PLAN DE LECTIE

Data: 17.XI.2016
Unitatea :SCOALA POSTLICEALA SANITARA CAROL DAVILA TARGU-JIU
Disciplina: Management i legislatie sanitara
Subiectul: Reforma sistemelor de sanatate
Clasa: II A
Prof.instructor: Prof. Diaconu Corina
Durata de desfasurare :50 minute
Locul de desfasurare:Sala de nursing a scolii
Metode de predare: Comunicativa,cognitiva
Tipul lectiei:Lectie de comunicare/asimilarea de cunostinte noi in vederea formarii profesionale.
Obiective:
-Obiectul global:insusirea cunostintelor privind reforma sistemelor de sanatate
-Obiective operationale: elevul asistent medical va fi identifica obiectivele, principiile si scopul
reformei sistemului sanitar romanesc.Principalele activiti ale reformei s-au desfurat in domeniul
conducerii sistemului si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca si al resurselor
umane si resurselor fizice din sistemul sanitar. Programe nationale de sanatate

Strategia didactica
a)metode si procedee utilizate
-expunere(aplicatie,descriere),conversatia
b)mijloace reprezentari vizuale
-scheme,imagini
-planse,ghiduri,pliante
c)moduri de activitate cu elevii
-frontal (pentru reactualizarea cunostintelor)
-individual sau in grup
d)surse informationale (bibliografie):

1. Gerbier, J., - Organizare. Conducere. Memorator. Editura Politic, Bucureti, 1971

2. Marian, L., - Strategii manageriale de firm, Editura Universitii Petru Maior Tg. Mure,
2001.

3. Marian, L., - Consideraii asupra categoriilor de riscuri n managementul afacerilor, Sesiunea de

Comunicri tiinifice a Universitii Petru Maior 27-28 octombrie 2000, Tg.
Mure, ISBN 973-8084-25-3.

4. Marian, L., - Consideraii teoretice asupra gestiunii proiectelor, Analele Universitii din
Oradea, Tom IX, 2000 ISSN 122569.

5. Muan, G., - Evaluarea programelor sociale, Editura Expert, Bucureti, 1999.

6. Purnu, A., - Project 4.0 n managementul proiectelor cu aplicaii, Editura Tehnic, 1997.
 PLAN DE DESFASURARE
Obiective Etapele lectiei Activitate Activitate Evaluare
operationale profesorilor elevi
Moment Notarea absenilor Comunic absenii Orala
organizatoric Frontala

Creaza atmosfera Evocarea -adreseaz elevilor - elevii rspund Orala

optima ntrebri cu privire ntrebrilor la Individuala
Capteaza atentia. la ingrijirile la intrebari din lectiile
nastere anterioare.
- anexa 1
Prezentarea - anun i scrie
noilor continuturi titlul temei pe tabl
-pregatirea elevilor
pentru asimilarea
noilor cunostinte Orala
(prin conversatie Frontala
se vor reactualiza
cunostintele
necesare notiunilor
ce vor fi predate)
-pregateste
materialele
didactice
Obiectivele, Realizarea - pregatirea elevilor -elevii noteaz Orala
principiile si scopul sensului : pentru asimilarea informaiile Frontala
reformei sistemului Comunicarea de noilor cunostinte solicitate n caiete
noi cunostinte (prin conversatie -elevii manifesta
sanitar romanesc .
se vor reactualiza interes
Programe nationale cunostintele -participa la
de sanatate necesare notiunilor conversatie
ce vor fi predate

Realizarea -intreaba elevii daca - elevii raspund la

feed-back-ului exista ceva ce nu au intrebari
Fixarea inteles -elevii asculta
cunostintelor -se va face o scurta aprecierile
recapitulare a
cunotintelor
dobandite :
-anexa
2Raspunsurile
elevilor la aceste
intrebari vor indica
gradul de intelegere
al noilor
cunostinte.In cazul
in care vom
constata anumite
dificultati , erori sau
 lacune vom reveni
cu explicatii
suplimentare asupra
problemelor
respective din
lectia predate

