Sunteți pe pagina 1din 19

Alergia alimentara la copii

Buruciuc Anca
1

Oprea Bianca Nutritie si dietetica an II

Cuprins:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. Introducere Cauze Factori de risc Mecanism fiziopatologic Simptome Cele mai comune alergii Boli legate de aliemente la copil Tratament Reintroducerea alimentelor
2

10. Depistarea alergiilor alimentare

1.Introducere:
Alergia alimentara este un raspuns anormal la un aliment, mediat de sistemul imun. In mod obisnuit, sistemul imun contribuie la mentinerea sanatatii prin apararea organismului impotriva atacului daunator al bacteriilor si virusilor. In cazul unei alergii alimentare, sistemul imun identifica anumite alimente ca fiind daunatoare si produce o reactie alergica in momentul ingestiei lor. Alergiile alimentare se intalnesc mai frecvent la copii decat la adulti. Un procent cuprins intre 6% si 8% in cazul copiilor, dar doar 2% in cazul adultilor, au astfel de alergii. Alergiile alimentare apar in special la persoanele cu teren atopic, ceea ce inseamna ca au o tendinta mostenita de a dezvolta reactii alergice.

2. Cauze:
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica.

Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta poate fi din cauza ca sistemul imun si aparatul digestiv al copiilor nu sunt complet dezvoltate. Ouale, laptele, arahidele, graul, soia si pestele sunt cauzele majoritatii reactiilor alergice la copii. Unii sugari sunt atat de sensibili la aceste alimente incat daca acestea sunt consumate de catre mama, alaptarea produce sugarului o reactie alergica. Majoritatea copiilor se vindeca de alergiile la lapte, grau, oua si soia intre varsta de 3 si 5 ani. Copiii, rareori, se vindeca de alergia la arahide sau peste.

3. Factori de risc:
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care: Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai frecvent in cazul copiilor care au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca alergii este de 75%. Pacientul este tanar. Nou nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare dacat adultii. Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel gastric si intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara bolile gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza sistemul imun.

4. Mecanism fiziopatologic:
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima data, sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina (alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de anticopri specifici impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante chimice care provoaca simptomele unei reactii alergice. Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa nu fie evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece zile pana la aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai severa cu cat debuteaza mai devreme. Simptomele pot debuta cu o senzatie de furnicatura si tumefactie la nivelul gurii si limbii. Cand alergenul alimentar ajunge la nivel gastric si intestinal, pot aparea simptome precum crampe, greata, voma si diaree. Pot aparea manifestari la nivelul oricarui organ in momentul in care alergenul este absorbit la nivel intestinal si trece in sange. In reactiile moderate, organismul reactoneaza cu urticarie si prurit, wheezing, congestie nazala, si posibil, ametealasau senzatie de lesin. Majoritatea simptomelor unei reactii alergice moderate cedeaza in cateva ore, odata ce medicatia antihistaminica este administrata sau alergenul alimentar este indepartat din organism. Totusi, o eruptie a pielii (dermatita atopica) poate persista cateva saptamani.

5. Simptome:
5

Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului, inclusiv: Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma, diareea, prurit (mancarimi) la nivelul gurii si gatului. Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la adulti. Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita atopica. Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii. Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se aude in expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si consistente; stranut si dificultati de respiratie. Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei la lapte sau soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si wheezing. Totusi, cateodata, singurele simptome sunt plansul puternic (datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea, constipatia si retardul de crestere. Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si poate aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la zile de la ingestia unui aliment. Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe sisteme ale organismului si poate duce la deces. Anafilaxia apare de obicei in cateva minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora sau doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala anafilaxiei sunt arahidele, nucile si fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza reactia anafilactica mai frecvent decat alte alimente.

