Oncologie

curs 1-2
Prof.Dumitru Dumitrela
 Test predictiv
1.Ce este cancerul?

2.Dați exemple de cinci cauze care pot determina cancere

3.Cum poate fi tratată aceasta boală?

4.Dați cinci exemple de măsuri utilizate în prevenția

acestei boli

5.Enumerați cinci simptome care sugerează un cancer de

sân.
 Oncologie
• Oncologia sau cancerologia este știința care se ocupă cu
studiul tumorilor maligne
• din greceşte, onkos - tumoră şi logos – studiu
• ,,karkinos“=crab,rac
• Tumora - neoformație tisulară ce rezultă din proliferarea
necontrolată a celulelor
• neoplazie (din latina neo- nou și plasis- formațiune,tumoră)
 Din istorie…
• Hipocrate atribuie tumorile organismelor
multicelulare

• În prezent tumorile sunt a 2 -a cauză de

mortalitate

• 1 din 4 oameni face, în timpul vieţii, un cancer

şi numai 1/3 dintre canceroşi supravieţuiesc
mai mult de 5 ani sub tratament
Neoplasme…
 Creșterea numărului deceselor prin
cancere…
• notabile progrese ale ştiinţelor medicale: biologie moleculară,
genetică, imunologie tumorală, oncologie virală

• Fără o politică sanitară complexă şi susţinută, un nivel de trai

decent şi o educaţie sanitară adecvată rezultatele nu vor fi cele
dorite.
 Hiperplazia
• proliferare celulară în exces, diferită de proliferarea normală
reparatorie sau fiziologică, determinată de o iritaţie continuă (epitelii)
sau tulburări hormonale (prostata la bătrâni).
 Hipertrofia
• este o creştere de volum a celulelor, fără modificarea numărului lor,
cu mărirea de volum a ţesutului sau organului, indusă de tulburări
funcţionale (miocardul în HTA).
 Atrofia
• este o reducere de volum a organelor şi
consecutiv a ţesuturilor determinată,
frecvent, de carenţe nutriţionale.
 Metaplazia
• Metaplazia este schimbarea unui tip de ţesut
diferenţiat cu un altul din aceeaşi clasă dar
mai puţin bine specializat, indusă de iritaţii
cronice (epiteliul bronşic la fumători).
 Displazia
• Displazia este o tulburare a dezvoltării
celulare, caracterizată de creşterea mitozelor
şi apariţia de celule anormale (epiteliul colului
uterin).
 Cancerul-tumora malignă-neoplasmul
• Tumorile maligne se pot dezvolta în orice țesut al
organismului
• Caracteristici:
- capacitatea de a se multiplica necontrolat

- de a infiltra și distruge țesuturile din vecinătate prin

invazie directă

- de a se răspândi în organism prin intermediul

vaselor limfatice, sanguine, pe suprafața seroaselor,
perineural etc.
 Epidemiologie
• Tumorile pot apare în oricare ţesut sau organ, la toate vârstele
indiferent de sex.

• La bărbat sunt mai frecvente cancerele pulmonare, colo-rectale,

prostatice, gastrice, pancreatice, iar la femeie cancerele mamare, colo-
rectale, pulmonare, uterine, ovariene.

 Rata mortalităţii prin neoplazii diferă în funcţie de localizare şi sex,

astfel supravieţuirea la 5 ani este de 94% în cancerele cutanate, de
70% în cancerul uterin şi de 9% în cancerul pulmonar, în timp ce,
indiferent de localizare, 50% dintre femei şi, numai, 31% dintre
bărbaţi supravieţuiesc la 5 ani.
Epidemiologie
 Incidența
• Incidența se referă la totalitatea de noi cancere
ce apar într-o populație într-o perioadă
specificată de timp,exprimată ca număr de cazuri
la 100 000 de persoane anual.

• Incidența este cea mai bună măsură a frecvenței

cancerului într-o populație.

