Despre alergii si alergeni

Alergia la alimente reprezinta reactia imunologica a organismului la contactul cu

anumite componente ale alimentului, in general proteine.
Aproximativ 4-8% din populatie are o alergie alimentara. Cele mai frecvente alergii
sunt la oua, lapte, grau, soia, alune, nuci, susan, peste si fructe de mare.
Majoritatea alergiilor apar in primii doi ani de viata. Alergiile la oua, lapte, grau si soia
tind sa se rezolve pentru majoritatea pana la 5 ani. Alergiile la nuci, alune, susan, fructe de
mare tind sa persiste pentru toata viata (sub 25% dintre cei alergici dezvolta toleranta).
Cam 25% dintre parinti spun despre copii lor ca sunt alergici, dar in urma consultatiilor
medicale rata alergiilor confirmate este de fapt mult mai mica.
Reactiile alergice nu apar intodeauna la primul contact cu alergenul, de multe ori apar
la al doilea contact sau mai tarziu.
Cel mai probabil sa dezvolte alergii sunt copiii care au o ruda de gradul unul cu alergie
sau teren alergic (adica mama, tata, frati, surori) sau au chiar ei teren alergic (adica au dermatita
atopica, astm, rinita alergica, au deja o alergie alimentara etc).
In ultimii ani toate marile societati de pediatrie si alergie au schimbat recomandarile
legate de introducerea alimentelor cu risc alergenic mare. Studiile arata ca nu exista niciun
beneficiu sa se intarzie introducerea alergenilor mai tarziu de 6 luni. Se pare ca din cauza
vechilor recomandari care sustineau introducerea dupa un an a alergenilor a crescut numarul
persoanelor cu alergii alimentare.
In acest moment recomandarile sunt sa se introduca toti alergenii incepand cu varsta
de 6 luni cand se incepe diversificarea. Aceste recomandari sunt valabile si pentru copiii cu
teren alergic, doar ca in cazul lor introducerea se face cu precautie si sub supraveghere medicala
daca e necesar.
Este foarte important ca dupa introducerea alergenilor in alimentatie acestia sa fie
oferiti frecvent. In felul acesta se dezvolta si se mentine toleranta. Acest aspect este cu atat mai
important in cazul celor cu teren alergic. Studii recente arata ca prin oferirea frecventa (1-3 ori
pe saptamana) a unor cantitati mici dintr-un alergen scade numarul celor cu alergii.
Cel mai important protector pentru alergiile alimentare pare sa fie alaptarea exclusive
pana la 6 luni si continuarea alaptarii pe parcursul introducerii diverselor alimente.
In diagnosticul unei alergii alimentare este foarta importanta o istorie corecta si
detaliata despre obiceiurile alimentare, cand apar reactii adverse si la ce alimente, daca apar
mereu, cat de severe sunt, daca exista deficit de crestere etc.
Diagnosticul de alergie este unul clinic, care poate fi confirmat la nevoie prin teste.
Testarea pentru alergie la alimentele la care prezinta reactii se face prin dieta de eliminare
(nerecomandate fara supraveghere medicala pentru ca poate duce la malnutritie), analize de
sange, teste cutanate, test de toleranta orala (cel mai indicat) facut sub supraveghere medicala.
Daca testul de alergie este pozitiv la un aliment dar persoana nu a prezentat reactie la
acel aliment nu se considera ca persoana este alergica la alimentul respectiv.
Nu se recomanda testarea de rutina pentru alergii. Se testeaza strict persoanele care
prezinta semne de alergie si doar pentru alimentele pentru care prezinta simptome.
Persoanele alergice ar trebui sa aiba in casa un medicament antihistaminic (pentru
reactii usoare si moderate: inrosire piele, urticare pe o zona mica, greata, discomfort
abdominal), iar pentru reactii alergice grave (urticare generalizata, angioedem, dificultatea de
a respire, soc anafilactic) ar trebui sa poarte permanent o seringa speciala cu adrenalina. Nu se
folosesc antihistaminice in loc de adrenalina sau invers. In caz de reactie grava trebuie apelat
la serviciile medicale de urgenta, mai ales daca s-a folosit adrenalina. Persoanle alergice ar
trebui sa poarte permanent bratari medicale care sa specifice la ce sunt alergice. Reevaluarea
de catre un medic ar trebui facuta anual sau mai des daca este nevoie.
 Nu exista tratament specific pentru alergii si nici medicamente care sa previna aparitia
unor reactii alergice. Cea mai importanta este evitarea alergenului care provoaca reactii.
Ingestia accidentala a alimentelor la care persoanele sunt alergice are loc (statistic) cam
de 3 ori pe an, asa ca ar trebuie sa existe in permanenta un plan pentru aceasta eventualitate.
In special in cazul copiilor cu teren alergic sau cu alergii in familie se recomanda
introducerea lenta a alergenilor, eventual tinand cont de regula de 3 zile. Alergenii se pot
introduce de la 6 luni si in cazul lor, sub indrumarea medicului daca e nevoie.
Regula de 3 zile inseamana: in perioada asta se ofera un singur aliment nou; se incepe
cu o cantitate mica si se creste progresiv. Este important ca alimentul respectiv sa fie oferit de
mai multe ori pe parcusul celor 3 zile si urmarite reactiile. Un sirop antihistaminic ar trebui sa
fie aproape in caz de reactii alergice minore.
Nu se recomanda evitarea pe termen lung a unui aliment fara ca alergia sa fie confirmata
de un medic. Astfel de restrictii duc la deficiente nutritionale.