Anexa 1: Prezentarea continutului lectiei

Comunicarea de noi cunostinte:

1 .OBIECTIVELE, PRINCIPIILE SI SCOPUL REFORMEI SISTEMULUI SANITAR

ROMANESC

Sistemul de ocrotire a sntii din Romnia a fost, pana in 1989 si in buna msura si dup
aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si limitarea libertii de opiune.
Scopurile fundamentale declarate ale procesului de reforma de dup 1990 au fost:
mbuntirea strii de sntate a populaiei;
creterea eficientei in folosirea resurselor;
schimbarea relaiei medic-pacient;
creterea nivelului de satisfacie a populaiei si a furnizorilor
de servicii medicale.
Principiile politicii sanitare pe baza crora urma sa se ating aceste scopuri erau:
- asigurarea accesului echitabil la serviciile de sntate,
- acoperirea intregii populaii cu aceste servicii,
- solidaritatea in finanarea serviciilor medicale,
- stimularea furnizrii de servicii eficace si eficiente,
- acordarea serviciilor in funcie de nevoile de sntate,
- libertatea pacientului de a-si alege medicul,
- autonomia profesionitilor in domeniul medical,
- colaborarea serviciilor de sntate cu alte sectoare care
influeneaz starea de sntate (educaie, servicii sociale etc).
Obiectivele strategice ale reformei, in sensul celor de mai sus, au fost:
1. completarea cadrului legislativ;
2. introducerea Asigurrilor Sociale de Sntate;
3. diversificarea mecanismelor de generare a resurselor financiare;
4. plata serviciilor bazata pe eficienta si calitatea actului medical;
5. asigurarea unei mai bune accesibiliti a populaiei la servicii de sntate;
6. trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistenta ambulatorie;
7. creterea calitii serviciilor medicale;
8. stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei intre furnizori;
9. descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale,
asociaiilor profesionale, instituiilor finanatoare, a comunitilor etc.
10. achiziii publice prin mijloace electronice;
 11.sistemul informaional privind starea de sntate a populaiei;
12. politica medicamentului.
Principalele activiti ale reformei s-au desfurat in domeniul conducerii sistemului
si asigurarea cadrului legislativ, finanrii serviciilor de sntate, ca si al resurselor
umane si resurselor fizice din sistemul sanitar.
Metoda utilizata in aplicarea masurilor de reforma a fost, in general, aceea de testare prin
experimente pilot. Din pcate continuitatea procesului de reforma in sntate a fost afectata de
desele schimbri de guvern si de minitri fiecare noua echipa de conducere insusindu-si cu
reineri aciunile demarate anterior. Lipsa unor strategii clare si a unor obiective definite riguros
si care sa fie urmrite independent de schimbrile politice au afectat procesul de reforma.
Strdania de a pune in funciune Casa Naionala a Asigurrilor de Sntate (CNAS) si
Colegiul Medicilor (CMR), cu toate structurile lor de conducere si teritoriale, au lsat pe planul
doi grija fata de starea de sntate a populaiei si nevoile de servicii medicale ale acesteia,
fapt ilustrat in agravarea strii de sntate la nivel naional, in comparaie cu alte tari din
Europa.

1.1 COMPLETAREA CADRULUI LEGISLATIV

Att aprobarea legilor necesare, cat si trecerea de la actul normativ aprobat la
modificrile structurale concrete si la demararea efectiva a activitilor specifice din
cadrul reformei sistemului s-a dovedit a f i un drum lung si dificil, grevat de mentaliti
nvechite, lipsa resurselor necesare si opiuni politice diferite.
In prezent este in vigoare "Legea privind organizarea si finanarea spitalelor"(Legea
270/2003) care permite inregistrarea, acreditarea si ierarhizarea tuturor spitalelor si unitilor cu
paturi din Romnia, apropiindu-le structura si funcionarea lor la normele europene.
S-au aprobat normele privind mbuntirea asistentei medicale de urgenta, iar in
domeniul resurselor umane s-a definitivat sistemul de formare a medicilor, obinerea liberei
practici medicale prin susinerea examenului de licena in mod unitar pe tara.
S-a completat cadrul legislativ privind recoltarea sngelui, a producerii si utilizrii
preparatelor de snge proaspete si a celor stabile. Normele elaborate se aproprie de exigenta
recomandrilor si a normelor UE.
A fost completata legislaia privind funcionarea Ageniei Naionale a Medicamentului
si modul de nregistrare a produselor farmaceutice, autorizarea unitilor de producie si
distribuire a medicamentelor si activitatea de inspecie farmaceutica, definiia produsului
medicamentos si a produselor cosmetice. De asemenea s-a completat legislaia privind
exercitarea profesiei de farmacist.