• Incidența specifică (cauza X):nr.cazuri noi cauza

X/nr. locuitori*100.000
 Incidența cancerelor
• Cele mai frecvente cancere la barbați:
-pulmonar
-prostată
-colorectal
-gastric
• Cele mai frecvente cancere la femei:
-mamar
-pulmonar
-colorectal
-cervical
 Potențial de pacienți noi în România
Incidența neoplasmului ovarian
• Incidența neoplasmului glandei mamare
-14,82 cazuri noi/100000 locuitori
-124,6% cazuri noi (femei)/100000 locuitori
-populația adultă a României :2252 cazuri noi
-populația adultă a României :19 091 cazuri noi
Incidența neoplasmului de col uterin
• Incidența neoplasmului prostatei
-9,71 cazuri noi (femei)/100000 locuitori
-151,48 cazuri noi /100000 locuitori
-populația adultă a României:1845 cazuri noi
-populația adultă a României :20 450 cazuri noi

• Incidența cancerului bronho-pulmonar

-54,79 cazuri noi /100 000 locuitori
-populația adultă a României:8328 cazuri noi

• Incidența neoplasmului colonului și rectului

-57,38 cazuri noi/100000 locuitori
-populația adultă a României:8721 cazuri noi
 Prevalența
• Prevalența reprezintă estimarea numărului total de
persoane (cazuri noi și preexistente) cu cancere care sunt
în viață la un moment dat (prevalența punctiformă) sau
după o perioadă definită de timp (prevalența periodică).

• În mod curent, prevalența reflectă răspândirea unei boli

într-o populație și este utilizată pentru a planifica
distribuția serviciilor de sănătate.
 Prevalența
• Prevalența (P): nr.de cazuri noi+vechi /nr.pers.
examinate *100

• Prevalența de moment:nr.de cazuri noi+vechi existente

la un moment dat /nr pers. examinate*100

• Prevalența de perioadă:nr cazuri existente într-o

perioadă de timp/nr pers examinate*100

• 163 000 pacienți care vor necesita tratament lunar

pentru cele mai frecvente forme de cancer
 Mortalitatea
• Mortalitatea generală :Număr decese
generale/Număr de locuitori la 1 iulie *1000

• Mortalitatea specifică prin boli oncologice

Număr decese prin boli oncologice/ Număr de
locuitori la 1 iulie *100.000
 Decesele prin cancer (13%)
• Cele mai frecvente cancere la barbați:
• -pulmonar
• -prostată
• -colorectal
• -gastric
• Cele mai frecvente cancere la femei:
• -pulmonar
• -mamar
• -colorectal
• -cervical
 Mortalitatea
• -cancer colorectal –13 000 cazuri

• -cancer pulmonar 12 000 cazuri-70% barbați

(70% decese la vârsta 60-70 ani,bărbați)

• -cancer mamar -12 000 cazuri

 Mortalitatea
• Rata mortalităţii prin neoplazii diferă în funcţie de
localizare şi sex

• supravieţuirea la 5 ani este de 94% în cancerele

cutanate, de 70% în cancerul uterin şi de 9% în
cancerul pulmonar

• indiferent de localizare, 50% dintre femei şi, numai,

31% dintre bărbaţi supravieţuiesc la 5 ani.

• Cancerul -a doua cauză de deces în lume după bolile

cardiovasculare
 Clasificarea cancerelor
a)anatomo-clinică
• benigne
• maligne
b)histo-genetică
• epiteliale
• conjunctive
• mezenchimale
• ale ţesutului hematopoetic
• ţesutului reticulo-histiocitar
• ţesutului nervos
• ţesutului melanogen
Denumirea cancerelor
 Tumori benigne
• Tumorile benigne se caracterizează prin:

• sunt asemănătoare, macroscopic şi microscopic, ţesutului de origine prin

cito-arhitectură, celularitate şi mitoze;

• sunt bine delimitate de ţesutul din jur (de regulă), pot avea capsulă;

• nu se extind la organele vecine pe care, însă, le pot comprima;

• nu determină adenopatii şi nici metastaze;

• au o evoluţie lentă ; simptomatologie locală;

• nu recidivează după extirpare.

Tumori benigne
 Tumorile maligne
• Tumorile maligne au următoarele caracteristici:

• nu se aseamănă, nici macroscopic şi nici microscopic, cu ţesutul de origine,

având o cito-arhitectură şi o celularitate monstruoasă şi mitoze frecvente;

• au o evoluţie rapidă/lentă;

• nu sunt delimitate, invadând şi distrugând ţesuturile vecine;

• determină adenopatii şi metastaze;

• determină o simptomatologie generală/locală;

• recidivează după extirpare.

