ASOCIEREA URTICARIEI CRONICE CU TIROIDITA AUTOIMUNA

SCOP ‡ evaluarea eficientei terapiei cu Hidroxiclorochina sau Dapsona la pacientii cu urticarie cronica asociata cu tiroidita autoimuna

METODE ‡ analiza retrospectiva a datelor a 220 pacienti internati in clinica noastra in perioada ianuarie 2006 ± ianuarie 2008, care prezentau istoric de urticarie de > 6 saptamani, cu exacerbari de 2/> ori pe saptamana, urticarie asociata sau nu cu angioedem.

ETIOLOGIA UC/ANGIOEDEMULUI

PLAN DE INVESTIGATII:
‡ anamneza amanuntita si examen fizic ‡ analize uzuale de laborator

A. Autoimuna ‡ tiroidita autoimuna: ATPO, TSH, ecografie tir. B. Idiopatica C. Fizicala 1. Dermografism 2. Colinergica 3. Anafilaxia indusa de efort 4. Intarziata de presiune 5. Solara 6. La frig 7. Vibratorie 8. Aquagenica D. Indusa probabil de CI 1. Afectiune tiroidiana 2. Urticaria vasculitica 3. Asociata neoplaziilor 4. Asociata bolilor de tes. conj. E. Reactii de hipersensibilitate 1. Medicamente 2. Alimente ‡ atopie, alergie la alimente: teste cutanate la pneumalergeni, IgE total, IgE specifice ‡ parazitoze: Ag Giardia, Ac antiToxoplasma gondi, Ac antiToxocara canis ‡ infectii bacteriene cronice: Ac antiH. pylori / biospie de mucoasa gastrica, ecografie abdominala, urocultura, exudat nazal, faringian, consult stomatologic ‡ infectii virale cronice: AgHbs, Ac antiHCV, EBV ‡ boli de tesut conjunctiv / vasculita: probe de inflamatie, ANA / ansamblul de autoanticorpi intalniti in LES, C3, C4, CH50, biopsie cutanata ‡ hepatita autoimuna: probe functionale hepatice, autoanticorpi ‡ neoplazii (limfoame Hodgkiniene si neHodgkiniene): HG completa, VSH

SELECTIA PACIENTILOR Din cei 220 pacienti, au fost identificati 16 pacienti cu urmatoarele caracteristici: ‡ urticarie cronica idiopatica activa rezistenta la tratamentul antihistaminic ‡ 4 pacienti (25%) au prezentat si angioedem ‡ F/M = 16/0 ‡ varsta > 18, varsta medie = 40 ani ‡ durata bolii cuprinsa intre 5 luni si 26 ani (durata medie a bolii = 3.5 ani) ‡ au fost excluse prin investigatii corespunzatoare cauzele cunoscute de urticarie cronica, precum alergie la alimente, intoleranta la aditivi alimentari, infectii, boli sistemice sau factori fizici ‡ toti acesti pacienti au prezentat valori crescute ale ATPO (interval cuprins intre 5.7 si > 4320 UI/ml, valoarea medie = 636 UI/ml) ‡ in ceea ce priveste functia tiroidei, 4 pacienti au fost diagnosticati cu hipotiroidie, 1 pacient cu hipertiroidie, in timp ce restul 11 pacienti s-au dovedit a fi eutiroidieni

Hidroxiclorochina 200 mg/zi. de asemenea. in cura scurta in vederea obtinerii controlului exacerbarilor severe ‡ tratament cu hormoni tiroidieni la pacientii cu functie tiroidiana anormala ‡ terapie imunomodulatoare: . o scadere a titrului ATPO. 7 zile. 8 sapt cu Dapsona. care a dus la controlul bolii ‡ nu au fost raportate reactii adverse ‡ nu s-au inregistrat recurente in perioada de urmarire de aprox. testelor functionale hepatice si consult oftalmologic periodic .o.TRATAMENT ‡ continuarea tratamentul antihistaminic (asociere de antihistaminice H1 nesedative antihistaminic H1 sedativ seara) ‡ corticoterapie p. in paralel cu ameliorarea clinica ‡ tratamentul cu Hidroxiclorochina a fost in 2 cazuri ineficient. 7 zile.Dapsona 50 mg/zi. apoi 400 mg/zi sub controlul HG. apoi 100 mg/zi sub controlul HG si probelor functionale hepatice la cei cu activitate enzimatica a G6PDH in limite normale EVOLUTIE ‡ s-a obtinut remisiune clinica completa la toti pacientii dupa o perioada medie de 4 saptamani in cazul ambelor tratamente imunomodulatorii administrate ‡ s-a observat. fiind inlocuit dupa aprox. 6 luni .