1.2 INTRODUCEREA ASIGURRILOR SOCIALE DE SNTATE

La 1 ianuarie 1999, n baza Legii asigurrilor de sntate nr.145/1997 si a
celorlalte acte normative corelate, a luat fiina Casa Naionala de Asigurri de Sntate,
moment ce a coincis cu declanarea celei mai ample reforme din Romnia de dup 1989. In
prezent activitatea Casei Naionale de Sntate este reglementata de Ordonana de urgenta
nr. 150/2002.
Principalele funcii ale Casei Naionale de Asigurri de Sntate, sunt colectarea si
administrarea fondurilor, precum si cumprarea serviciilor medicale necesare asigurailor. In
noul cadru, furnizarea serviciilor medicale se face n funcie de cerere si oferta, fapt ce
conduce la eliminarea risipei si la raionalizarea cheltuielilor.
 Relaiile dintre medici si casele de asigurri se desfoar n baza unui Contract-cadru n
care sunt specificate criteriile cantitative si calitative de evaluare a activitii medicale, n
funcie de care se realizeaz plata medicilor pentru serviciile furnizate.
Pn la 1 ianuarie 2000, aproape ntreg personalul medical a ncheiat contracte cu
casele de asigurri de sntate, existnd, n momentul de fata, peste 18.000 de uniti medicale
integrate n sistemul asigurrilor de sntate. La nivel local, medierea medic-pacient se
realizeaz prin intermediul caselor judeene de asigurri de sntate. Pentru zonele cu o
populaie mai numeroasa, acestea dispun de oficii teritoriale, menite sa preia o parte din
funciile administrative.
In raport cu aceste structuri locale, Casa Naionala de Asigurri de Sntate are rolul de a
urmri respectarea cadrului legal si aplicarea lui ntr-un mod unitar, la nivelul ntregii tari.
Totui, n baza principiului descentralizrii, casele judeene de asigurri de sntate se
bucura de autonomie n rezolvarea si controlul aspectelor specifice ce se regsesc la nivel
local. In acest sens, au loc ntlniri frecvente ntre membrii CNAS si reprezentanii locali pentru
integrarea acestor aspecte locale ntr-un cadru general si unitar. Pentru aplicarea reformei s-a
realizat un sistem informatic naional, menit sa asigure obinerea unui flux rapid n
colectarea, centralizarea si prelucrarea datelor din sistemul asigurrilor de sntate.

Principiile sistemului asigurrilor de sntate:

Solidaritatea: principiul fundamental al asigurrilor de sntate conform
cruia orice cetean poate fi att pltitor al contribuiei de sntate cat si
beneficiar al servicilor medicale.
Libertatea alegerii: sistemul asigurrilor de sntate ofer asiguratului dreptul de a-si
alege medicul.
Concurenta: este un principiu dedus din cel anterior, deoarece libera
alegere implica creterea profesionalismului cadrelor medicale.
Calitatea servicilor si respectul pentru asigurat
Confidenialitatea actului medical
O noutate a sistemului de asigurri de sntate este lansarea pachetului de servicii
medicale de baza.
Asiguraii au dreptul, n mod echitabil si nediscriminatoriu, la un pachet de servicii de
baza, decontat din Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate, potrivit O.U.G. nr.
150/2002 privind organizarea si funcionarea sistemului de asigurri sociale de sntate.
Acest pachet detaliat n Contractul-cadru pe anul 2003, cuprinde servicii medicale
profilactice, curative, servicii de ngrijire a sntii, medicamente, materiale sanitare,
dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice. Asiguraii beneficiaz de pachetul de servicii
de baza n caz de boala sau de accident, din prima zi de mbolnvire sau de la data accidentului si
pn la vindecare.
Persoanele care nu fac dovada calitii de asigurat beneficiaz de servicii medicale numai
n cazul urgentelor medico-chirurgicale si al bolilor cu potenial endemo-epidemic n cadrul unui
pachet minimal de servicii medicale, care va fi stabilit prin Contractul-cadru pe anul 2003.
O alta noutate a legislaiei in domeniu, consta in nfiinarea incepand cu anul 2003, a
cardului de asigurat care faciliteaza accesul contribuabilului la serviciile medicale si o mai
buna evidenta a strii de sntate a acestuia.
 Datele minime nregistrate i accesate pe cardul de asigurat sunt:
a) datele de identitate i codul numeric personal;
b) dovada achitrii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate;
c) nregistrarea numrului de solicitri de servicii medicale, prin codul
furnizorului;
d) diagnostice medicale cu risc vital;
e) consimmntul referitor la donarea de esuturi i organe;
f) grupa sanguin i Rh.

1.3 DIVERSIFICAREA MECANISMELOR DE GENERARE A RESURSELOR

Finanarea unitilor din asistenta primara si ambulatorul de specialitate privatizate,
se realizeaz prin contracte individuale sau prin bugete "globale" cu Casa de Asigurri de
Sntate. Rambursarea cheltuielilor pentru serviciile prestate asigurailor se face conform
prevederilor Contractului Cadr, care se aproba anual prin Hotrre de Guvern, conform
prevederilor Legii 145/1997, modificata prin ordonana de urgenta nr. 150/2002.
Veniturile sistemul sanitar romanesc provin din 4 surse principale, ce au ponderi diferite:
bugetul de stat, fondul special pentru sntate, fondul de asigurri, credite rambursabile si
nerambursabile, insa cea mai mare parte a finanrii este realizata prin sistemul de asigurri de
sntate. Finanarea spitalelor se face intr-o proporie de peste 90% prin contracte de servicii
incheiate intre conducerile spitalelor si casele judeene de asigurri de sntate. Bugetele
istorice ale spitalelor nici nu recunosc si nici nu recompenseaz mbuntirea calitii si a
eficientei in furnizarea serviciilor spitaliceti.

1.4 ASIGURAREA UNEI MAI BUNE ACCESIBILITATI A POPULATIEI LA

SERVICII
Creterea ponderii asistentei ambulatorii a nlesnit creterea accesibilitii populaiei la
asistenta medicala prin posibilitatea de a-si alege att medicul de familie, cat si medicul
specialist. Totui, in zonele izolate, accesibilitatea a sczut. In cazul acestora, masurile iniiate
de Ministerul Sntii si Familiei au fost insuficiente si ineficiente, deoarece nu mai exista
sistemul repartizrilor directe pentru medici. Accesibilitatea la serviciile de sntate a fost
inegala.
Se tie ca accesibilitatea depinde de mai muli factori, intre care:
interesul manifestat de autoritile locale pentru a crea facilitai speciale pentru
atragerea medicilor si a personalului medical in localitile si zonele defavorizate;
sistemul birocratic de aprobri necesare deschiderii unui cabinet medical;
infrastructura zonala si baza materiala existenta in localitile deficitare;
motivaia medicului si a celorlalte cadre medicale de a lucra in aceste zone;
motivatia administratiilor locale de a oferi facilitati pentru medicii din zonele respective.
Intr-o oarecare masura, accesibilitatea tine de cultura sanitara a populatiei si de obiceiurile
locale. In acest domeniu pe langa personalul medical din directiile de sanatate publica judetene, au
un rol important si celelalte institutii publice (primariile, scoala, etc.), cat si organizatiile civile, care
pot contribui la educarea populatiei.