Tumori benigne/maligne
Diferențierea benign/malign:
 Etiopatogenie
• Cauzele neoplaziilor sunt, încă necunoscute în totalitate.

• Mecanismele prin care cauzele intervin în transformarea

malignă nu se cunosc.

• Au fost descrişi multipli factori cauzatori: fizici, chimici,

virali şi genetici,numiti carcinogeni.

• Se consideră că neoplazia recunoaşte o determinare

plurifactorială.
Etiopatogenia cancerului
 Etiopatogenie
• Carcinogeneza este mecanismul prin care un ţesut
normal este transformat într-un ţesut canceros.

• Au fort descrişi numeroşi factori (carcinogeni)

cauzatori:ereditatea, imunitatea, factori chimici,
fizici, biologici, geografici, rasa, alimentaţia, vârsta,
sexul, factori endocrini, stări şi leziuni
precanceroase.

• Există multiple teorii care încearcă să explice

mecanismele transformării maligne (teoria
erorilor,teoria radicalilor liberi).
Alimentația
 Alimentația și obezitatea
• Factorii legați de dietă reprezintă circa 30%
din cancerele din țările dezvoltate și 20% din
cele în curs de dezvoltare

• Obezitatea e responsabilă de 4% din cancere

la bărbați și 7% la femei
(mamar,endometru,colo-rectal,renal,esofag)
 Alcoolul
• 2007 –alcoolul a fost clasificat ca și carcinogen de IARC

• Consumul cronic de alcool determină cancere

orale,esofagiene,mamare și hepatice

• Consumul cronic de alcool determină aprox. 389 000 de cazuri

de cancer anual în lume

• Alcoolul și fumatul au efecte sinergice:2+2=5

• Ghidurile actuale recomandă consumul a 28 gr/zi (apox.1/4 sticlă

de vin la bărbați și ½ din această cantitate la femei).
 Ereditatea
Ereditatea: Unele cancere par să fie ereditare, întâlnindu-se la mai mulţi
membrii ai aceleiaşi familii (cancer mamar, cancer gastric).
A fost descrisă şi o predispoziţie genetică pentru unele neoplazii şi
leziuni precanceroase (polipoza colică familială, neurofibromatoza,
retinoblastomul, adenomatoza endocrina multiplă, albinismul).
Cancerele cu predispoziție genetică
• Cancerele sporadice-prin acumularea întâmplătoare a
modificărilor genetice
• Cancerele cu predispoziție genetică:10-15% indivizi cu
probabilitate crescută de a dezvolta cancere pe
parcursul vieții
-cancere ereditare:3-5% cancere cu transmitere
mendeliană prin moștenirea unei mutații exclusiv
somatice
-cancere familiale:10% familii cu numărul și distribuția
bolnavilor cu cancer deși sugestive de susceptibilitate
genetică dar fără mod de transmitere mendelian
 Genetica cancerului
• Dovezile actuale indică că un anumit tip de cancer
provine dintr-o singură celulă care suferă mutaţii ce
conduc la fenotipul malign

• Fenotipul malign conferă un avantaj de creştere şi

supravieţuire faţă de celulele normale

• 1. Mutaţiile somatice rezultă din leziunile genetice care

nu sunt reparate şi permit modificarea funcţiilor
celulare.

• 2. Mutaţiile celulelor germinale sunt la nivelul ADN-

ului, sunt moştenite şi manifestă tendinţă familială.
 Imunitatea
• frecvenţa mai mare a cancerelor la cei cu deficienţe
imune (SIDA, transplante, iradiaţi)

• factori:
- slaba antigenitate a celulelor tumorale,
- modulaţia antigenelor de pe suprafaţa celulelor
tumorale,
- prezenţa unor substanţe protectoare (sialomucine),
- creşterea tumorală rapidă,
- blocarea reacţiilor imune şi
- slăbirea supravegherii imune (imunodeficienţă)
 Carcinogeni chimici
• Numeroase substanţe chimice care pot induce
apariţia neoplaziilor, la animal sau om