Vibratorie 8. diuretice 2. In functie de frecventa de aparitie a leziunilor. Intarziata de presiune 5. tranchilizante. plante. oua. Aeroalergeni: mai ales la cei cu istoric de atopie sau urticarie sezoniera G.: LES. Alimente: nuci. PCN. narcotice. b. insotite sau nu de angioedem. cu toate ca exista intervale lungi fara simptome. capsuni. urticaria cronica poate fi clasificata in: ‡ ‡ ‡ forme continue (leziunile apar zilnic) forme recurente (leziunile apar la interval de zile sau saptamani) data fiind tendinta urticariei acute intermitente sa persiste luni/ani. Colinergica 3. sd. sedative. chimicale C. Medicamente: AINS. Infectii cronice . Fizicala 1. Solara 6.DEFINITIE Urticaria cronica este definita prin aparitia zilnica sau aproape zilnica timp de minim 6 sapt. Urticaria vasculitica 3. hepatita. Dermografism 2. tartrazina. Asociata neoplaziilor: mai ales limfoame 4. Autoimuna 1. Asociata bolilor de tes. derivati de ac. peste. serului F. Anafilaxia indusa de efort 4. Reactii de hipersensibilitate 1. PR. Sjogren. La frig 7. medicamente. animale. conj. IEC. vasculite. sulfamide. aceasta forma imita clinic urticaria cronica ETIOLOGIE A. salicilati. de leziuni maculopapuloase intens pruriginoase generalizate tranzitorii (leziunile individuale persista < 24 h). Idiopatica B. benzoic 3. Ocupationala: contact cu latex. Afectiune tiroidiana 2. Aquagenica D.

tiroiditei autoimune (TA) au fost: ‡ titrul Ac anti microsomali tiroidieni (TMA) • 1 : 1600 sau titrul Ac anti tiroglobulina (TGA) • 1 : 160 ‡ o biopsie sau un aspirat din gl tiroida ce arata infiltrare limfocitara sau ‡ o combinatie de hipotiroidism idiopatic de mai mult de 5 ani. Rezultatele au fost interpretate ca o asociere a 2 boli independente (spectru de afectiuni poliendocrine autoimune). ‡ . dg. au adus dovezi cu privire la existenta de Ac eliberatori de histamina anti-IgE in serul pacientilor cu urticarie cronica idiopatica si au aratat ulterior ca acesti autoAc erau predominant Ac anti-FcRI. Au fost primii care au propus ipoteza ca acesti autoAc sunt implicati in aparitia leziunilor urticariene. Leznoff si Sussman au raportat ca 90 (14.ISTORIC ‡ In 1983. Gruber & col.4%) din 624 pacienti cu UC din Canada aveau si TA si 49 (7%) aveau disfunctie tiroidiana. ce pareau a fi functionali. asociat cu un titru TMA • 1 : 400 ‡ In 1988. Grattan & col. In 1991. au detectat Ac anti-IgE in diferite tipuri de urticarie. Criteriile pt.

ETIOPATOGENIE 27% 27% din pacientii cu urticarie cronica (UCI) au Ac anti-tiroglobulina. antiantiantimicrosomali tiroidieni sau ambele tipuri (in timp ce frecventa TA este de 56% in populatia generala) 19% 19% din pacientii de mai sus au functie tiroidiana anormala 9% din pacientii cu LES au ca prima manifestare UC => ipoteza unei etiologii autoimune a UC ‡ ‡ ‡ 60% 60% din UC pot fi asociate cu fenomene autoimune: autoimune: ‡ ‡ ‡ ‡ 35±40% 35±40% au Ac IgG circulanti anti Fc RI 5±10% au Ac IgG anti IgE 10% prezenta acestor Ac se coreleaza cu activitatea bolii in practica. prezenta Ac este sugerata de pozitivitatea testului cutanat la ser autolog (TCSA) .

CLINIC ‡ durata bolii este aceeasi la pacientii cu UC autoimuna sau neautoimuna semnele clinice si simptomele sunt aceleasi. leziunilor sunt aceleasi pruritul are intensitate similara singura diferenta pare a fi incidenta angioedemului (69. desi pot fi mai severe in UC autoimuna distributia. nr. si dimens.33% pacienti cu TCSA negativ) ‡ ‡ ‡ ‡ .05% pacienti cu UC autoimuna fata de 43.

sangele pacientilor cu UC activa e recoltat in vacutainere sterile fara aditivi centrifugare dupa 15 min la 1250 g. o papula rosie cu 1. serului autolog la indivizii cu dermografism determina reactii fals pozitive . in piele sanatoasa.DETECTAREA PACIENTILOR CU UC SI AUTOAc 1. Teste in vivo = TCSA dupa o pauza de 48 h de tratament antihistaminic. serul intr-o zona ocupata recent de o papula urticariana. la 5 cm distanta (poate fi folosit ca martor pozitiv histamina 10 ug/mL) se masoara 2 diametre perpendiculare ale papulelor si ariilor de edem imediat (diametre egale) si dupa 30 min. testare intradermica martor negativ = 0. 3 min. salina se inj.5 mm > martorul negativ = TCSA pozitiv ‡ ‡ nu se inj.05 ml sol. acel loc fiind refractar inj.05 ml ser nediluat este imediat folosit pt. 0.