Alergiile alimentare se impart in

1. Cu anticorpi IgE ;
2. Fara anticorpi IgE;
3. Alergii mixte

Alergiile cu anticorpi IgE

Simptomele apar in general dupa 15-20 minute de la contactul cu alergenul, dar pot sa
apara si dupa 4-6 ore.
Manifestare frecvente ale alergiilor cu anticorpi IgE:
- urticarie, angioedema (edem al buzelor, fetei, ochilor), mancarimi si inrosire piele
- dificultati in respiratie
- greata, varsaturi, crampe abdominale, diaree
- stranut, mancarimi ale nasului si ochilor, secretii nazale apoase
- semne de soc anafilactic (dificultatea de a respira, schimbari in voce, imposibilitatea de a
vorbi, scaderea tensiunii arteriale, inconstienta etc). Cam 2% din populatie prezinta risc de soc
anafilactic. Cel mai frecvent apare in cazul adolescentilor, persoanelor cu astm, persoanelor cu
alergie la alune si nuci. Doar 50% din cazurile de soc anafilactic sunt provocate de mancare.
In cazul alergiilor cu anticorpi IgE se pot face teste de sange, dar doar daca istoricul
sugereaza acest tip de alergie. Nu se fac teste de alergii pentru alergeni la care copilul nu a
prezentat reactii. Se testeaza strict pentru alimentele la care copilul a prezentat simptome.
Rezultatele au marja de eroare foarte mare, cam 50% din rezultate pozitive sunt de fapt
fals pozitive.
Pentru copiii care prezinta reactii alergice, iar testele de sange sau cutanate nu sunt
concludente, se recomanda testarea tolerantei orale. Aceasta se face doar sub supraveghere
medicala.

Alergiile fara anticopri IgE

Simptomele apar in general la 2-4 ore, dar pot sa apara pana la 48-72 ore.
Manifestari frecvente ale alergiilor fara anticorpi IgE:
- mancarimi si inrosire piele, dermatita atopica
- reflux gastroesofagian, scaune frecvente, scaune cu mucus sau sange, dureri abdominale,
colici, refuzul mancarii, constipatie, inrosire in zona perianala, paloare si oboseala. Deficit
ponderal cand e insotit de cel putin unul din simptomele de mai sus.
Dermatita atopica se asociaza in special cu alergii la oua, lapte, nuci, alune si susan.
Riscul de a dezolta o alergie este de 6 ori mai mare in cazul copiilor cu dermatita. Doar 35%
din cazurile de dermatita atopica sunt de fapt provovate de o alergie alimentara.
Dintre aceste alergii fac parte: dermatita atopica, enterocolita alergica, esofagita
eosinofila.
In cazul in care se suspecteaza alergie fara anticorpi IgE nu se fac teste de sange pentru
ca nu au nicio valoare diagnostica.
Daca se suspecteaza o astfel de alergie se recomanda evitarea alergenului pentru 2-6
saptamani iar apoi reintroducerea lenta si observarea reactiilor. Se poate proceda astfel pana se
observa toleranta pentru alimentul respectiv. Dupa ce se observa toleranta este important ca
alimentul sa fie oferit des in cantitati mici. S-a observat ca alergia se poate reinstala daca
alimentul nu este present in alimentatie pentru perioade lungi. Tot acest proces se face sub
indrumare medicala.

Alergiile mixte

Au in special simptome gastrice si apar mai frecvent la cei cu dermatita atopica.

Simptomele apar la 48-72 ore dupa ingestia alimentului. De obicei se scoate din dieta alimentul
respective pentru 4-6 saptamani, urmarindu-se daca dispar simptome; iar apoi se testeaza
toleranta prin reintroducerea treptata.
Inrosirea usoara in jurul gurii la contactul cu diverse alimente (ex: rosii, fructe de
padure, vinete etc) este o forma usoara de alergie, mai mult o iritatie locala, si tinde sa dispara
in maxm 6 luni de la aparitie.