• Aceste substanţe acţionează, direct sau prin

produşii lor de metabolism

• Vor induce mutaţii ale diviziunii celulare şi ale

imunităţii celulare

• Efectul carcinogenetic al acestor substanţe este

dependent de doză şi timp de expunere.
 Carcinogeni chimici
• Aflatoxina-cereale mucegăite
• Azbest
• Radon
• Pesticide organoclorinate
• Poluanții din apă
Carcinogeni chimici
Carcinogeni chimici
Carcinogeni chimici
 Carcinogeni fizici
• radiaţii
-razele ultraviolete produc cancere cutanate,
-radiaţiile ionizante -sarcoame, leucoze, cancere tiroidiene
-razele X - cancere cutanate,leucemii etc.
-radiații cosmice
-radiații electromagnetice-câmpuri electromagnetice(1-
300 Hz):radio,TV,telefoane mobile,rețele wireless
-radiaţiile acţionează asupra cromozomilor
• Efectul carcinogenetic este dependent de doză şi timp
de expunere.
 Medicații farmacologice
• Substanțe citostatice citotoxice:agenți
alkilanti
• Hormonoterapia cu estrogeni la femeia în
postmenopauză
• Imunosupresoare-azatioprina și
corticosteroizii
• Abuzul de analgezice de tip fenacetină induce
un cancer al pelvisului renal
• Alte medicații:metoxipsoralen
 Viruși și bacterii
• virusuri ADN -herpetic, Epstein-Barr, Bittner, polio,vir.hepatitic
B

• virusuri ARN -Rous,HIV,HTLV,vir.hepatitic C,HPV

• bacterii-Helicobacter pylory

• Mecanismul de acţiune se bazează pe integrarea ADN-ului viral

în genomul gazdei, cu apariţia de celule mutante

• Virusurile ADN invadează celula şi îşi integrează ADN-ul în

nucleul acesteia, în timp ce virusurile ARN după invazia celulei
intervin în sinteza enzimatică responsabilă de formarea unui nou
ADN ce, apoi, va fi integrat în genom
Viruși și bacterii
 Factori endogeni (5%)
• Factori genetici
• Factori endocrini
• Factori imuni
• Factori metabolici-diabet,obezitatea
• Vârsta >55ani

• Toți acești factori produc mutații

 Factorul endocrin
• Hormonii endogeni:
• -estrogeni –cancer mamar și de endometru
• -testosteron-cancer de prostată
 Cofactori în carcinogeneză

• sexul
• rasa
-albii fac mai frecvent cancere cutanate pigmentare,
- mongolii choriocarcinoame,
- japonezii cancere gastrice,
- evreicele şi chinezii prezintă mai puţin cancer de col uterin
respectiv cancer de prostată
• factori geografici,
• socio-economici,
• alimentari,
• vârsta,
• iritaţia cronică.
 Leziuni precanceroase
• În 1886 Victor Babeş a folosit denumirea de stare precanceroasă
(leziuni cu tendinţă la transformare în cancer)
• transformarea este posibilă, dar nu obligatorie.
• Exemple
• hiperkeratoza şi nevii pigmentari,
• leucoplazia şi displazia mucoaselor,
• neurofibromatoza,
• polipii colonici şi rectali,
• recto-colita ulcero-hemoragică.
 Carcinogeneza
• Celula normală sub acţiunea carcinogenilor (chimici, fizici, virali)
devine o celulă susceptibilă

• În prezenţa cofactorilor (ereditate, mediu, vârstă, status

hormonal, iritaţie cronică) se transformă într-o celulă mutantă cu
identitate pierdută şi cu un mare potenţial de creştere.

• Asupra acestei celule acţionează mecanismele de apărare ale

organismului

-Când mijloacele de apărare sunt eficiente, ele distrug celula

mutantă şi integritatea structurii este păstrată.