recent. Teste de confirmare in vitro a) ‡ HRA (histamine release assay) investigheaza capacitatea serului pacientilor de a induce elib. histaminei (sau a altor reactanti) din bazofile de la donatori sanatosi si din mastocitele dermice bazofilele de la donatorii umani sunt  tratate cu acid lactic pt. si prin tehnica ELISA ‡ nici una dintre aceste tehnici nu diferentiaza autoAc functionali de cei nefunctionali ‡ aceste teste se efectueaza doar in cateva laboratoare specializate. a indeparta IgE de pe suprafata acestora si a permite astfel identificarea autoAc anti-Fc RI  sensibilizate la IgE pentru detectarea autoAc anti-IgE ‡ b) autoAc pot fi detectati prin Western blot si. sunt consumatoare de timp si nu sunt disponibile majoritatii clinicienilor .DETECTAREA PACIENTILOR CU UC SI AUTOAc 2.

nr. expresia CD203c pe bazofilele donatorului pare a se corela cu pozitivitatea TCSA Acesti markeri de activare a bazofilelor pot fi detectati prin flow citometrie. bazofilelor este atat de redus datorita sechestrarii bazofilelor in pielea afectata b) serul pacientilor cu UC si TSCA pozitiv incubat cu bazofile de la un donator atopic determina exprimarea CD63 la suprafata bazofilelor tinta  in mod similar. histologic al papulelor sugereaza ca nr.  . Alte teste a) bazopenia este o caracteristica a UC cu autoAc  Sabroe & col. dar trebuie validat in raport cu HRA. au raportat scaderea pana la aproape 0 a bazofilelor circulante la pacientii cu autoAc. Acesta ar putea reprezenta un test screening in UC cu autoAc.DETECTAREA PACIENTILOR CU UC SI AUTOAc 3. normal  ex. bazofilelor la pacientii cu UC fara autoAc fiind aprox.

de histamina elib.48% fata de 23. examen histopatologic si pt. prevalenta a infectiei cu H. dar si ser autolog incalzit (56 °C × 1 h) => evaluarea dependentei de complement a elib.08% 2. pylori IgG specifici anti H. pylori. 3.ALTE TESTE DE LABORATOR 1. infectia cu H.48% 43. exista o diferenta semnificativa statistic de pylori. test cu plasma autologa heparinizata => evaluarea efectului inhibitor al heparinei asupra elib. .08%) 23. inj. de histamina elib. pylori la pacientii cu UC cu sau fara TA (43. inj. pylori: test ureazei. intradermica de ser autolog proaspat. screening pt.

anti-IgE => UC autoimuna 2. serul a 50% din pacientii cu TCSA pozitiv poate induce elib. serul a 5-10% din pacientii cu TCSA pozitiv ‡ ‡ nu induce eliberarea de histamina din bazofilele donatorilor sanatosi induce eliberarea histamina din mastocitele cutanate probabil datorita unui factor specific mastocitelor sau altor factori de eliberare a histaminei B. TCSA negativ si lipsa eliberarii de histamina din bazofile si mastocite in vitro . TCSA POZITIV 1.SUBTIPURI PATOGENICE DE UC: A. mai rar. in vitro de histamina din ‡ ‡ bazofilele donatorilor sanatosi mastocitele cutanate umane datorita prezentei Ac anti-Fc RI sau. TCSA NEGATIV 3.

‡ ‡ UC fara TA: TCSA se coreleaza cu exacerbarile bolii UC si TA: pozitivitatea TCSA persista dupa remisia clinica => este cu adevarat TCSA un marker surogat al rolului autoAc anti-Fc RI and anti-IgE? DISCUTII: ‡ ‡ inalta prevalenta a TCSA pozitiv la pacientii cu UC si TA persistenta pozitivitatii TCSA dupa remisia simptomatologiei cutanate => un factor legat de boala tiroidiana poate induce pozitivitatea TCSA ‡ TCSA este negativ la toti pacientii cu TA fara istoric de UC => necesitatea prezentei unei anomalii la nivel cutanat pentru ca TCSA sa fie pozitiv .

o anomalie celulara sau subcelulara. autoAc circulanti functionali 2. un factor eliberator de histamina specific mastocitelor 3. CU TA 1. activarea complementului 5. activarea in vivo a mastocitelor cutanate 4. mai degraba decat umorala .FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC.

nici impotriva IgE => este posibil sa existe si alte autoAg relevante dpdv patogenic . CU TA 1.FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC. creste legarea autoAc antiFc RI la unii. 50% din pacientii cu UCI nu au autoAc nici impotriva Fc RI. care indeparteaza IgE de pe bazofilele donatorilor. 30% din autoAc se leaga de epitopi localizati la situsul de legare a IgE. dar nu la toti pacientii aprox. autoAc circulanti functionali de tip IgG1 si IgG3 specifici bolii: a) auto IgG anti-Fc RI   este implicat mai mult de un situs antigenic: tratarea cu acid lactic. restul reactionand cu epitopi b) autoAc IgG anti-IgE (pot activa mastocitele si bazofilele prin legare incrucisata de Fc RI) titrului Ac IgG anti-Fc RI si anti-IgE ar putea fi implicata in remisia spontana a UC.

