CAPITOLUL IV:

STADII GENETICE ȘI DE
VÂRSTĂ
 CRITERII DE DEFINIRE ȘI
STRUCTURARE
 Perioadele de vârstă în care tabloul psihocomportamental este relativ
asemănător la toţi copiii, au fost denumite stadii ale dezvoltării. Acestea
se succed unele după altele.
 Prin dezvoltare se înţelege în general un proces de trecere de la inferior
spre superior, de la simplu la complex, printr-o succesiune de etape, de
stadii,fiecare etapă reprezentând o unitate funcţională mai mult sau mai
puţin închegată cu un specific calitativ propriu
 Prezenţa stadialităţii se face resimţită atât în:
 abordarea genetică (longitudinală) a vieţii psihice,deci la nivelul proceselor
psihice (cognitive,afective, moral-sociale, acţionale)- STADII GENETICE,
 cât şi în perspectivele transversale interesate de unitatea diverselor aspecte
ale vieţii psihice într-o etapă anume- STADII DE VÂRSTĂ
ETAPE, CICLURI,
STADII Copilăria

DE DEZVOLTARE Ciclul de creștere și

dezvoltare Pubertateta

PSIHICĂ - de la 0-20/24 ani)

Adolescența

ETAPA 1-
prenatală stadiul tinereţii (24-25 – 35 ani)
– perioadă de maximă vitalitate, de manifestare
plenară a funcţiilor şi caracteristicilor psihice;
2 mari etape: ETAPA 2- Ciclul adult sau
postnatală maturizare
-24/25-65 ani vârsta adultă precoce
(de la naștere (35 – 44 ani);
-vârsta a II-a
până la moarte)
vârsta adultă medie
stadiul adult cu: (45 – 54 ani);

vârsta adultă
stadiul bătrâneţii timpurii
prelungită
(66 – 70 ani);
(55 – 64ani).
Ciclul de regresie, de stadiul bătrâneţii propriu-zise
involuţie (70 – 90 ani);
-65 ani – moarte
Este „vârsta a III-a”. stadiul marii bătrâneţi (terminal)
peste 90 ani.
TEORII PRIVIND DEZVOLTAREA
PSIHICĂ

Teoria dezvoltării cognitive

(constructivismul piagetian) – Jean Piaget

Abordarea psihodinamică
(teoria psihanalitică) – Sigmund Freud

Teoria dezvoltării morale – L. Kohlberg

Teoria dezvoltării psihosociale – Erik

Erikson
 STADIALITATEA COGNITIVĂ
-JEAN PIAGET-
 Cea mai cunoscută teorie privind dezvoltarea cognitivă (epistemologia
genetică, adică dezvoltarea căilor prin care lumea externă îi devine
cunoscută individului uman) a fost elaborată de Jean Piaget (1896-1980). El s-a preocupat
de studiul dezvoltării inteligenţei la copil.

 Evoluția ontogenetică a inteligenței este examinată ca o construcție progresivă ce depinde

atât de factori interni (capacitățile inițiale ale individului), cât şi de factori externi
(caracteristicile mediului în care evoluează ființa umană). Pentru întemeietorul
epistemologiei genetice, inteligența înseamnă, în primul rând, adaptare, respectiv un
echilibru între organism şi mediu, care este rezultatul interdependenţei a două procese
complementare: asimilarea şi acomodarea.

 Asimilarea şi acomodarea sunt factorii determinanți ai dezvoltării structurii cognitive care

îl fac pe individ capabil să coopereze, să rezolve problemele și să se adapteze mai bine la
schimbările de mediu.

 Piaget spune că schimbările în inteligență apar secvențial, în stadii succesive. Fiecare

stadiu depinde de cel anterior. După Piaget, dezvoltarea inteligenței se face în secvențe
invariabile (stadii).
https://www.youtube.com/watch?app=desktop&v=TsStuMMrbgs
 STADIALITATEA COGNITIVĂ
(J. PIAGET)

Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)

 corespunde dezvoltării şi coordonării capacităţilor senzoriale şi motorii
ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este
schema senzorio-motorie, în timp ce principala „achiziţie” este
permanenţa obiectului.
 De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop.
 Permanenţa obiectului.
 Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea.
 https://www.youtube.com/watch?v=hqHhpj7g05o
 STADIALITATEA COGNITIVĂ
(J. PIAGET)
Stadiul preoperaţional (2-7/8 ani)
 Abilitatea de a gândi în simboluri.
 Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie.
 Comunicare verbală.
 Este posibilă schematizarea obiectelor în desen.
 Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism.
 Dezvoltarea limbajului

https://www.youtube.com/watch?v=7e-ZZvej8oY
 STADIALITATEA COGNITIVĂ
(J. PIAGET)
ational+stage&source=lmns&tbm=vid&bih=703&b
https://www.google.com/search?q=concrete+oper

GgAroQ0pQJKAN6BAgBEAg#fpstate=ive&vld=ci
&sa=X&ved=2ahUKEwjWrJOt74yDAxVdhv0HHa

Stadiul operaţiilor concrete (7/8-11/12 ani)

iw=1536&rlz=1C1AVFC_enRO992RO996&hl=ro

 Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete

prin manipularea directă a obiectelor.