-În schimb, când mijloacele de apărare sunt ineficiente se produce

proliferarea celulei mutante, cu apariţia neoplaziei.
 Carcinogeneza
• genele mutante care produc cancerul se numesc oncogene

• Aparitia oncogenelor:
-Prin activarea proto-oncogenelor:gene care controlează creșterea celulară;
gene care controlează transcripția
-Prin dezactivarea genelor supresoare tumorale:gene care controlează
repararea AND;gene care controlează ciclul celular;gene care controlează
apoptoza
Anatomie patologică
 Anatomie patologică
• Celula tumorală se deosebeşte de celula normală prin modificări
morfologice, biochimice, antigenice, metabolice, genice,
cromozomiale, funcţionale şi de proliferare
 Anatomie patologică
• Ţesutul neoplazic se deosebeşte radical de ţesutul de
origine, atît in privinţa structurii cît şi în privinţa
citoarhitecturii -grade diferite de diferenţiere,stroma este
formată din ţesut conjunctiv, bogat (sarcoame) sau mai
redus (carcinoame).
 Anatomie patologică
• Istoria naturală tumorală. Tumorile maligne îşi au propria
istorie naturală parcurgând fazele preclinică (modificări
moleculare şi celulare încă nedepistabile clinic sau
paraclinic) şi clinică (detectabilă clinic).
• Bryan a descris stadiile evolutive ale transformării maligne:
• iniţierea,
• creşterea,
• promovarea,
• conversia,
• propagarea,
• progresia.
 Inițierea
• Se datorează unor mutații în celulele stem ca urmare
a expunerii la un agent carcinogen inițiator- agenți
chimici, fizici, virali...

• Modificările se produc la nivelul ADN-ului nuclear

și schimbările sunt ireversibile
 Creșterea
• Creșterea reprezintă o expansiune clonală
selectivă a celulelor inițiate, favorizată de
agentii fizici,chimici, microbieni, virali...
 Promoția
• Promoția-etapă importantă de transformare a unei
celule normale într-o celula canceroasă.

• Aceste prime 3 faze au o durată cuprinsă între 15-30

ani pentru anumite tumori (cele epiteliale).

• Pentru neoplaziile cu originea în alte țesuturi, durata

poate fi mult mai scurtă (țesut conjunctiv,
hematopoietic).
 Conversia
• În acest stadiu se presupune că există 10-l000 celule
maligne care ar putea avea o evoluție reversibilă

• Sub acțiunea unor factori ce țin de gazdă (factori

interni) ele evoluează ireversibil către un cancer
manifest.

• Acest stadiu de evoluție nu poate fi detectat prin

metode de analiză cantitativă sau calitativă.
 Progresia și propagarea
• se caracterizeaza prin apariția unor modificări ale
kariotipului

• dezvoltarea masei celulare neoplazice, cresterea

autonomiei celulare și creșterea capacității invazive și
de metastazare.
 Proliferarea sau dezvoltarea
etapei de carcinom „in situ”
• se caracterizeaza prin creșterea numărului celulelor canceroase în țesutul de
origine.

-factorii externi au o influență mică asupra acestui proces

-este condiționată de factori interni (ex: estrogenii în cancerul de sân, androgenii în

cancerul de prostată)

-durata acestui stadiu este variabilă, de la câteva luni, pentru unele cancere, la 5-l0
ani pentru cancerele epiteliale

-Celulele tumorale se hrănesc prin difuziune și imbibiție și de aceea a fost

denumită tumora albă. Atunci când numărul de celule este mic, metodele de
analiză eșueaza în depistarea lor, totuși când se ajunge la 10 ⁵ celule, respectiv
carcinom ,,in situ”, apar suficiente elemente ce pot fi evidențiate microscopic.
Evoluția tumorilor
Anatomie patologică
 Anatomie patologică
• Timpul de dublare tumorală poate fi măsurat şi variază de la 8 la
600 zile

• Pe baza acestui reper se consideră că de la apariţia unei celule

tumorale până la detectarea clinică a tumorii (un centimetru
diametru sau un bilion de celule) se scurg 30 de timpi de dublare sau
2/3 din viaţa tumorii, urmând ca în restul de 1/3 pînă la moartea
tumorii şi a gazdei să se mai producă alte 15 dublări.

• Cancer ,,in situ” este o leziune preinvazivă, localizată, care prezintă

toate elementele citologice de malignitate dar fără învazia ţesuturilor
vecine. Depistat în acest stadiu este curabil 100%.
Anatomie patologică
 Anatomie patologică
• Sunt cancere care au metastaze în momentul
diagnosticării ,iar altele metastazează după mult timp.