6.Cele mai comune alimente ce declanseaza alergiile alimentare:


Laptele de vaca Gladina din grau Glutenul din grau, secara, orz Drojdia Albusul de ou Nuci, arahide,migdale Soia Porumb Alune Linte Kiwi Ardei iute Semintele de susan Semintele de floarea soarelui Alergiile copiilor provocate de lapte: Acestea apar cand sistemul imunitar vede in proteina de lapte un dusman si incepe sa se lupte cu el. Astfel se produce o reactie alergica ce poate determina iritarea si agitarea copilului si o deranjare a stomacului. Unii copii care sunt alergici la cunoscutul lapte de vaca pot fi alergici si la cel de oaie sau capra, iar cateodata si la proteina din laptele de soia.

Alergiile copiilor provocate de produsele din grau: Alergiile de acest fel reprezinta un raspuns imunitar la una sau mai multe din cele patru proteine ce se regasesc in produsele din grau: albumina, globulina, gluten si gliadina. Corpul bebelusului trateaza aceste substante ca pe niste dusmani si incearca sa se potejeze producand anticorpi, ce determina reactiile adverse si simptomele respectivei alergii. Alergiile copiilor provocate de oua: Alergia la oua de cele mai multe ori se datoreaza reactiei impotriva proteinei din oualele albe. Este o problema cu care se confrunta in primul rand bebelusi si copilasi de cativa ani si este cel mai probabil sa apara la varsta de trei ani. De cele mai multe ori reactia se face sub forma unei inrautatirii generale a eczemei intr-un scurt timp de la consumarea produsului, iar cateodata se pot umfla buzele sau limba. Unii copii pot reactiona doar la oualele crude ce se gasesc in alimente precum maioneza sau ouale proaspete, majoritatea dintre cei care dezvolta o astfel de alergie vor fi alergici la orice prdus ce are in continutul lui ou, simtind pe limba o furnicatura sau o usturime. Alergiile copiilor provocate de arahide: Unii copii au reactii alergice la arahide. Aceasta poate sa creasca de la o intoleranta usoara pana la un tip de alergie fatala. Cei mai multi copii au reactii usoare sau moderate, precum iritarea pielii, diaree, respiratie grea sau furnicaturi la acest produs pana ca respectiva alergie sa devina severa. Alergiile copiilor provocate de soia:

Alergia la soia este una dintre cele mai majore alegii si mai comune dintre alergiile alimentare. Acest produs este folosit in prelucrarea manuala a tuturor produselor alimentare, inclusiv in restaurante. Un bebelus care dezvolta o astfel de alergie prezinta urmatoarele simptome: astm, dermatita, diaree, tulburari gastrio-intestinale, greata, stari de voma, respiratie grea sau imflamarea zonei orale.

7. Boli legate de alimente la copil:


Dintre toti, copii reprezinta dovada cea mai clara a faptului ca regimul aliemntar si stilul de viata din secolul XXI duc la tot mai multe elergii si sensibilitati alimentare. Si, alaturi de ele, apar numeroase boli ale copilariei si alte afectiuni, de la otita medie la tulburare hiperkinetica cu deficit de atentie (ADHD).

Epidemia ADHD: ADHD este una dintre cele mai frecvente afectiuni comportamentale intalnite la copii si adolescenti. Studiile arata ca un procent de 5% din copiii de varsta scolara prezinta simptome ADHD (1-2 din copiii dintr-o clasa de 30). ADHD debuteaza in copilarie si poate persista si la varsta adulta. Desi la unii copii simptomele ADHD dispar odata cu inaintarea in varsta, in jur de 60% pot prezenta simptome si la varsta adulta. ADHD afecteaza sexul masculin mai mult dect pe cel feminin. (Raportul baieti:fete este 4:1) Este foarte mult ignorant rolul pe care alergiile alimentare si sensibilitatea la anumiti aditivi alimentari chimici ii au in cazul copiilor cu ADHD. Intr-un studiu clasic al doctorului Joseph Egger, 76 de copii cu ADHD grav au fost tinuti pe un regim alimentar hipoalergenic strict timp de patru saptamani. Rezultatele: 82% dintre copii cu
9