Surprinderea invarianţei.
d:1e41fe17,vid:ib2p8nMhGF8,st:0

 Înţelegerea legii conservării (conservarea masei,

greutăţii, volumului)
 Capacitatea de a clasifica şi seria.
 Înțelegerea reversibilității.
 Rezolvarea de probleme,gândirea însă rămâne
concretă, fiind legată de obiecte sau imaginile acestora
 STADIALITATEA COGNITIVĂ
(J. PIAGET)
 Stadiul operaţiilor formale (11/12 ani – 15/16 ani sau
niciodată)
 Capacitatea de a rezolva probleme abstracte.
 Raţionamentul ipotetico-deductiv.(dacă…atunci)
 Preocupări privind probleme sociale şi de
identitate
 Eseuri,sinteze literare, interpretări filosofice

https://sproutsschools.com/piaget-cognitive-development-the
ory/
https://www.youtube.com/watch?v=bounwXLkme4&t=34s
 STADIALITATEA MORALĂ (L.
KOHLBERG)
1.Nivelul premoral/preconvenţional al judecăţii morale (copilăria mijlocie) –
4-10 ani
 Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora.
 Standardele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului / faptele
sunt judecate după consecințele lor.
 Stadiul 1, al moralității ascultării: regulile sunt respectate pentru
a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale
acţiunii: este bine ceea ce este recompensat; rău - ceea ce este pedepsit).
 Stadiul 2, al scopului şi schimbului instrumental individual
(hedonismului instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după
nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje; rău este ceea ce nu
aduce beneficii; orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei.
 STADIALITATEA MORALĂ (L.
KOHLBERG)
2. Nivelul moralității convenţionale (10 –13 ani)
 Stadiul 3, al moralității bunelor relaţii: binele şi răul sunt apreciate
după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi
bun/rău). Judecată bazată pe aprobările celorlalţi, pe aşteptările familiei,
valorile şi legile comunităţii.
 Stadiul 4, al moralității legii și ordinii: orientare spre lege şi
ordine; autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută.
 STADIALITATEA MORALĂ (L.
KOHLBERG)
HTTPS://YOUTU.BE/BOUNWXLKME4

3. Nivelul moralității postconvenţionale (al autonomiei morale sau al

interiorizării / acceptării personale al principiilor morale) (după 13 ani, la
tinerețe sau niciodată)
 Judecată bazată pe concepte abstracte.
 Stadiul 5, al moralității contractuale și al acceptării democratice
al legii : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde
ale drepturilor individuale.
 Stadiul 6, al moralității principiilor individuale de conduită: binele
şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de
concepte abstracte ca justiţia, demnitatea umană şi egalitatea.
 STADIILE DEZVOLTĂRII
PSIHOSOCIALE - E. ERIKSON
 1. Încredere/ neîncredere (naştere – 1 an) - Eveniment: hrănirea
 Factori sociali determinanți – mama;
 Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de
cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit.
 2.Autonomie/Dependență (copilărie mică:1– 3 ani) - Eveniment: controlul
propriului corp.
 Factori sociali determinanți – părinții;
 Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii), al
încrederii în sine, în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire, de reuşita
autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor
 STADIILE DEZVOLTĂRII
PSIHOSOCIALE - E. ERIKSON
3. Iniţiativă/retragere, vinovăţie (copilărie mijlocie:3-6 ani) - Eveniment:
independenţa.
 Factori sociali determinanți – mediul familial.
 Dezvoltarea spiritului de iniţiativă sau vinovăţie în funcţie modul în care
reuşeşte organizarea spaţiului personal
 4. Eficiență, sârguință/Inferioritate(copilărie mare: 6-12 ani) - Eveniment:
şcoala.
 Factori sociali determinanți – școala și grupul de joacă.
 Dezvoltarea sentimentului competenţei sau incompetenţei în funcţie de
succesul în activitate
 PSIHOSOCIALE - E.
ERIKSON
 5. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă:12-18/20 ani) Eveniment:
relaţiile cu cei similari (co-vârstnici).
 Factori sociali determinanți – modelele/covârstnicii.
 Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor, genului,
politice sau confuzie de roluri
 6.Tinereţe (intimitate / izolare) (20-30/35 ani) Eveniment: întemeierea
familiei
 Factori sociali determinanți – prietenii, relația de cuplu.
 PSIHOSOCIALE - E.
ERIKSON
 7. Maturitate (realizare / rutină) (35-50/60 ani);
 Factori sociali determinanți – familia, profesia
 Responsabilitatea / devoțiunea.
 8. Bătrânețea (integritatea eului / disperare) (+60 ani)
 Factori sociali determinanți – pensionarea, viața post-pensionare.
 Înțelepciunea.
 În general, se acceptă următoarea etapizare (ciclicitate) şi subetapizare
a vieţii omului:

Bătrânețea
(peste 65
Perioada ani)
adultă,matur
itatea(35-65
Tinerețea(20- ani)
35 ani)

Copilăria(0-
20 ani)