• În general, extensia tumorală (metastazarea) se poate

produce pe mai multe căi:
- limfatică,
- sanguină,
- seroasă,
- tubară,bronhogenă,LCR și extensia de-a lungul
nervilor și rădăcinilor
Metastazarea
 Metastazarea limfatică
• Este cea mai frecventă cale de extensie.
• Tumora invadează vasele limfatice adiacente şi prin
permeaţie sau formare de embolusuri tumorale ajunge în
ganglionii limfatici.
• Invazia se poate produce şi prin inversare de flux cînd vasele
limfatice aferente şi eferente sînt blocate de tumoră.
• Bogăţia, complexitatea şi variabilitatea reţelei limfatice
explică apariţia adenopatiilor tumorale la distanţă, uneori cu
"sărirea" unor staţii.
• În cazul tumorilor abdominale sau genitale, după invazia
ganglionilor regionali, extensia se poate produce şi prin
canalul toracic în sistemul cav superior.
Metastazarea limfatica
 Metastazarea pe cale sanguină
• Celulele tumorale pot ajunge în sistemul sanguin fie prin canalul
toracic, fie prin invazia vaselor sanguine.
• Arterele datorită peretelui muscular şi lamei elastice externe sunt
rareori afectate.
• Venele de calibru mic sînt comprimate, invadate şi erodate de tumoră
cu formare de trombi tumorali în lumen.
• La venele de calibru mare, datorită existenţei unei reţele limfatice
subendoteliale, celulele tumorale pot ajunge în lumen pe această cale.
• Urmează detaşarea de embolusuri tumorale cu însămînţarea organelor
de drenaj în funcţie de anatomia sistemului venos (sistemul port--ficat,
sistemul cav--pulmon, venele pulmonare--inimă--sistem arterial--orişice
organ).
• Şi în cazul sistemului venos se poate produce inversarea de flux acolo
unde sînt plexuri bogate (pelvis, în jurul vertebrelor) şi deficienţe
valvulare.
• Cel mai edificator exemplu de tumoră generatoare de trombi tumorali
venoşi este carcinomul renal.
 Metastazarea pe cale seroasă
• Este frecvent întâlnită în cavitatea peritoneală şi în cea
meningee, rară în cavitatea pleurală şi foarte rară în
cavitatea pericardică.

• Celulele tumorale pot ajunge în cavitatea seroasă fie de la

o tumoră a unui viscer conţinut în cavitate, fie de la o
tumoră a seroasei.

• Aceste celule, detaşate din tumoră, cu viabilitate păstrată

sînt antrenate de lichidul cavitar în întreaga cavitate,
putându-se fixa oriunde pe suprafaţa seroasei.

• Mai sunt descrise şi căi particulare: de-a lungul nervilor,

prin lumenul bronhiilor, a trompelor uterine.
Metastazarea pe cale seroasă
 Simptomatologie
• foarte variată în funcţie de tipul, localizarea şi stadiul evolutiv al
neoplasmului

• Tumorile benigne
• se manifestă, printr-un sindrom lezional local, (formaţiune
bine delimitată, fără invazia organelor vecine, fără adenopatie
sau metastaze, cu evoluţie lentă)

• semne de compresiune asupra organelor vecine

• complicaţii locale (hemoragie, suprainfecţie)

• în cazul tumorilor endocrino-secretante, semne generale

Simptomatologie
 Simptomatologie
• Tumorile maligne în stadiile incipiente pot fi asimptomatice sau pot
prezenta simptome necaracteristice şi inconstante.

• În stadiile avansate apar sindromul lezional local (formaţiune slab

delimitată, cu invazia organelor vecine, cu adenopatii regionale sau la
distanţă, cu metastaze, cu evoluţie rapidă), semne de afectare generală şi,
uneori, sindroame paraneoplazice.

• În funcţie de localizare, tumorile se manifestă prin semne particulare

fiecărui ţesut sau organ (sindrom lezional local), la care se adaugă semne
de compresiune sau de invazie a organelor vecine.
Simptomatologie
 Simptomatologie
• În cursul evoluţiei, tumorile se pot necroza determinând
hemoragii şi/sau suprainfecţii ce agravează evoluţia.