Alergia la ou

Alergia la ou apare la 1-2% dintre copii. Alergia este in special la proteinele din albus.
Nu se poate separa perfect galbenusul de albus, asa ca cei alergici nu ar trebui sa primeasca
nici galbenus. 30% dintre copiii alergi la ou ajung sa il tolereze la 2 ani si 56% la 3 ani.
Oul se poate introduce intreg in alimentatie inca de la inceputul diversificarii (ou fiert
tait in patru, omlete, in diverse aluaturi etc).
Alergia la ou depinde de temperatura si timpul de preparare. Aproximativ 70% dintre
persoanele alergice la ou incomplet preparat termic il vor tolera in preprate gatite indelung,
cum sunt aluaturile.
Persoanele alergice dar care tolereaza alergenul respectiv in alimente preparate termic
indelung ar trebui sa continui sa le consume in aceasta forma. Este vorba in special de lapte si
oua.

NB: alergiile la nuci, alune si fructe de mare nu depind de temperatura de procesare. O persoana
alergica la ele va fi alergica indiferent de forma sau timpul de preparare.
Alergia la proteina din laptele de vaca

Alergia la proteina laptelui de vaca (aplv) si intoleranta la lactoza doua entitati complet
diferite si nu ar trebui confundate.
Alergia la laptele de vaca apare cam la 7% dintre copiii hraniti cu formula sau mixt si
doar la 0,5% din cei alaptati exclusiv. Copiii cu astm tind sa aiba o forma de alergie mai severa.
Aceasta alergie este cea mai frecventa in randul copiilor, dar este aproape inexistenta
in randul adultilor.
Alergia la lapte depinde de timpul si temperatura de preparare. 75% dintre cei cu alergie
pot tolera produsele lactate indelung preparate termic.
Copiii cu o alergie semnificativa la laptele de vaca pot prezenta si alergie la carnea de
vaca. Persoanele cu o alergie importanta la proteina din laptele d vaca pot prezenta inclusiv
risc de soc anafilactic.

Alergia la proteina din laptele de vaca cuprinde de fapt alergii la mai multe tipuri de
cazeina si poteine din zer.
Sunt trei tipuri de alergie, simptomele fiind cele ca si pentru alte alergii:
1. Cu anticorpi IgE prezenti.
a. Cand sunt implicati anticorpi IgE reactiile sunt imediate, de obicei dupa 20-30 minute.
b. Cam 50% dintre acesti copii tind sa ajunga sa tolereze laptele pana la varsta de 5 ani.
c. Diagnosticul se poate pune prin analize de sange pentru anticorpi (varianta recoamandata)
sau prin teste cutanate.
2. Fara anticopri IgE.
a. Reactiile fara implicarea de anticopri IgE sunt inatrziate si apar de obicei in primele 48 ore.
b. 50% dintre acestia ajung sa tolereze laptele pana la 1 ani si 85% pana la 3 ani.
c. Diagnosticul se pune prin dieta de eliminare si reintroducere treptata dupa 2-6 saptamani.
3. Mixta.

Laptele matern este laptele ideal pentru acesti copii. In cazul copiilor alaptati exclusiv
se elimina complet lactatele din dieta mamei.
In cazul copiilor hraniti cu formula se recomanda formulele hidrolizate sau cele cu
aminoacizi.
Formulele pe baza de soia nu sunt recomandate pentru ca pot da reactii alergice
incrucisate.
Laptele de orez nu este recomandat pana la 5 ani. Laptele de soia, ovaz, cocos sau alte
alternative vegetale nu sunt recomandate ca lapte principal pana la varsta de 2 ani. Pot fi
considerate dupa varsta de 1 an in cazul copiilor fara deficit ponderal sau alte deficite
nutrionale, dar acesti copii trebuie supravhegheati atent.
Nu este recomadat laptele de capra, caprioara sau oaie pentru ca pot da reactii
incrucisate in 90% din cazuri. Laptele de cal, magar, porc, camila par sa fie mai bine tolerate.

Dr Adina Anoke
06.02.2016
Referinte:
(daca doreste cineva sa citeasca vreunul dintre articole in intregime sa-mi dea un semn)
http://www.jacionline.org/article/S0091-6749(07)03360-X/abstract
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00137-6/abstract
http://www.cps.ca/documents/position/dietary-exposures-and-allergy-prevention-in-high-
riskinfants
https://www.nice.org.uk/Guidance/CG116
http://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(13)00195-X/abstract
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00135-2/abstract
http://cks.nice.org.uk/cows-milk-protein-allergy-in-children
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00132-7/abstract
www.uptodate.com
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00114-5/pdf
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00131-5/pdf
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00115-7/pdf
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00134-0/pdf
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00130-3/pdf
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00137-6/fulltext
http://www.pediatric.theclinics.com/article/s0031-3955(15)00133-9/abstract
http://www.jacionline.org/article/S0091-6749(08)01698-9/abstract
http://www.jacionline.org/article/S0091-6749(10)01173-5/abstract
http://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1414850
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00138-8/pdf
http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/21621063
http://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(13)60309-8/abstract
http://www.pediatric.theclinics.com/article/S0031-3955(15)00136-4/abstract