Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins articol
Generalitati
Cauze
Factori de risc
Simptome
Mecanism fiziopatologic
Consult de specialitate
Medici specialisti recomandati
Expectativa vigilenta
Investigatii
Tratament
Profilaxie
Articole similare
CauzeSus
Alergiile alimentare apar atunci cand sistemul imun reactioneaza anormal la
substantele continute in alimentele ingerate, producand o reactie alergica.
Alergiile alimentare sunt mai frecvente la copiii mici decat la adulti. Aceasta
Cu cat este un aliment mai comun, cu atata este mai mare probabilitatea ca
oamenii sa fie alergici la el. De exemplu, alergia la orez se intalneste in
Japonia, iar cea la cod, in Scandinavia. Pe masura ce disponibilitatea
alimentelor din diferite zone ale lumii a crescut, numarul reactiilor alergice la
fructe exotice, cum ar fi kiwi si papaya si la seminte, precum susan si mac, a
crescut.
Din cauza faptului ca arahidele sunt prezente in atat de multe preparate,
alergia la arahide a crescut in Statele Unite in ultimele doua decade si
reprezinta acum o cauza majora de reactii alimentare alergice severe. Alergia
la arahide dureaza, de obicei, toata viata si tinde sa se agraveze cu trecerea
timpului.
Boala celiaca este provocata de alergia la o proteina (gluten) continuta in
grau si alte cereale.
Reactivitatea incrucisata
Multe persoane sunt alergice la alimente similare sau inrudite intr-un animit
fel. Acest fenomen se numeste reactivitate incrucisata. De exemplu, daca o
persoana este alergica la creveti, ea poate fi alergica si alte crustacee, cum
De retinut!
Factori de riscSus
Riscul de a dezvolta o alergie alimentara este mai mare in cazul in care:
Exista in familie cazuri de alergie. Alergiile alimentare sunt intalnite cel mai
frecvent in cazul personelor care au un teren atopic, adica au o tendinta
mostenita de a face astm bronsic, diverse reactii alergice si dermatita
atopica. Daca ambii parinti fac alergii, probabilitatea ca si copilul sa faca
alergii este de 75%.
Exista afectiuni alergice asociate, cum ar fi dermatita atopica sau astmul
bronsic.
Pacientul este tanar. Nou nascutii si copiii fac mai multe alergii alimentare
dacat adultii.
Pacientul are o afectiune care faciliteaza absorbtia alergenului de la nivel
gastric si intestinal si trecerea sa in sange. Printre aceste afectiuni se numara
bolile gastrointestinale, malnutritia, prematuritatea si bolile care afecteaza
sistemul imun.
SimptomeSus
Simptomatologia alergiilor alimentare poate afecta multe parti ale corpului,
inclusiv:
Aparatul digestiv. Printre simptome se numara crampele, greata, voma,
diareea, prurit (mancarimi) la nivelul gurii si gatului si rectoragii (sangerari
rectale, rare la adulti). Aceste simptome apar mai frecvent la copii decat la
adulti.
Pielea. Simptomele sunt urticarie, tumefactie, prurit, roseata si dermatita
atopica. Reactiile cutanate sunt mai frecvente la copii.
Aparatul respirator. Simptomatologia include: tuse; wheezing (suierat ce se
aude in expir si care are drept cauza obstructia cailor respiratorii, indeosebi a
bronhiilor); mancarimi la nivelul nasului si secretii nazale abundente si
consistente; stranut si dificultati de respiratie.
Copiii au de obicei aceleasi simptome ca si adultii. Simptomatologia alergiei
la lapte sau soia la copii poate include eczeme, secretii nazale abundente si
wheezing. Totusi, cateodata, singurele simptome sunt plansul puternic
(datorita colicii), voma, prezenta sangelui in materiile fecale, diareea,
constipatia si retardul de crestere.
Severitatea simptomelor variaza de la moderata la amenintatoare de viata si
poate aparea intr-un interval cuprins de la cateva minute la zile de la ingestia
unui aliment. Cea mai severa reactie este anafilaxia, care afecteaza multe
sisteme ale organismului si poate duce la exitus (deces). Anafilaxia apare de
obicei in cateva minute sau intr-o ora de la ingestie si poate reaparea la o ora
sau doua mai tarziu. Cauzele frecvente ala anafilaxiei sunt arahidele, nucile si
fructele de mare; la copii, arahidele declanseaza reactia anafilactica mai
frecvent decat alte alimente. Aspirina, efortul si alcoolul pot creste riscul de
declansare a reactiei anafilactice.