• Manifestările generale variate pot fi determinate de:

secreţii ectopice endocrine, eliberării de substanţe
biologic active şi de substanţe toxice de către tumoră şi
fenomenelor autoimune induse de antigenele tumorale.

• De menţionat forma particulară de tumoră primară

nedecelabilă dar cu metastaze manifeste clinic, ca şi cea
de tumori primitive multiple.
 Simptomatologie
• Trebuie identificate şi evaluate micile semne necaracteristice
proprii stadiilor incipiente de boală cînd diagnosticul este dificil
dar tratamentul este eficace, în timp ce apariţia semnelor
caracteristice este apanajul stadiilor tardive de boală cînd
diagnosticul este uşor dar tratamentul este ineficace.

• Nu are semne și simptome care să indice exclusiv aceasta

boală.

• Orice simptom al cancerului poate să indice de asemenea o

simplă boală.

• Dar pentru orice simptom suspect trebuie consultat medicul

pentru o evaluare amanunțită
 Simptomatologie generală,nespecifică
cancerului
• a. Scădere ponderală, pierdere inexplicabilă în greutate, aproximativ 10 kg, în majoritatea
cancerelor, dar în special în cel de colon, cel gastric și în hepatocarcinom;

• b. Febră, mai ales în stadiile avansate din cauza scăderii imunității, în CBP, hepatocarcinom;
subfebrilitate în special în cancerul cerebral;

• c. Modificări ale aspectului tegumentelor și mucoaselor: frecvent paloare și cianoză;

• d. Anorexie: în hepatocarcinom, cancer gastric;

• e. Inapetență: neselectivă (în majoritatea formelor canceroase) sau selectivă (pentru carne în
cancerul gastric);

• f. Icter în hepatocarcinom;

• g. Oboseală, fatigabilitate

• h. Anxietate cauzată în special de boală și de perceperea viitorului.

 Simptomatologie locală,nespecifică
cancerului
• Durerea:
• -uneori este absentă la locul tumorii, dar apare la distanță față de sediul tumorii (în
CBP, cancerul de endometru) sau este atipică (în cancerul gastric);
• -localizare variată,
• -apare tardiv în cele mai multe cazuri (în special în hepatocarcinom). Este precoce
în cancerul osos sau testicular, dar cel mai adesea este un simptom al stadiului
avansat;
• -caracter: vag, difuz sau sub formă de colică (cancerul de colon), jenă sau tensiune
(în afecțiuni tumorale ale aparatului genital feminin), progresiv și intens (în tumori
pulmonare), sporadic (la micțiune în cancerul de prostată sau de vezică; la defecație
în cancerul rectal) sau permanent (în cancerul renal);
• -intensitate variată în funcție de mărimea tumorii și de fenomene de compresiune a
organelor învecinate.
 Simptomatologie locală,nespecifică
cancerului
• b.Dispneea:
• -tipuri: Cheyne-Stokes (când apar fenomene de hipertensiune intracraniană), Kussmaul (în intoxicație
uremică, acidoză metabolică), Biot (stări agonale), paradoxală (în afectarea unui plămân sau fragment
de plămân);

• c.Atelectazia (deprimarea și retractarea alveolelor pulmonare) apare în urma stenozei sau obstrucției
bronșice;

• d.Tusea:
• -uscată, lătrătoare (adenopatii, tumori mediastinale);
• -uscată, neproductivă (CBP, metastaze pulmonare);
• -răgușeala persistentă poate fi un semn de cancer de laringe sau de tiroidă;

• e. Expectorație roșie gelatinoasă în cancerul pulmonar;