mic de pacienti cu urticarie fizicala ‡ la indivizi normali ‡ nu sunt eliberatori de histamina ‡ sunt predominant de tip IgG2 si IgG4 Astfel de Ac naturali nu au fost identificati decat de un singur grup de cercetatori si raman fara explicatie certa. . dar nefunctionali au fost detectati in vitro in serul pacientilor cu: ‡ UCI ‡ boli autoimune: dermatomiozita si pemfigus vulgar ‡ la un nr.Ac anti-Fc RI imunoreactivi.

sg. de histamina din bazofile si mastocite (incubarea MBP cu bazofile si mastocite induce elib. eozinofilele elib. de histamina in 30±45 min intr-o maniera dependenta de doza) 2. plachete si eozinofile ‡ are rol in reglarea sintezei de IgE ‡ legarea IgE la Fc RII/CD23 de pe eozinofile determina ‡ cresterea migrarii eozinofilelor ‡ cresterea expresiei MA ‡ activarea acestor celule si elib. monocitele elib. cu un peptid ce are omologie structurala cu Fc RII/CD23. care nu exprima CD23 dupa stimularea cel. ce joaca un rol imp. MBP => FceRII/CD23 joaca un rol pivotal in activarea eozinofilelor Serul pacientilor cu UCI react. cu urmatoarele prop biologice: ‡ este o toxina puternica antihelmintica ‡ are prop bactericide ‡ neutralizeaza heparina (care inhiba eliberarea de histamina) ‡ creste reactivitatea bronsica si induce bronhospasm ‡ det. de bazofile si mastocite. MCP-1 (monocyte chemoattractant protein). cel. LT. CU TA c) Ac antipeptid CD23 Fc RII/CD23 = glicoproteina transmembranara de 45 kDa exprimata pe LB. ‡ ‡ histamina este elib. de histamina. dendritice. periferic cu Ac antipeptid CD23 pentru 30 min 1. monocite. cant. in raspunsul inflamator datorita abilitatii de a atrage monocite si LT la locul inflamatiei si are o mare capacitate de a induce elib. Ac antiCD23 purificati sunt capabili sa induca elib. neutrofile. elib. mari de MBP. de histamina din bazofile .FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC.

sau chiar in toate cazurile de UCI. dar metodele noastre de detectie nu au sensibilitatea necesara pentru a-i identifica la 50% dintre pacienti dar ‡ cresterea sensibilitatii HRA in vitro utilizand IL-3 nu creste proportia de teste pozitive ‡ substituirea bazofilelor cu mastocite umane dermice nu a dus la cresterea pozitivitatii.Aproape 50% din pacientii cu UCI nu au autoAc detectabili => ipoteze: ‡ autoAc anti-Fc RI apar in maj. desi unii autori considera ca mastocitele dermice sunt mai sensibile decat bazofilele => probabil exista si alti mediatori circulanti in afara de autoAc .

serul a 50% din pacientii cu TCSA pozitiv poate induce elib. serul a 5-10% din pacientii cu TCSA pozitiv ‡ ‡ nu induce eliberarea de histamina din bazofilele donatorilor sanatosi induce eliberarea histamina din mastocitele cutanate probabil datorita unui factor specific mastocitelor sau altor factori de eliberare a histaminei B. TCSA negativ si lipsa eliberarii de histamina din bazofile si mastocite in vitro .SUBTIPURI PATOGENICE DE UC: A. anti-IgE => UC autoimuna 2. mai rar. TCSA POZITIV 1. TCSA NEGATIV 3. in vitro de histamina din ‡ ‡ bazofilele donatorilor sanatosi mastocitele cutanate umane datorita prezentei Ac anti-Fc RI sau.

factor eliberator de histamina specific mastocitelor: mastocitelor: = factor solubil de 30 kDa.FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC. care nu este o IgG si nu este inhibat de Fc RI uman recombinant ‡ nu induce eliberarea de histamina din bazofilele donatorilor sanatosi induce eliberarea de histamina din mastocitele cutanate (sensibilizate) AutoAc in cant mica prezenti la suprafata mastocitelor. incapabili sa produca ei insisi degranularea acestor celule = factorul de a sensibilitatii mastocitare. mastocitare. ‡ . CU TA 2.

FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC. CU TA 3. care poate fi atribuit unui nivel crescut de factori eliberatori de histamina din micromediul cutanat . activare in vivo a mastocitelor cutanate la pacientii cu UC ‡ exista un raspuns secretor de histamina in tegumentul aparent indemn al pacientilor cu UCI.

testele in vivo si in vitro au avut rezultate opuse la folosirea serului decomplementat. CU TA 4. lor.FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC. dar cant. aceasta confirma importanta complementului in activitatea de eliberare de histamina a serului pacientilor cu UC Ac anti-Fc RI si anti-IgE sunt izotipuri IgG1 si IgG3 activatoare de complement antianti=> autoAc pot induce direct eliberarea de histamina prin legarea de rec. de histamina eliberata este crescuta de activarea complementului (C5a participa direct la degranularea mastocitara la pacientii cu Ac anti-Fc RI) anti- .

similare au fost detectate la pacienti cu d. umorala. UCI.z. CU TA 6.FACTORII CE INDUC ELIBERAREA DE HISTAMINA IN UC ASOC. din UCI. Anomalii pozitiv). o reglare anormala a caii p21 Ras in mononuclearele din sangele periferic Aceste anomalii au fost prezente doar la pacientii cu UCI si autoAc (indicati de TCSA pozitiv). bazofile si alte celule ce migreaza in piele in formarea si mentinerea leziunilor urticariene dar ‡ pruritul este datorat predominant histaminei eliberate de mastocite si bazofile => eficienta mai mare a antihistaminicelor anti H1 in supresia pruritului decat in supresia formarii papulelor urticariene . mai degraba decat umorala. Aceste rezultate sustin baza autoimuna a Ac LES. chemokinelor si mediatorilor lipidici derivati din mastocite. Anomalia primara la unii pacienti cu UCI poate fi celulara sau subcelulara. tip I si LES. ‡ ‡ manifestarile clinice si histologice in UCI sunt similare celor din reactiile de faza tardiva => aceasta sugereaza implicarea citokinelor.

hormonilor: ‡ efect inhibitor TRH-TSH efect stimulator CRH-ACTH ‡ pe de alta parte. neurotransmitatori. IL-2. corticosteroizi). PRL. monocitele. periferice poseda receptori specifici pentru o serie de citokine (IL-1. 4. hipofiza si tes. LT. nervos si endocrin au un set comun de hormoni. INF . o cant. ACTH.ROLUL TSH ‡ sistemul imun. care sunt capabile sa moduleze secr. ce regleaza activitatea multor tinte tisulare endocrine si neendocrine ‡ 1. LT. precum: hormoni (TRH. hipotalamus. 5. IL-2. IL-12) si cel dendritice (mai ales IL-2). care le moduleaza troficitatea si secretia de citokine mononuclearele periferice umane. GH. . cel. citokine si receptori. factori de crestere. 3. IL-6. LB. IL-6. cel dendritice. hormoni timici. TNF . imune (LT. timocite si splenocite) exprima receptori pentru diferite tipuri de mesageri. formand o bucla unica (axa neuro±imuno±endocrina) glanda pituitara joaca un rol unic in integrarea fiziologica a acestei axe prin producerea hormonilor trofici. mare de TSH atunci cand sunt tratate cu TRH este dovedit efectul stimulator al TSH (dependent de doza) pe eliberarea de IL si alti mesageri de catre limfocite (IL-1. PG. creste activitatea NK si LAK (lymphokine-actived killer) 2. implicate in amplificarea raspunsului imun IL-2 are multiple proprietati imunoreglatorii. citokine. monocite. si elib. TSH.). este cunoscuta ca factor major de crestere pt. splenocitele au capacitatea de a elib. etc. hormoni sexuali.

Acest feedback alterat poate cauza UC si afectarea altor organe prin alterarea tolerantei TSH. ‡ ‡ . articulatii. tiroidian ILinflamat. nervos. la pacientii care au si TA. ochi. ef. LB si cel. sist.ROLUL TSH TSH actioneaza ca o citokina activare directa a LT. dendritice eliberare cont. SNC-hipotalamocitokine si TSH In multe boli sau situatii de stress inflamator sau neinflamator (cardiac. status inflamator in organe tinta: piele. citokinelor pe TSH. postchirurgical) cu functie tiroidiana normala. muschi. cat si din alte tes. de citokine depaseste efectul inhibitor al ef. stimulator al TSH pe elib. MO => rec pt. elib. cat si eutiroidieni (cu tendinta la cresterea TSH ± hipotiroidism subclinic). atat hipotiroidieni. inima. IL si citokine din axa SNC-hipotalamo-hipofizara sunt sediul central al unui lung feedback intre pt. in circulatie a variate IL si citokine (mai ales IL-2) de catre cel imune atat din tes. acest feedback determina scaderea TSH si FT3 datorita FT3 inhibarii axei hipotalamo±hipofizo±tiroidiana hipotalamo±hipofizo± stimularii in acelasi timp a axei hipotalamo±hipofizo-adrenala hipotalamo±hipofizoPe de alta parte. renal. imune. imune.

sclerodermie. pylori si TCSA pozitiv ‡ RELATIA TA CU H. cu H. cu H. foliculare ale glandei tiroide organismele H. Exista o similitudine moleculara intre peroxidaza tiroidiana umana si peroxidaza H. PYLORI 1. PYLORI ‡ exista o diferenta semnificativa de prevalenta a inf. Sjögren. pylori CagA pozitive au reactionat cu cel. 3. pylori ‡ unele studii au aratat o legatura intre inf. . aceasta cauzeaza cross-reactivitate imunologica si poate fi un factor implicat in dezvoltarea TA. 2. pylori in UCI asociata cu TA comparativ cu UCI in absenta TA fenomenul de mimetism germene-gazda ar putea fi la baza initierii si mentinerii autoimunitatii ‡ numerosi (auto)Ac cross-reactivi ar putea contribui la patogeneza afectarii gastrice si duodenale cauzate de H. pylori. exista o relatie intre TA si liniile H. pylori si o serie de boli extradigestive: sd. pylori CagA pozitive (cytotoxin associated gene A) Ac monoclonali impotriva unei linii H. a descris o corelatie intre inf. purpura Henoch-Schönlein si TA ‡ Hizal & col. pylori ce poseda insula de patogenicitate CagA poarta o gena ce codifica o peroxidaza endogena.RELATIA UC AUTOIMUNE CU H. cu H.

