Sunteți pe pagina 1din 3

STADIALITATEA

1. Stadii genetice şi de vârstă: stadialitate psihodinamică


2. Teoria dezvoltării cognitive – J. Piaget
Ciclurile vieții reprezintă perioade de vârstă relativ asemănătoare pentu toţi copiii,
fiind descrise și clasificate sub forma stadiilor dezvoltării.
Stadiile genetice indică specificul dimensiunilor cognitive, afective și social- morale.
Stadiile de vârstă indică perspectiva transversală a evoluției caracteristicilor vieții
psihice, nesuprapunându-se cu stadiile genetice ale proceselor psihice.
Stadii de dezvoltare psihică:
Etapa I – prenatală.
Etapa II – postnatală, de la naştere până la moarte. Această etapă cuprinde 3 cicluri:
1.Ciclul de creştere şi dezvoltare (de la 0 – 20/24 ani): copilăria, pubertatea şi adolescenţa,
fiecare cu substadiile corespunzătoare.
Copilăria reprezintă etapa cea mai importantă pentru dezvoltarea ulterioară, întrucât în
această perioadă (0 – 10 ani) se formează cele mai importante conduite ce asigură adaptarea
de tip intelectual, afectiv, volitiv și se pun bazele viitoarei personalităţi.
 stadiul sugarului (0 – 1 an)- stadiul inteligenţei senzorio-motorii (J.Piaget);
 stadiul antepreşcolarităţii (1 – 3 ani)- se pun bazele autodeplasării și ale mecanismelor
verbale;
 stadiul preşcolarităţii (3 – 6 ani) - se conturează mecanisme conştiente şi voluntare
(„vârsta jocului”);
 stadiul micii şcolarităţi (6 – 10 ani)- se dobândesc operații de scris, citit, calcul
matematic;
 stadiul preadolescenţei –se dezvoltă Eul şi conştiinţa de sine;
 stadiul adolescenţei (13/14 – 18/20 ani)- se formează identitatea de sine;
 stadiul postadolescenţei (18/20 – 24/25 ani)- se consolidează maturizarea
personalităţii.
2. Ciclul adultului sau al maturizării (24/25 – 65 ani), cuprinde substadiile:
 stadiul tinereţii (24/25 – 35 ani) –manifestare plenară a caracteristicilor psihice;

1
 stadiul adult- maturizare a funcţiei critică, evaluativă, de rezolvare şi creare de
probleme; presupune antrenare pentru roluri profesionale.
 vârsta adultă precoce (35 – 44 ani);
 vârsta adultă medie (45 – 54 ani);
 vârsta adultă prelungită (55 – 64ani).
3.Ciclul de regresie, de involuţie (65 ani – moarte)- productivitatea scade datorită modificării
funcţiilor organice şi psihice și a apariției bolilor de degenerescenţă.
 stadiul bătrâneţii timpurii (66 – 70 ani);
 stadiul bătrâneţii propriu-zise (70 – 90 ani);
 stadiul marii bătrâneţi (terminal) peste 90 ani.
Teorii privind dezvoltarea psihică
 Teoria dezvoltării cognitive (constructivismul piagetian) – Jean Piaget
 Abordarea psihodinamică(teoria psihanalitică) – Sigmund Freud
 Teoria dezvoltării morale – L. Kohlberg
 Teoria dezvoltării psihosociale – Erik Erikson
Teoria dezvoltării cognitive – J. Piaget
Piaget spune că schimbările în inteligenţă apar secvenţial, fiecare stadiu depinzând de
cel anterior. Dezvoltarea inteligenţei se realizează în secvenţe invariabile/stadii;
 stadiul senzoriomotor (0-18/24 de luni): copilul achiziţionează schema obiectului,
limbajul şi gândirea simbolică;
 stadiul preoperaţional (2-5/7 ani): copilul de vârstă preşcolară achiziţionează gândirea
logică;
 stadiul operaţiilor concrete (6-11/12 ani): copilul poate gândi logic probleme
„concrete”, „acum şi aici”; gândirea devine reversibilă, înţelege deducţia cunoscând
proprietăţile obiectelor;
 stadiul operaţiilor formale (12/13 ani): adolescenţii sunt capabili să opereze mental cu
probleme abstracte, ipotetice; au o gândire ştiinţifică, capabili de deducţii sistematice în
baza unor ipoteze.
Exerciții de autoevaluare:
1. Realizați o scură descriere a tipurilor principale de activitate corespunzătoare stadiilor
dezvoltării psihodinamice a persoanei;

2
2. Justificați importanța cunoașterii stadialității în profesia de asistent medical, respectiv
pentru rolul de educator pentru sănătate.