ADHD grav s-au insanatosit complet. Si mai remarcabil a fost faptul ca, dupa dieta, si alte comportamente care nu aveau legatura cu simptomatologia s-au ameliorat: Numar de copii suferinzi Simptom: Inainte de schimbarea de dieta: 32 48 14 Numar de copii suferinzi In timpul dietei:

Comportament antisocial Dureri de cap Atacuri/convulsii

13 9 1 8 9 6 9 5 0

Durere sau neplaceri 54 abdominal Rinita cronica Dureri de picioare Eruptii ale pielii Ulcere bucale Probleme emotionale 33 33 28 15 7

Dupa dieta, doctorul Eger le-a dat copiilor alimente cu coloranti si conservanti alimentary artificiali, descoperind ca substantele cele mai problematice sunt tartrazina (E102) si acidul benzoic (E210). De mentionat este faptul ca nici un copil nu a reactionat doar la acesti doi aditivi alimentari. Reactiile alergice au fost provocate de un total de 46 de alimente diferite.
10

Soia, laptele de vaca, graul, strugurii, ciocolata, portocalele, ouale si arahidele s-au numarat printer alergenii alimentary cei mai obisnuiti. Dintre alimentele care nu au provocat simptome fac parte varza, salata verde, conopida, telina si ouale de rata. Dupa ce a identificat aliemntele ce provocau reactiile alergice, medical a facut un test dublu orb, placebo-controlat (a far copiilor un placebo sau o cantitate foarte mica din alergenul alimentar fara ca cercetatorul sau copilul sa stie ce a primit fiecare). Acest test a demonstrate ca acesti copii reactionau, intr-adevat, la anumite alimente si substante chimice. Autismul: In randul copiilor suferinzi de autism, dovaza existentei unei alergii alimentare, mai ales la cerealele cu gluten si lapte, este mai mare chiar si decat in cazul copiilor cu ADHD. In mare parte, impulsul pentru recunoasterea importantei interventiei in regimul alimenta ra provenit din parte parintilor, care au observant imbunatatiri considerabile la copii loro blonnavi dup ace le-au modificat dieta. Graul si produsele lactate (glutenul si cazeina) sunt alimentele legate cel mai puternic de autism. Aceste proteine sunt greu de digerat si mai ales daca sunt introduse in frageda copilarie, pot duce la alergii. Peptidele pot imita enorfinele, substante chimice din creier, fiind de aceea numite exorfine. Prin imitarea endorfinelor corpului, organismul devine mai sensibil la propriile sale endorfine naturale, fapt care duce la o pofta si mare mare pentru exorfinele din lapte si grau. Alergiile alimentare si intolerantele chimice cele mai frecvente la copiii autistici sunt: grau si alte cereale cu gluten lapte si alte produse lacptate care contin cazeina citrice
11

ciocolata salicitati (ex: aspirina) aliemente din familia solanaceelor (cartofi, rosii, vinete si ardei) paracetamol tartrazina (E102), acid benzoic (E210), glutamate monosodic (E621) Diabetul de tip I: Diabetul zaharat este un sindrom caracterizat prin valori crescute ale concentratiei glucozei in sange (hiperglicemie) si dezechilibrarea metabolismului. Diabetul de tip II apare de obicei la adulti, si afecteaza aproimativ 90% dintre diabetic. Diabetul de tip apare intodeauna in copilarie. Persoanele cu diabet de tip I produc foarte putina insulin sau deloc si au nevoie zilnic de injectii cu acest hormon pentru a preveni ridicarea periculoasa a nivelului glucozei in sange. De aceea se mai numeste diabet insulinodependent. Diabetul tip I este de obicei ereditar, demonstrand o predispozitie genetica pentru aceasta boala. Insa cauza sa a ramas necunoscuta. In acest tip de diabet, sistemul imunitar al copilului ataca celulele producatoare de insulina din pancreas.Astfel, este clasificat drept o boala autoimuna. Exista dovezi tot mai numeroase ca ceea ce se intampla este de fapt ca acel copil devine allergic la o anumita proteina dintr-un aliment, iar sistemul imunitar reactioneaza nu doar la acesta, ci si la proteinele asemanatoare din pancreas. Acesta teorie a reactiei incrucisate capata tot mai multa credibilitate si sugereaza faptul ca copiii cu predispozitie genetic petru aceasta afectiune elementul declansator principal poate fi intoroducerea prea timpurie a alimentelor care le provoaca alergii, inainte ca intestinal si sistemul imunitar sa se maturizeze complet.
12

