoliza. Numrul meselor are de asemenea importan, s-a demonstrat c masa unic favorizeaz constituirea obezitii. b) predispoziia constituional (ca factor endogen)- este o realitate, a crei cercetare se afl in curs. Este vorba in primul rand, de contribuia factorului genetic. S-a constatat c, dac unul din prini este obez, exist 50% anse ca i copilul s fie obez, cand ambii prini sunt obezi, probabilitatea este de 80%. Sedentarismul este prezent la o mare parte din obezi, putand fi atat cauz, cat i efect al surplusului ponderal. Stresul i traumele neuropsihice au de asemenea un rol, demonstrate clinic i experimental. Cauzele endocrine. Exist o serie de boli endocrine, ca sindromul Cushing, sindromul adipozo- genital etc, care se insoesc de obezitate, aceasta pare la prima vedere independent de excesul alimentar i sedentarism. Obezitatea comun poate fi ins caracterizat drept o fals boal glandular, tulburrile endocrine care apar pe parcurs sunt consecin a obezitii i nu cauz a ei. Tratamentul Dei pare simplu la prima vedere, tratamentul efficient al obezitii reprezint in practica clinic un deziderat greu de obinut.

18

Tratementul dietetic este tratamentul de baz al obezitii. In esen el const din negativarea bilanului energetic, prin administrarea unei raii calorice reduse, dar care pe cat posibil s nu provoace un dezechilibru nutritive. 2.8. DiferenBoli degenerative la copii A. Diabetul zaharat. Definiie: este o boal de metabolism cu evoluie cronic, transmis genetic sau catigat in cursul vieii, caracterizat prin perturbarea metabolismului glucidic ( hiperglicemie i glicozurie), insoit ori urmat de perturbarea celorlalte linii metabolice,se datorete unei carene absolute sau relative de insulin. Diabetul zaharat este cea mai frecventa boala endocrina si este caracterizat prin complicatii ce se dezvolta in timp si afecteaza ochii, rinichii, nervii si vasele de sange. Aflati in faa unei patologii frecvente si fiind influentati de existenta diabetului in familie precum si de kilogramele in plus existente la unii dintre noi poate aparea intrebarea: pot sa am diabet ? Suspiciunea prezentei diabetului apare clasic in prezenta celor trei semne majore: setea exagerata, urinare in exces, apetit crescut. Aceste semne pot debuta brusc la pacienti cu varsta mai mica de 40 de ani si care nu sunt de obicei obezi, pot fi insotite de scadere in greutate sau de aparitia cetoacidozei in timpul unei boli sau dupa o interventie chirurgicala (acesti pacienti au diabet insulino-dependent sau noninsulinodependent prin mecanism autoimun). In contrast cu aceasta categorie de pacienti la inivizii supraponderali simptomele apar gradat in a doua jumatate a vietii sau diagnosticul este pus la o persoana asimptomatica care este depistata cu glicemie crescuta la o examinare fortuita de laborator (acesti pacienti au diabet non-insulino-dependent fara legatura cu mecanismul autoimun). Termenii de insulino-dependent, respectiv non-insulino-dependent descriu cele doua stari: predispus la a dezvolta cetoacidoza si, respectiv rezistent la cetoacidoza.

19

Care sunt criteriile pentru diagnosticarea diabetului ?elePentru realizarea acestei anchete alimentare, am intocmit un studiu pe un eantion de 50 de elevi de la coala Aurel Vlaicu Constana, pe durata unei sptmani. Mentionez faptul c elevii au varsta cuprins intre 10-15 ani i programul lor colar pe durata zilei este cuprins intre orele 1300- 1900. De cele mai multe ori acest program se prelungete la 7-8 ore de activitate colar, ceea ce determin un anumit program de alimentaie i un tip de alimentaie cu implicaii serioase in sntatea 80 copilului i deci in stilul lui de via. Aceste erori cantitative i calitative in alctuirea alimentaiei colarului pot avea consecine nefaste, uneori destul de grave, in funcie de lipsa sau excesul principiului nutritiv respectiv. Ancheta alimentar a avut in vedere regimul alimentar al unui elev de gimnaziu, determinat de programul colar in mod deosebit, dar i de ali factori socio- culturali (efortul fizic i intelectual depus, influenele familiei, domiciliul - urban, apartenena religioas, gradul de industrializare, posibilitile materiale i financiare de care dispune familia copilului, aspectul corpului masa adipoas, grija pentru un corp armonios, o preocupare pentru elevii mai mari ). Mai jos putem observa dou modele de anchet alimentar care au fost realizate pentru acest studiu: Elev 1 varsta: 11 ani; - durata: 7 zile; - sex: feminin Elev 2 varsta: 15 ani; - durata: 7 zile; - sex: feminin Luni: - mic dejun: fulgi de secar, lapte - pranz: piure de cartofi cu friptur de pui, 3 felii paine; - gustare: corn cu ciocolat, iaurt cu gogoi; - seara: piure de cartofi cu aripioare de pui, paine;
20