la inceputul anilor 1970. unei boli autoimune (Rose si Bona. remisiunea bolii dupa indepartarea sau suprimarea productiei de autoAc detectarea autoAc aduce doar o dovada indirecta a etiologiei autoimune. dar exista numeroase dovezi ce sustin functionalitatea autoAc prezenti in serul pacientilor cu UC HLA DRB1*04 (DR4) si DQB1*0302 (DQ8) se asociaza puternic cu prezenta autoAc la pacientii cu UC 1. a histaminei de catre bazofile este cel mai pronuntata la pacientii cu UCI cu autoAc. s-a aratat ca aceasta reducere a capacitatii de elib. corelatia intre nivelul plasmatic al autoAc functionali si severitatea bolii. . de histamina din bazofile este redusa de stimuli ce actioneaza via IgE De atunci. 2. prin urmare. asocierea UC cu TA a fost de mult timp recunoscuta ca un ³sindrom´ Desi in TA Ac antitiroidieni par a nu fi patogeni si maj. trat cu LThyroxina este eficient in suprimarea urticariei. acest efect ar putea fi consecinta desensibilizarii caii Fc RI. 4. a fost demonstrat faptul ca la pacientii cu UC elib. in paralel cu scaderea titrului Ac antitiroidieni. Bazofilele circulante din sg periferic sunt expuse la autoAc si. 1993): ‡ ‡ ‡ reproducibilitatea TCSA prin transfer pasiv al serului pacientilor in pielea indivizilor normali. acestor pacienti sunt eutrioidieni.ESTE UC CU AUTOAc FUNCTIONALI O BOALA AUTOIMUNA? Punctele in favoarea acestei ipoteze conform criteriilor necesare in diag. 3.

alcoolul. pylori dupa eradicare. oboseala si supraincalzirea trebuie evitate ‡ dieta hipoalergenica 2. regim igienoditetic ‡ identificarea si indepartarea oricarui potential factor trigger: medicamentele (AINS. stresul.).TRATAMENTUL UC CU AUTOAc 1. etc. IEC. tratament medicamentos . rata reinfectiei este mica (1 % / an) ‡ streptococi si stafilococi ‡ Yersinia Remisia UC apare in 8±12 sapt. eradicarea infectiilor cronice ‡ H. 3. dupa eradicarea infectiei.

ADULTI 4 mg x 3/zi 10 ± 25 mg x 3/zi 10 ± 25 mg/zi 10 mg/zi 10 mg/zi 10 mg/zi 5 mg/zi 180 mg/zi 400 mg x2/zi 150 mg x2/zi inainte de a trece la terapii de linia a doua. pacientilor au prurit mai intens noaptea. sedativ minim ‡ CLASA Generatia I (sedative) EXEMPLE Clorfeniramin Hidroxizin Difenhidramina Cetirizina Loratadina Mizolastin Desloratadina Fexofenadina Cimetidina Ranitidina DOZA ZILNICA PT. se poate incerca dublarea sau triplarea dozei antihistaminicelor nesedative individualizarea terapiei antihistaminice: maj.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE PRIMA LINIE AL UC CU AUTOAc . asadar un antihistaminic sedativ seara poate fi util asocierea antihistaminicelor H2 este rar utila Generatia II ‡ Generatia III ‡ Antagonisti H2 .terapia de prima linie e aceeasi ca in UC fara autoAc: = 2 antihistaminice H1 nesedative sau cu ef.

de rec.75 mg/zi 0. canale de Ca Hormoni tiroidieni Antag.8 mg/zi 2 ± 4 g/zi . pt. H-P Urticarie presionala tardiva asociata Indicatii speciale / boli asociate Nifedipina L-Thyroxin Montelukast Colchicina Sulfasalazina Antag.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE A DOUA LINIE AL UC CU AUTOAc Denumire generica Doxepin Prednison Epinefrina Clasa ADTC Corticosteroizi Simpatomimetice Cale de adm. Oral Oral. LT Inh. Sc. de neutrofile Aminosalicilati Oral Oral Oral Oral Oral 10 ± 40 mg/zi 50 ± 150 g/zi 10 mg/zi 0..5 mg/kg/zi 300 ± 500 g Exacerbari severe Angioedem glotic sau anafilaxie HTA Tiroidita autoimuna Sensibilitate la aspirina sau urticaria presionala Infiltrate neutrofile la ex. IM IM Doza 10 .6 ± 1.