• f. Hemoragia:
• -gingivoragii (cancerul bucal, leucemii), hemoptizie (în CBP, cancerul esofagian, metastaze pulmonare),
hematemeză, melenă (cancer gastric), hemoragie intestinală (cancer de colon drept), rectoragie (cancer
rectal), hemoragii oculte (cancer colorectal), metroragii (cancer vaginal, CCU), menoragii (cancerul de
endometru), hematurie (cancer vezical, CCU, cancer vaginal, renal si de prostată);
 Simptomatologie locală,nespecifică
cancerului
• g. Inflamația:
-a căilor respiratorii ce durează mai mult de 3 săptămâni în CBP
-locală, dureroasă în cancerul de sân;
• h. Edeme:
-locale: cauzate de procesul tumoral (edemul scrotului în cancerul de prostată)
-ale membrelor inferioare cauzate de comprimarea vaselor iliace (cancerul vezical, de
prostată);
• i. Grețuri, vărsături: în cancerul gastric;
• j. Tulburări de deglutiție: disfagie continuă și progresivă în cancerul esofagian;
• k.Tulburări urinare: disurie, polakiurie, oligoanurie (în cancerul de prostată)
• l. Tulburări de tranzit: senzație de evacuare incompletă, balonare, flatulență (în cancerul
colorectal); constipație cronică, diaree, modificări în dimensiunile materiilor fecale (scaun în
creion în cancerul de intestin gros);
• m.Tulburări sfincteriene în cancerul de vezică;
• n. Tulburări de vedere: în tumorile de lob occipital;
• o. Nevralgii, pareze în tumori cerebrale;
• p. Modificări ale pielii: hiperpigmentare, icter, eritem, prurit, pilozitate crescută, leziuni
care nu se vindecă, modificări ale negilor (culoare, formă, pierderea marginilor, creștere în
dimensiune).
• r. Noduli la nivelul sânului sau în alte părți ale corpului.
 Diagnostic oncologic
• Clinic:
• -anamneza
• -examen obiectiv
• -sindroame paraneoplazice
• Laborator:
• -hemoleucograma,biochimie,markeri tumorali
• -ex.histopatologic (precizează diagnosticul)
• -ex.citologic
• -imunohistochimie
• -analize citogenice
• Imagistic:Rx,ecografic,IRM,scintigrafie
 Diagnostic oncologic
• Anamneza

• istoricul motivelor prezentării

• fiecare cancer are semne specifice

• durata, evoluția și severitatea simptomelor sugerează

comportamentul biologic

• antecedente personale (afecțiuni, intervenții chirurgicale anterioare)

• existența unui cancer în antecedente

• leziuni precanceroase
 Diagnostic oncologic
• Examen obiectiv
• Inspectia:pacient
afectat,neliniștit,cașexie,paloare,icter,dispnee,durere,
distensie abdominală,limfadenită,limfedem

• Tumora primara:prin palpare-

localizare,formă,mărime,consistența,mobilitate,infitrarea
structurilor adiacente și a pielii,circumscrisă,infiltrativă

• Ganglioni regionali:fiecare grup afectat,mod de diseminare

 Diagnostic oncologic
• Metastazele la distanță- simptome date de
metastazele de la nivelul unui anumit organ sunt
identice indiferent de orginea tumorii primitive -
modul de diseminare

• Analize de laborator uzuale:

• -hemogramă
• -probe hepatice( transaminaze, GGT, bilirubină),
• -probe renale( uree, creatinină, acid uric), calcemie,
examen sumar urină
Diagnostic oncologic:markeri tumorali
 Rolul markerilor tumorali
• Screening populațional

• Diagnostic

• Stabilirea prognosticului

• Stadializare

• Evaluare postoperatorie: radicalitatea intervenției

• Monitorizarea răspunsului la tratament

• Supravegherea pentru depistarea precoce a recidivelor

• Țintă pentru intervenții terapeutice

 Exemple de markeri tumorali
• Alfa-fetoproteina este prezentă în
cancerul hepatic şi în tumorile germinale
ovariene sau testiculare.

• Antigenul carcinoembrionar (ACE),

este prezent în cancerele digestive.
Markeri tumorali
 Histopatologia
Diagnosticul de certitudine este intotdeauna histopatologic.

Tehnici utilizate în vederea recoltării țesutului biopsic:

• -Biopsia prin aspirație cu ac fin
• -Biopsia cu ac gros
• -Biopsie incizională
• -Biopsie excizională
• -Endosopia: gastro, colono, cisto, bronho/fibroscopia
• -Citologia – vaginală, spută
Rezultatul histopatologic
• Microscopic: dimensiune tumoră, localizare, invazie
• Macroscopic: tip de tumoră, grad de diferențiere, invazie
vasculară, limfatică și perineurală etc.