Luni: 1130- 2 ceaiuri ( ceai verde); 1320 1 corn cu ciocolat; 1530 corn cu iaurt; 1640 fructe ( mere, piersici); 1700-2000 1 corn, 0,5l ap Mari: - mic dejun: 2 gogoi cu iaurt; - gustare: prjituri, paste cu lapte, fructe (cpuni); - pranz: ciorb de pui, paine; - seara: o prjitur, 0,5 l de suc de fructe; Mari: 1130 ceai verde 1245 1 corn cu ciocolat; 1530 fructe ( mere, pere); 1830 2100 2 l ap Miercuri: - mic dejun: cereale cu lapte; - pranz: ostropel cu ficat de pui, ardei murai, paine, cpuni; - gustare: pizza; - seara: paste cu lapte Miercuri: 1200 corn cu ciocolat; 1335 fructe ( mere, pere); 1830 iaurt, corn; 1900-2300 2 l ap Joi: - mic dejun: cereale cu lapte: - gustare: mere, ciocolat, prjituri; - pranz: cartofi prjii cu friptur de pui, paine; - seara: pizza; Joi: 1130 1 sandwici ( paine, cacaval, salam); 1235 fructe (mere) 1420 1 corn cu ciocolat; 1500 2300 1 corn, 2 l ap Vineri: - mic dejun: cereale cu lapte; - pranz: friptur de pui la grtar, salat de legume, paine; - seara: paine, branz, roii; - gustare: salat de legume, friptur de porc, ciocolat Vineri: 1235 1 corn cu ciocolat; 1635 corn, iaurt;
21

1930 cartofi nature; 2000 2200 2 l ap Sambt: - mic dejun: cozonac cu lapte; - gustare: banane, ciocolat, biscuii cu polen i mere; - pranz: pizza; - seara: 2 branzoaice, iaurt; Sambt: 1245 ceai verde; 1325 1 sandwici ( paine, salam, cacaval); 1620 mere, piersici; 1800 2200 1,5 l ap Duminic: - mic dejun: fulgi de secar cu lapte; - pranz: ficat de pui cu sos, paine; - gustare: mere, ciocolat; - seara: mezeluri, paine. Duminic: toat ziua fructe ( mere, pere, piersici, portocale); ceai verde; 2 l ap 815.1. Motivaia psihopedagogic a alegerii temei de cercetare si modul de aplicare n programa de studiu Prin elaborarea unei oferte de curriculum colar de Educaie pentru sntate ca disciplin opional, s-a urmrit promovarea cunotinelor corecte privind diversele aspecte ale sntii i formarea de atitudini i deprinderi indispensabile unui comportament responsabil i sntos. Cursul opional de Educaie pentru sntate vine in intampinarea nevoilor fundamentale de educaie ale oricrui copil i adolescent, iar formarea unui stil de via sntos, controlul stresului, integrarea sexualitii in maturizarea emoional, alimentaia sntoas, dobandirea de repere in orientarea colar i profesional devin condiii eseniale pentru dezvoltarea armonioas a personalitii elevului. Astfel, prezenta tem de cercetare poate reprezenta o parte din programa unui curs opional pentru gimnaziu (o unitate de invare pentru un semestru colar).
22

Copiii i adolescenii ii adapteaz regimul alimentar dup cel al adulilor i/sau in funcie de mai muli factori socio-culturali, necunoscand implicaiile pe care le pot avea asupra sntii. In cadrul unei uniti de invare cu tema Aspecte calitative privind comportamentului alimentar la elevul de gimnaziu se pot strudia i lmuri toate aspectele legate de o alimentaie sntoas la copii i adolesceni, pentru a putea avea un stil de via sntos. 5.2

23