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE A DOUA LINIE AL UC CU AUTOAc a) ADTC: Doxepin 10±30 mg/zi.P450 si poate prelungi intervalul QTc => atentie la asocieri de cit. medicamente (macrolide. rec. pt. antifungice) b) stabilizatori de membrana mastocitara: ketotifen mastocitara: c) cure scurte de corticosteroizi p. antidepresiv bine cunoscut ef. H1 decat difenhidramina pt. ‡ eficienti la anumite subgrupuri de pacienti: pacienti cu TSCA pozitiv si/sau intoleranta la aspirina sau pacienti: aditivi alimentari ‡ pe baza studiilor recente nu este posibil sa stabilim daca efectele benefice difera la administrarea in monoterapie sau in terapie combinata cu antihistaminice . pt.5 mg/kg/zi de Prednisolon adm. seara ADTC: 10± ‡ are afinitate de 775 ori > pt. initial doze > 0. leukotriene ntagonistii rec. ‡ administrati cu prudenta pt. rec. 5 zile. cu scaderea dozei in 5±6 zile. ‡ toate eforturile trebuie facute pentru a gasi alte terapii de linia a doua care sa controleze boala si sa inlocuiasca corticosteroizii b) antagonistii de rec. acute: Prednisolon 30 mg/zi.o. a obtine controlul pe termen scurt al simptomelor in exacerbarile acute: pt. ‡ ef. ‡ poate fi folosit cu prudenta la varstinici ‡ eficient si sigur chiar si in caz de IR usoara ‡ este metabolizat via cit. antihistaminicelor ‡ totusi. adesea trebuie adm. dupa care se continua administrarea zile.

tiroglobulina (TG). 4 saptamani => un efect imunostimulant al tiroxinei monitorizare FT3. ATG si VSH ameliorarea clinica este adesea semnificativa. FT4.3 UI/ml). ATPO. fiind maxima la 12 saptamani de tratament atentie la riscul de inducere a hipertiroidismului ‡ ‡ ‡ . TSH.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE A DOUA LINIE AL UC CU AUTOAc c) hormoni tiroidieni: L-thyroxina ‡ doze crescande de L-thyroxina pana la supresia totala a TSH (<0. care se produce in aprox.

d) blocante de canal de Ca: nifedipina e) simpatomimetice: epinefrina 1:1000 subcutanat/IM in atacurile severe. urticaria vasculitica hipocomplementemica. nu si in UCI) h) altele: ‡ warfarina.utila in urticaria presionala tardiva ³pura´ corticodependenta g) inhibitori ai migrarii neutrofilelor: colchicina (efectul i-a fost studiat in urticaria vasculitica. mai ales in urticaria asociata cu angioedem ‡ stanozolol . cu laringospasm si/sau hipotensiune f) aminosalicilati: sulfasalazina .

prin urmare. => este indicat in urmatoarele situatii: situatii: ‡ boala severa. ‡ corticodependenta ‡ cazuri exceptionale de urticarie fizicala (urticaria la frig sau urticaria solara) . autoimuna.o. cele mai mari sanse sa raspunda la acest tratament? Studiile arata ca pacientii fara dovada existentei de autoAc functionali pot raspunde la imunoterapii la fel de bine ca si cei cu UC autoimuna.TRATAMENTUL MEDICAMENTOS DE A TREIA LINIE AL UC CU AUTOAc = tratamentul imunomodulator Care dintre pacienti au cu adevarat UC autoimuna si. neresponsiva la alte medicamente decat corticoizii p.

Ciclosporina A ‡ ‡ este cel mai studiat tratament imunomodulator in UCI eficienta la pacientii cu UC cu sau fara autoAc: suprima pruritul si aparitia de noi leziuni urticariene in cateva zile de la inceperea administrarii inhiba elib.5±5 mg/kg/zi (initial 5mg/kg/zi. de histamina din bazofile dupa tratarea acestora cu serul pacientilor cu UC cu autoAc functia renala. 16 sapt) durata tratamentului = 3±4 luni in asociere cu antihistaminice H1 la oprirea tratamentuluii: ‡ 1/3 pacienti raman in remisie ‡ 1/3 pacienti au recaderi ce pot fi controlate usor cu antihistaminice la dozele conventionale ‡ 1/3 pacienti au recaderi ce necesita reluarea administrarii ciclosporinei   este neclar daca poate induce remisii prelungite ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ . nivelul lipidele serice si TA trebuie sa fie normale la inceperea tratamentului si monitorizate ulterior este contraindicata si la pacienti cu antecedente de cancer sau afectiuni precanceroase 2. cu scadere la 3 mg/kg/zi.