1.5 PRIVATIZAREA INSTITUIILOR SANITARE

Privatizarea instituiilor sanitare si asigurarea principiului de libera practica medicala in
asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, este menita sa afirme iniiativa privata
in organizarea si asigurarea serviciilor medicale, independent de intervenia autoritilor publice
de stat si locale. Privatizarea asigura in primul rnd o mai mare rspundere a medicului fata
de pacient (care are dreptul sa aleag medicul curant), dar att medicul, cat si cabinetul medical
ca instituie trebuie sa infrunte concurenta colegilor lor, fapt care introduce in sistem elemente de
piaa .
Privatizarea unitilor ambulatorii (cabinete medicale de medicina primara - de familie
si de specialitate) s-a realizat in baza Ordonanei Guvernului nr. 124/1999 privind organizarea
cabinetelor medicale. Ea coninea si iniiativa de a acorda in comodat spatiile si aparatura din
fostele dispensare rurale si urbane, cat si din policlinici - inclusiv cabinetele de stomatologie-
medicilor din aceste cabinete medicale. Tot prin prevederile acestui act normativ au putut fi
infiintate ambulatorii de spital, care au asigurat posibilitatea ca si medicii din spital sa
poat asigura asistenta medicala de specialitate ambulatorie, prin contractarea acestor servicii
cu casele judeene de asigurri de sntate. Aplicarea acestui act normativ a permis privatizarea
aproape 100% a asistentei medicale primare, att in mediu urban cat si in mediu rural,
precum si intr-o proporie de peste 70% a asistentei de specialitate ambulatorii.
Privatizarea distribuirii produselor farmaceutice, att a marilor distribuitori (en gros), cat
si a farmaciilor, s-a terminat deja in anul 1992. Prin lipsa organismelor de reprezentare
patronale. Se remarca insa nevoia existentei unui sistem eficient de control al preturilor din
partea statului.
Prin nfiinarea Ageniei Naionale a Medicamentului (ANM) si emiterea Ordonanei
Guvernului nr. 125/1998 s-a realizat separarea politicii medicamentului (pe care o face
Ministerul Sntii si Familiei) de activitatea profesional tiinifica privind produsele
farmaceutice, care este realizata de ANM, precum si armonizarea cu normele europene si o
stabilitate relativa in sistemul de asigurare cu medicamente. O consecina favorabila a fost
si creterea investiiilor strine in producerea medicamentelor si a produselor biologice.

1.6 DESCENTRALIZAREA SERVICIILOR SANITARE

Descentralizarea serviciilor medicale de medicina primara, prin instituia medicului de
familie si diferite forme de asistenta medicala de specialitate ambulatorie, a inceput practic prin
a plicarea Iegii a sigurarilor de sntate.
Dispariia dispensarului medical si apariia cabinetului medicului de familie a
dezorganizat o serie de circuite informaionale, necesare deciziilor la nivelurile superioare.
Reglementrile aprute nu au fost totdeauna respectate, rezultatul fiind existenta in prezent a
doua sisteme si fluxuri informaionale paralele, unul ctre Ministerul Sntii, altul spre Casa
de Asigurri de Sntate, medicii transmind fara probleme datele doar ctre aceasta din
urma, deoarece aceste raportri condiioneaz remunerarea lor.

