DEZVOLTAREA PSIHICĂ LA

VÂRSTELE COPILĂRIEI ȘI
PREADOLESCENȚEI

Dezvoltarea cognitivă la copil, preadolescent şi adolescent

Dezvoltarea morală la copil, preadolescent şi adolescent

Dezvoltarea ființei umane are loc pe trei planuri interdependente:

• biologic, cel al dezvoltării biologice - cuprinde ansamblul transformărilor

fizice, fiziologice şi biochimice care au loc la nivelul organismului;

• psihologic, cel al dezvoltării psihice - se formează şi se dezvoltă procesele,

funcţiile şi însuşirile psihice, personalitatea în ansamblul ei;

• social, cel al dezvoltării sociale - transformările care au loc la nivelul

conduitei şi personalităţii în raport cu mediul social şi cultural.

Dezvoltarea psihică - totalitatea transformărilor psihice ireversibile, cu sens

ascendent, care conduc la schimbări cantitative şi calitative la nivelul
structurilor psihice, inclusiv comportamentale.
Trăsături specifice:

 are o finalitate adaptativă

 un caracter multifactorial, plurideterminat
Factori: ereditatea – mediul- educaţia
 proces neliniar
 se conformează principiului dialectic al trecerii determinărilor externe în
determinări interne (autodeterminări).
 proces stadial
 Stadiu. Stadialitate. Repere.

Stadiu = succesiunea în timp a apariţiei şi dezvoltării structurilor psihice,

modul complex de organizare a acestora
 acumulări cantitative
 salturi calitative

Reperele cronologice
- sunt doar orientative, nu şi normative

- pot prezenta o anumită variabilitate în funcţie de condiţiile şi de solicitările

mediului sociocultural şi educaţional
 SUCCESIUNEA STADIILOR DE VÂRSTĂ
(stadialitate psihodinamică)

0 – 1 an • perioada sugară, perioada de debut a vieţii

1-3 ani • perioada antepreşcolară, copilăria mică sau

timpurie
• perioada preşcolară, copilăria mijlocie
3-6/7 ani
• perioada şcolară mică, copilăria mare
6/7-10/11 ani

• perioada şcolară mijlocie, perioada

10 / 11 – 14 / 15 ani preadolescenţei, pubertatea

• perioada şcolară mare, perioada adolescenţei

14 / 15 – 18 / 20 - 25 ani

20 / 25 - 35 ani • perioada tinereţii

35 - 65 ani • perioada maturităţii (adultă)

peste 65 de ani • perioada bătrâneţii

 DEZVOLTAREA COGNITIVĂ

Cognitiv – derivat din lat. ”cognosco” (a cunoaște)

Dezvoltarea cognitivă vizează achiziţia, procesarea, organizarea şi utilizarea

cunoştinţelor şi toate abilităţile asociate cu gândirea şi cunoaşterea începând din
momentul naşterii. (A. Birch)

Dezvoltarea cognitivă reflectă abilitatea copilului de a înţelege relaţiile între dintre

obiecte, fenomene, evenimente şi persoane, dincolo de caracteristicile lor fizice
(Kagan, 2005, p. 11).

Ce schimbări apar în funcționarea cognitivă pe măsură ce copilul înaintează în

vârstă?

Care sunt factorii responsabili de aceste schimbări?

Cum putem facilita dezvoltarea cognitivă a copilului?

”Fiecare copil este un om de
știință încă de la naștere”

Stadiul inteligenţei /gândirii senzoriomotorii

( 0 – 2 ani )
* Mersul independent

 gândire/inteligenţă trăită, transpusă în acţiune

input senzorial + output motor
Exemplu: input senzorial: jucăria aflată pe masă;
răspuns motor: trage faţa de masă
 acţiunea concretă cu obiectele
 manipularea obiectelor de către copil cu scopul cunoaşterii şi explorării realităţii
externe
 principalul instrument psihic al adaptării la realitate este schema senzoriomotorie
 Stadiul inteligenţei /gândirii
preoperaţionale
( 2 – 6/7 ani )

 gândire intuitivă deoarece înţelegerea de către copil a fenomenelor este centrată

pe aspectul perceptual cel mai evident modul în care apar lucrurile (aparenţa)
 gândire în imagini - gândirea operează încă cu reprezentări (imagini psihice), cu
preconcepte şi nu cu noţiuni propriu-zise
 gândirea copilului este cantonată în concret şi în actual, caracterizată prin
egocentrism
 jocul simbolic, gândirea magică, animism
 se constituie operaţiile de seriere şi cele de clasificare
 principala limită: acţiunile mintale sunt ireversibile,
 transformare, raționament transductiv (ex. minge – lună)
Stadiul inteligenţei/gândirii (operaţiilor) concrete (6/7–11/12 ani)
- se caracterizează prin formarea operaţiilor mintale (de gândire)
- ideea de invarianţă – conservarea cantităţii, lungimii, volumului
- operaţiile gândirii = operaţii concrete - nu se pot realiza decât pe material concret, în
prezenţa obiectelor sau a reprezentărilor imediate ale acestora

Stadiul inteligenţei /gândirii operaţiilor formale (11/12 – 15 ani)

- generalizarea operaţiilor formale, pe la 14-15 ani, nu are loc simultan în toate sferele
activităţii intelectuale
- gândirea poate opera acum cu material verbal
- cea mai importantă achiziţie a acestui stadiu este raţionamentul ipotetico-deductiv:
„dacă…, atunci…”
- gândirea devine mobilă, - realizează cu uşurinţă raţionamente directe (de la cauză la
efect), dar şi inverse (de la efect la cauze)
- gândirea poate opera nu doar asupra realului, ci şi asupra posibilului, abstractului
 Dezvoltarea morală la copil, preadolescent şi adolescent