In ordinea importantei, printe aceste asa-zise alimente diabetogene se numara: cerealele cu gluten produsele pe baza de soia laptele de vaca

Boala celiaca: Boala celiaca este o afectiune a sistemului imun, declansata de ingestia glutenuluialimentar, in care apar leziuni la nivelul intestinului subtire. Leziunile provocate la nivelul intestinului subtire afecteaza absorbtia normala a nutrientelor, in special a grasimilor, calciului, fierului si folatilor (sindrom demalabsorbtie). Vilii intestinali sunt niste formatiuni mici, alungite la nivelul lumenului intestinal care creaza o suprafata de absorbtie pentru vitamine, zaharuri si alte nutriente alimentare. In cazul persoanelor cu boala celiaca, vilii intestinali devin aplatizati si inflamati, ceea ce micsoreaza suprafata de absorbtie a intestinului, cu aparitia secundara a malabsorbtiei. Sindromul de malabsorbtie, secundar bolii celiace, poate cauza deficit de fier cu aparitia anemiei feriprive, deficit de vitamina D cu aparitia rahitismului la copil. Glutenul este o proteina de origine vegetala care se gaseste in cereale precum: graul

13

orzul secara

8. Plan de actiune pentru ameliorarea alergiilor alimentare:


Eliminarea alergeniilor alimentari: Pentru tratarea alergiei alimentare trebuie eliminate alergenul care o declanseaza si, daca posibil, inlocuit cu un nonalergen. Timp de 3-6 luni trebuie evitat alergenul.

Consumul de fructe si legume: Consumul de fructe si legume reduce potentialul alergic si ofera o cantitate mare de antioxidanti, vitamine si minerale esentiale organismului copilului. Se recomanda consumarea cu cat mai multe alimente organice, mai ales crude si cu coaja, cum ar fi merele, perele, fructele de padure, rosiile si morcovi. Copii trebuie sa aiba intotdeauna la dispozitie fructe si legume proaspete, multe dintre ele fiind bogate in quercetina, o substanta nutritive antialergica, functionand ca un antiinflamator in reactiile alergice.

Aliment: Ceapa rosie Merisor Spanac Mere

Quercetina (mg/100g aliment): 19,93 14,02 4,86 4,42


14

Struguri rosii Morcovi Broccoli Afine Salata verde Cirese dulci Prune Mure Zmeura Ardei gras Capsune Rosii Pere

3,54 3,5 3,21 3,11 2,47 1,25 1,2 1,03 0,83 0,65 0,65 0,57 0,42

Consumul de peste: Chiar daca un numar mic de copii sunt alergici la pestele alb, foarte putin sunt alergici la pestele oceanic gras precum somonul, macroul, heringul, sardine si tonul, care reprezinta cea mai buna sursa de grasimi Omega-3 care reduce tendintele alergice. O alta caracteristica importanta a pestelui oceanic este continutul de seleniu, steroli si NADH, o substanta sintetizata din niacina (vitamina B3), toate aceste substante esentiale pentru copil si ameliorand multor simptome ale alergiilor alimentare.

Reducerea produselor fainoase si lactate: Un regim bogat in cereal si lactate este periculos pentru copil: reducerea lor si diversificarea dietei in asa fel incat sa nu contina zilnic cereale este recomandat in special copiilor cu teren atopic.
15

Se recomanda consumul de ovaz fara fliadina si cereal fara gluten, precum hrisca, orezul, quinoa, porumbul si meiul.