1.7.ACHIZIII PUBLICE PRIN MIJLOACE ELECTRONICE

Sistemul funcioneaz in conformitate cu Ordonana Guvernului 20/2002 privind
achiziiile publice prin licitaii electronice si cu Hotrrea de Guvern nr. 182/2002. Lansarea
oficiala a sistemului naional pentru achiziii publice prin mijloace electronice a avut loc pe 4
martie 2002.
Ordonana are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general si a condiiilor de
utilizare a procedurii on-line pentru atribuirea contractelor de achiziie publica, precum si a
regulilor generale de asigurare prin mijloace electronice a transparentei n domeniul achiziiilor
publice.
Sistemul achizitilor electronice, dei face parte din reforma globala a administraiei
publice romane are repercursiuni directe asupra reformei sectorului sanitar, ea devenind
principala modalitate de achiziii domeniul sanitar. Achiziia medicamentelor ce se acorda in
spital si ambulatoriu, vaccinurile, materialele sanitare si alte materiale necesare derulrii
programelor de sntate, se efectueaz prin licitaie la nivel naional, in condiiile legii.
Principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziie publica n procedura on-
line sunt:
a) libera concurenta, respectiv asigurarea condiiilor pentru ca orice furnizor de
produse, executant de lucrri sau prestator de servicii, indiferent de naionalitate, sa
aib dreptul de a deveni, n condiiile legii, contractant;
b) eficienta utilizrii fondurilor publice, respectiv folosirea sistemului
concurential si a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziie
publica;
c) transparenta, respectiv punerea la dispoziie tuturor celor interesai a
informaiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziie
publica;
d) tratamentul egal, respectiv aplicarea n mod nediscriminatoriu a criteriilor de
selecie si a criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziie publica, astfel nct
orice furnizor de produse, executant de lucrri sau prestator de servicii sa aib anse
egale de a i se atribui contractul respectiv;
e) confidenialitatea, respectiv garantarea protejrii secretului comercial si a proprietii
intelectuale ale ofertantului.
Autoritatea contractanta, in cazul de fata o unitate sanitara, are obligaia sa asigure
respectarea acestor principii n relaia cu furnizorii, executanii sau cu prestatorii interesai sa
participe la procedura pentru atribuirea prin licitaie electronica a contractului de achiziie
publica.
Ministrul telecomunicatilor a declarat ca "Prin intrarea in funciune a acestui sistem se va
realiza o schimbare fundamentala in societatea romaneasca: din acest moment putem sa
vorbim despre preturi de referina, despre contracte guvernamentale incheiate in cele mai bune
condiii oferite pe piaa, despre un control ce poate fi exercitat de orice persoana din aceasta
tara".

2 PROGRAME NATIONALE DE SANATATE

Ministerul Sanatatii si Familiei proiecteaza, implementeaza si coordoneaza programe de

sanatate publica, in scopul realizarii unor obiective de sanatate, cu participarea tuturor institutiilor cu
raspundere in domeniul realizarii politicii sanitare a statului. Obiectivele se stabilesc in colaborare cu
CNAS, cu Colegiul Medicilor din Romania, cu reprezentanti ai spitalelor si clinicilor universitare, ai
unitatilor de cercetare, ai organizatiilor neguvernamentale, ai sindicatelor, precum si cu reprezentanti
ai populatiei.
Prin ordin al ministrului au fost definite o serie de programe nationale de sanatate si s-a
stabilit modul de realizare, de finantare al acestora- de la buget, prin Ministerul Sanatatii si Familiei
sau din surse externe.
Programele nationale de sanatate sunt de trei tipuri ai anume:
A. Programe pentru supravehgerera si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii
izbucnirilor epidemice.
B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care determina
reducerea sperantei medii de viata.
C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar.
A. Programe pentru supravegherea si controlul bolilor transmisibile in vederea limitarii
izbucnirilor epidemice.
Din cadrul acestei prime categorii voi enumera cateva programe finantate de Ministerul
Sanatatii si Familiei:
1. Programul de supraveghere si control al bolilor infectioase.
2. Programul de imunizari.
3. Programul de supraveghere si control al tuberculozei.
4. Programul de supraveghere si control al infectiei HIV / SIDA.
5. Programul de prevenire si control al bolilor cu transmitere sexuala.
6. Programul de prevenire si control al infectiilor vasocomiale, etc.

B. Programe privind prevenirea, combaterea si controlul bolilor netransmisibile care

determina reducerea sperantei medii de viata
Din cadrul acsetei categorii voi enumera urmatoarele programe finantate deasemenea de
Ministerul Sanatatii si Familiei:
1. Programul de prevenire si control al dependentei de droguri si patologia indusa.
2. Programul de supraveghere al factorilor de risc din mediul de munca si risc profesional.
3. Programul de sanatate mentala si profilaxie in patologia psihiatrica si psihosociala.
4. Programul de prevenire geriatrica si protectie a varstnicului.
5. Programul de profilaxie si control pentu bolile cardiovasculare.
6. Programul de prevenire in patologia nefrologica si dializa renala.
7. Programul de prevenire si control in patologia oncologica.