24 sapt.9 luni ‡ inh. testarea fortei musculare si examen oftalmologic periodic . psihoze. probelor functionale hepatice. CK. ‡ este relativ benigna comparativ cu majoritatea celorlalte terapii imunomodulatoare ‡ efectele adverse includ: diaree. 3 . retinopatie (rara la doze de maxim 6. iritabilitate. cefalee. alterand clivajul peptidelor in curs de pregatire pentru legare si prezentare de catre moleculele MCH II => influenteaza manipularea autoAg ‡ potential eficace si in UC fara autoAc (reactivitatea la TSCA nu s-a corelat cu raspunsul la hidroxiclorochina) ‡ latenta intre initierea tratamentului si aparitia beneficiului clinic de 6 .5 mg/kg/day) ‡ monitorizarea HG.250 mg/zi. de citokine proinflamatorii ‡ inh. replicarea ADN ‡ efect antichemotactic ‡ isi exercita efectul imunomodulator partial prin alcalinizarea componentelor vacuolare citoplasmatice. => succesul/insuccesul terapiei se evalueaza dupa 12 sapt.Hidroxiclorochina 200 . tulburari de pigmentare cutanata. prod.

de histamina indusa de serul pacientilor ‡ inhiba expresia CD63 ‡ inhiba productia de leukotriene . neuropatie periferica. Studii in vitro au aratat ca aceste 2 medicamente administrate in UC autoimuna ‡ inhiba elib. lizozomale neutrofilice ‡ stabilizeaza membranele lizozomale ‡ efectul antioxidant si prin indepartarea speciilor intermediare de oxigen reactiv generate de neutrofile ‡ ef adverse includ hemoliza. ez. agranulocitoza si rar. 3±9 luni ‡ inhiba raspunsul neutrofilelor si posibil al eozinofilelor la stimuli chemotactici ‡ inhiba mieloperoxidaza neutrofilica (transforma peroxidul la acid hipocloros (HOCl). oxidant extrem de puternic) ‡ inhiba activ. 6 zile/saptamana.Dapsona 100 mg/zi. febra si eruptie) ‡ se intampla frecvent ca la pacientii cu o activitate normala a G6PDH sa se inregistreze o scadere a Hb cu pana la 2 g/dl la doze de 100 to 200 mg/day. methemoglobinemie. sindromul de hipersensibilitate (hepatita.

O metoda de laborator rapida si de incredere pt. un tratament sau altul si in functie de tipul celular dominant din infiltratul inflamator dermic: 1. glucocorticoizii si ciclosporina A pot fi mai avantajosi in infiltratele limfocitare Nu este clar daca terapia imunomodulatoare este mai eficienta la pacienti cu UC autoimuna decat la cei cu UC neautoimuna. se poate opta pt. diferentierea acestor 2 subgrupe de pacienti este necesara pentru evaluarea corecta a efectelor terapiei. .In UC neresponsiva la antihistaminice. dapsona este in mod special utila cand in infiltrat predomina neutrofilele si eozinofilele 2.

‡ plasmafereza . iar protocolul optim de administrare nu a fost inca pus la punct Datele cu privinta la eficienta acestor terapii provin din raportari izolate de cazuri. scump.4 g/kg/zi. UC f. 5 zile consecutiv pot induce remisie pe termen lung ‡ au devenit un tratament popular pt.ALTE MEDICAMENTE UTILIZATE IN MONOTERAPIE / IN ASOC. CU ANTIHISTAMINICE H1 ‡ tacrolimus ‡ ciclofosfamida ‡ methotrexate. dar este un tratament f. dificila. mai ales in urticaria presionala tardiva ‡ interferon ‡ inhibitori Cox-2 in caz de artrita. Multe din aceste medicamente au o rata crescuta a efectelor adverse si beneficiu minim => sunt rar recomandate. durere ‡ IgIV 0. serii de cazuri sau studii necontrolate.

factorul patogenic la pacientii fara autoAc ramane un mister detectarea pacientilor cu autoAc ramane o sarcina dificila ‡ TCSA are sensibilitate si specificitate moderate. asadar. in plus fata de disponibilitatea redusa pentru clinician este absolut necesara dezvoltarea de teste in vitro rapide si de incredere la pacientii cu UC si TA. fiind. dar nu toate criteriile de boala autoimuna. fiind un indicator al prezentei de factori vasoactivi circulanti si nu in mod specific al prezentei de autoAc ‡ testele functionale in vitro sufera datorita variabilitatii bazofilelor de la donatori si a mastocitelor dermice ‡ testele imunologice detecteaza autoAc ce pot sa fie sau sa nu fie functionali.CONCLUZII ‡ rolul patogenic al autoAc anti-FcRI si anti-IgE in UC este probabil. exista putine studii comparative intre raspunsul acestor pacienti si a celor fara autoAc la aceste terapii Hidroxiclorochina si Dapsona sunt metode sigure si eficiente de tratament al cazurilor severe de UC autoimuna. dar o serie de intrebari raman fara raspuns UC cu autoAc intruneste multe. pozitivitatea TCSA persista dupa remisia clinica => este cu adevarat TCSA un marker surogat al rolului autoAc anti-Fc RI and anti-IgE? desi pacientii cu UC cu autoAc raspund teoretic mai bine la tratamentele imunomodulatorii sau la indepartarea autoAc prin plasmafereza. mai putin specifice. ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ ‡ .