Consumare alimentelor prin rotatie: Elaborarea unui noi regim alimentar pentru copil pentru a nu consuma zilnic aceeasi hrana este impreuna cu evitarea alergenilor, calea spre vindecarea permeabilitatii intestinale. Consumul prin rotatie indica consumarea aceluiasi aliment o data la trei sau patru zile. Dieta prin rotatie impiedica dezvoltarea alergiilor si implicit a dependentei. Alergiile alimentare de cele mai multe ori apar prin expunerea indelungata a copilului la un potential alergen alimentar. Rotatia, deci, incurajeaza o dieta mai echilibrata pentru copil, neprocesata si diversificata, nu numai pentru prevenirea reactiilor alergice, ci si pentru mentinerea starii de sanatate a copilului, facilitand astfel si digestia si impiedicand instalarea rutinii alimentare.

9. Reintroducerea alimentelor:
In functie de alergie, alimentele se pot reintroduce in dieta copilului, lasand intotdeauna un interval de o saptamana inainte de introducerea noilor alimente. Alimentele trebuiesc introduce in ordinea crescatoare a severitatii reactiilor, incepand cu alimentul care a declansat reactia cea mai slaba.

16

Daca s-au evitat produsele lactate, se recomanda testarea cu un iaur bio. Daca nu apar reactii intr-un interval de cinci zile, se poate incerca si laptele de vaca. Daca s-au evitat graul si produsele fainoase din acesta, se poate incerca un produs strict pe baza de grau, precum graul macinat. La fel si in cazul ovazului, se poate face un terci cu apa, pentru a testa doar ovazul. La fel trebuie procedat si in cazul celorlalte cereale. Ouale se testeaza cel mai bine daca copilul incearca sa manance doar galbenusul gatit (de preferat fiert). Daca in cinci zile nu apar reactii alergice, atunci copilul poate incerca si albusul.

10.Depistarea alergiilor alimentare:


Exista 2 tipuri de teste alergologice - cutanate si sanguine fiecare cu trasaturile lui. Ambele pot fi aplicate la copii. Teste alergologice cutanate Pe baza raspunsurilor obtinute de la tine cu privire la potentialele cauze ale alergiilor, medicul va amplasa o cantitate foarte mica
17

din alergenul banuit pe piele sau sub aceasta. Dupa aceea, va astepta si va observa daca se dezvolta o reactie alergica sau nu. Va testa mai multe tipuri de alergeni. Testele cutanate se impart in 3 categorii:

testul prick plasarea alergenului pe piele si realizarea unor intepaturi mici pentru a permite substantei sa intre in piele; daca pe pielea bebelusului apare roseata sau iritatie locala inseamna ca testul a oferit o reactie pozitiva si ca micutul este alergic la acel alergen; testul intradermic acesta este usor mai invaziv si presupune injectarea intradermica a solutiei alergenice; se apeleaza la aceasta metoda atunci cand rezultatele prick ale testului au fost neconcludente; acest test are si dezavantajul de a oferi mai multe rezultate fals pozitive, dar pe de alta parte ofera si rezultate mai precise ca cel prick; testul patch acesta presupune plasarea substantei alergene pe un plasture; acesta este lipit pe pielea copilului timp de 24-72 de ore, iar apoi se observa reactiile.

Testele alergologice sanguine Acestea presupun recoltarea de sange si analiza lui in laborator. Se urmareste prezenta substantelor numite anticorpi. Cel mai cunoscut tip de test sanguin pentru depistarea alergiilor este testul de radioimunoabsorbtie (RIA). Acesta se foloseste in scopul identificarii anticorpilor de tip IgE - imunoglobuline E. Sunt anticorpi produsi de organism ca raspuns la alergeni. Se apeleaza la testele sanguine atunci cand copilul este sub tratament medicamentos care poate interfera cu acuratetea

18

rezultatelor testelor cutanate. Insa cele mai frecvente teste alergologice aplicate copiilor sunt cele cutanate.

Bibliografie:
Patrick Holdford, Dr. James Braly Alergii alimentare http://www.copilul.ro/sanatate-copii/boli-obisnuite/Testelealergologice-la-copii-a8560.html Mihaela Vasile PUERICULTURA SI PEDIATRIE

19