C. Dezvoltarea de politici si strategii in sectorul sanitar

In cadrul acestei categorii voi prezenta urmatoarele programe:

Programul National 24 privind Standardizarea serviciilor medicale in sanatate publica.

Programul are o valoare de 3.147 milioane lei, fiind finantat de la bugetul de stat.
Fondurile pot fi utilizate pentru: acreditarea dispozitivelor medicale; implementarea standardelor
internationale si europene in vederea evaluarii si certificarii dispozitivelor medicale; elaborarea de
norme nationale privind supravegherea dispozitivelor medicale; definirea standardelor nationale
pentru oferta si calitatea serviciilor medicale.

2. Programul National 26 privind Evaluarea starii de sanatate a populatiei si supravegherea

demografica
Programul are o valoare de 3000 milioane lei si este finantat de la bugetul de stat. Programul
vizeaza elaborarea, derularea, certificarea si evaluarea programelor educationale adresate resurselor
umane din sectorul sanitar, organizarea examenelor si concursurilor pentru specializarea si obtinerea
gradelor profesionale de catre personalul cu studii superioare si medii, organizarea si finantarea
rezidentiatului si stagiaturii in sectorul sanitar.
Definitiile termenilor si indicatorilor utilizati in cuprinsul programelor sunt definiti de
Ministerul Sanatatii si Familiei. Indicatorii aferenti programelor de sanatate sunt orientativi si sunt
stabiliti in conditiile macroeconomice care au stat la baza elaborarii bugetului de stat si bugetului
Fondului de asigurari sociale de sanatate. Indicatorii se monitorizeaza pe baza evidentei tehnico-
operative condusa la nivelul unitatilor sanitare, al directiilor de sanatate si Casa Nationala de
Asigurari de Sanatate pentru sumele reprezentand contributia bugetului Fondului asigurarilor sociale
de sanatate.
Sumele prevazute in bugetul Ministerului Sanatatii si Familiei pentru finantarea programelor
de sanatate se aloca prin directiile de sanatate publica judetene si institutiile subordonate, dupa caz.
Sumele reprezentand finantarea programelor de sanatate se cuprind in bugetele de venituri si
cheltuieli ale unitatilor sanitare si se aproba o data cu acestea.

Programele finananate prin imprumuturi de la Banca Mondiala

Proiectul de reabilitare a sistemului sanitar, prin imprumutul RO-3409, finantat de Banca

Mondiala
Valoarea proiectului este de 207,5 mil USD din care 150 mil USD sunt imprumutati de la
Banca Mondiala, iar 57,5 mil USD reprezinta participarea Guvernului Romaniei.
Obiectivele principale ale proiectului sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar.
Activitatile principale structurate pe obiective sunt reabilitarea asistentei medicale primare si
de urgenta, imbunatatirea asistentei mamei si copilului si a sanatatii reproducerii, asigurarea de
medicamente esentiale si consumabile medicale pentru sistemul sanitar, imbunatatirea controlului
calitatii medicamentelor, imbunatatirea productiei si controlului vaccinurilor produselor biologice de
uz uman, imbunatatirea controlului bolilor endocrine, sustinerea Programului National de combatere
a TBC si crearea de sectii de spital de zi pentru monitorizarea copiilor cu HIV/SIDA, imbunatatirea
capacitatii de diagnostic in spitale de boli acute, cronice si spitale de copii si promovarea sanatatii.
Restructurarea financiara si manageriala a sistemului sanitar trebuie sa se realizeze prin
pregatirea si implementarea primei faze a reformei sanitare privind finantarea si cadrul legal al
organizarii si conducerii sistemului. Sume provenind din imprumutul de la Banca Mondiala vor fi
alocate si infiintarii Institutului de Management al Serviciilor de Sanatate, care va deveni prima
scoala de management sanitar din Romania.
Imprumutul RO-3409 este cel mai mare imprumut finalizat acordat de Banca Mondiala
Guvernului Romaniei in ultimii 10 ani