Studiind copiii cu vârste între 5-13 ani, J. Piaget distinge două mari etape în
dezvoltarea judecăţii morale la copil:

 etapa judecăţii morale heteronome - copilul preia regulile, valorile, criteriile şi

normele morale din exterior (din anturajul imediat, din grupul său de referinţă –
familia), judecata sa fiind neselectivă, situativă, rigidă şi vizând doar fapta, nu şi
motivaţia ei

 etapa judecăţii morale autonome – copilul, aflat in stadiul gândirii operaţiilor

concrete, are o judecată autonomă, prin interiorizarea normelor şi valorilor
externe şi transformarea lor în norme şi valori proprii.
 TEORIA LUI KOHLBERG
 defineşte moralitatea ca fiind formată din reguli de conduită pe care le utilizăm atunci
când judecăm comportamentul nostru şi al celorlalţi.
 identifică 3 niveluri mari de evoluţie a judecăţii morale, fiecare dintre ele având câte 2
stadii distincte:

Nivelul Stadiul Reperul Întrebarea

I. Preconvenţional 1. Moralitatea Pedeapsa Ce păţesc?
ascultării şi supunerii
(4-10 ani) 2. Moralitatea Recompensa Ce primesc?
hedonismului
instrumental naiv
II. Convenţional 3. Moralitatea bunelor Statutul în Ce vor spune?
relaţii grup
(10-13 ani) 4. Moralitatea ordinii Datoria faţă Ce spune legea?
şi a datoriei de normă
III. 5. Moralitatea Angajamentul Ce trebuie să fac?
Postconvenţional contractuală civic
(după 13 ani, la 6. Moralitatea Propria Ce cred eu că e
adolescenţă, tinereţe principiilor individuale conştiinţă bine să fac?
sau niciodată) morală
 I. Nivelul premoral sau preconvenţional (4 – 10 ani)
 standardele de judecare ale copilului sunt etichetele culturale ale anturajului său:
„bun/ rău”, „cuminte/ obraznic”, „corect/ greşit”, „drept/ nedrept”, etc.
 faptele, comportamentele sunt judecate de copil doar după consecinţele lor, nu şi
după intenţii

Stadiul I: stadiul moralităţii ascultării şi supunerii

- principiul: adoraţiei
- se urmăreşte evitarea pedepsei: “Ce se pedepseşte este rău, ce nu se pedepseşte
este bine”
- copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a evita anumite
sancţiuni
- Pedeapsa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu scopul de a
întări negativ anumite acţiuni ale copilului

 Reperul de conduită: evitarea pedepsei

 Întrebarea morală: ce să fac ca să nu fiu pedepsit?
Stadiul II: stadiul moralităţii hedonismului instrumental naiv
- se urmăreşte interesul propriu, obţinerea anumitor beneficii: “Dacă te ajut, ce câştig?,
Te ajut, dacă ma ajuţi”
- copilul ascultă şi se conformează cerinţelor adultului din dorinţa de a obţine anumite
avantaje
- Recompensa = orice comportament sau modalitate aplicată de adult cu scopul de a
întări pozitiv anumite acţiuni ale copilului

 Reperul de conduită morală: obținerea recompensei

 Întrebarea morală: Ce să fac pentru a fi recompensat ?

II. Nivelul moralităţii convenţionale (10 – 13 ani)

 preadolescentul este interesat de respectarea normelor și regulilor de conduită socio-
morală
 poate fi anticipată judecarea faptelor nu numai după consecinţele lor ci și după
intenţia lor
Stadiul III: stadiul moralităţii bunelor relaţii
- principiul: conformismului
- se urmăreşte recunoaşterea statutului în grupul de referinţă: “Băiat bun”
- sunt valorizate încrederea, loialitatea, respectul
- devine importantă imaginea în ochii celorlalţi, imaginea socială

 Reperul de conduită morală: obținerea aprobării celorlalțI

 Întrebarea morală: ce să fac ca să fiu apreciat ?

Stadiul IV: stadiul moralităţii ordinii şi datoriei

- principiul: lege şi ordine
- se urmăreşte datoria faţă de normă: “Legea trebuie respectată indiferent de situaţie”
- la nivel social legea devine obligatorie şi eficientă deoarece ea acționează pentru
binele tuturor și al fiecărui individ în parte

 Reperul de conduită morală: obligația de a respecta legea

 Întrebarea morală: ce să fac pentru a respecta legea ?
 III. Nivelul postconvenţional sau al autonomiei morale
(după 13 ani, la tinereţe sau niciodată)

 are loc cristalizarea treptată a propriului sistem de valori și principii morale

 autonomia morală reprezintă astfel rezultatul acceptării şi asimilării treptate,
interiorizării normelor și valorilor externe

Stadiul V: stadiul moralităţii contractuale

- principiul: contractului social
- se urmăreşte binele celorlalţi şi o acceptare democratică a legii
- legile reprezintă de fapt convenţii sociale, nu sunt intangibile şi pot fi schimbate pe
considerente raţionale, vizând utilitatea lor generală

 Reperul de conduită morală: angajamentul de a respecta legea

 Întrebarea morală: ce să fac dacă am decis să respect legea ?
Stadiul VI: stadiul moralităţii principiilor individuale de conduită
- principiul: etic universal
- se urmăreşte datoria faţă de propria conştiinţă: “Fac un lucru conform eticii
indiferent de consecinţe”
- se cristalizează treptat propriul sistem de valori și principii morale şi o ierarhizare a
acestora
- propriile judecăți morale sunt considerate mai importante și mai puternice decât
normele și valorile externe

 Reperul de conduită morală: propria conştiinţă morală

 Întrebarea morală: cum cred eu că e bine să fac?