Simptomele pot si si mai severe daca persoana respectiva mai are si alt tip
de alergie, cum ar fi alergia la polenuri sau la mucegai. Fumatul, stresul si
frigul pot agrava simptomele.
Mecanism fiziopatologicSus
Cand un aliment care genereaza o reactie alergica este ingerat pentru prima
data, sistemul imun nu recunoaste substanta respectiva si o considera straina
(alergen). Organismul reactioneaza prin formarea de anticorpi specifici
impotriva alimentului respectiv. In momentul in care acel aliment este din nou
consumat, anticorpii ataca alergenul, eliberand histamina si alte substante
chimice care provoaca simptomele unei reactii alergice.
Simptomele se dezvolta adesea in cateva minute, desi este posibil ca ele sa
nu fie evidente timp de o ora sau chiar mai mult. In unele cazuri, pot trece
zile pana la aparitia simptomelor. In general, reactia este cu cat mai severa
cu cat debuteaza mai devreme.
Consult de specialitateSus
Serviciile medicale de urgenta ar trebui contactate imediat daca persoana
respectiva a mai avut o reactie alergica severa in trecut, provocata de acelasi
aliment si cu simptome similare. In cazul in care trusa de prim ajutor
recomandata de doctor in cazul reactiilor alergice severe este disponibila, o
injectie cu epinefrina ar trebui facuta inainte de a chema ajutoare. Daca este
posibil, ar fi de preferat ca altcineva sa sune dupa ajutor, in timp ce persoana
in cauza isi face injectia cu epinefrina.
Datorita faptului ca simptomele pot reaparea chiar daca injectia a fost
efectuata, persoana respectiva ar trebui sa mearga la camera de garda de
fiecare data cand apare o reactie alergica, chiar daca se simte mai bine.
Perioada de observatie este de 4 pana la 8 ore de la aparitia reactiei.
Serviciile de urgenta trebuie apelate imediat daca apare unul din urmatoarele
simptome:
- edemul (umflarea) gatului sau limbii aparut rapid
- respiratie ingreunata, wheezing sau tuse profunda
- paloarea fetei sau cianoza (coloratie albastra a tegumentelor aparuta
Expectativa vigilentaSus
Daca simptomele nu se inrautatesc sau nu sunt atat de severe incat sa
produca ingrijorare, se poate incerca eliminarea anumitor alimente suspecte
din dieta si urmari daca simptomele dispar.
InvestigatiiSus
Pentru a pune diagnosticul de alergie alimentara, doctorul va incepe cu
afectuarea anamnezei si a examenului fizic. Doctorul va pune pacientului
intrebari detaliate in legatura cu simptomele si cat de repede apar dupa
ingestia alimentului incriminat. Este important ca medicul sa descopere daca
pacientul are alergie sau intoleranta la un anumit aliment. El poate solicita
pacientului sa tina evidenta tuturor alimentelor consumate si eventualelor
reactii.
Doctorul poate sa sugereze pacientului sa incerce o dieta din care sa elimine
eventualele alimente suspecte, o dieta pentru detectarea alergiei alimentare
orale sau ambele.
Intr-o dieta de eliminare, se evita consumul grupelor alimentare incriminate
pentru producerea reactiilor alergice sau anumitor alimente considerate
suspecte pe baza istoricului medical si a altor teste. Daca simptomele nu
apar atunci cand se elimina din dieta alimentul respectiv, atunci acesta este
suspect. Daca simptomele reapar la ingerarea alimentului, atunci se confirma
faptul ca alimentul respectiv este cauza alergiei. Dieta dureaza de obicei intre
10 si 14 zile.
Intr-o dieta pentru detectarea alergiei alimentare orale, se consuma cantitati
crescande atat de alimente suspecte cat si de alimente care nu sunt
suspecte, in timp ce pacientul este tinut sub observatie. Doctorul
monitorizeaza o eventuala reactie alergica si momentul aparitiei ei. Daca
apar reactii alergice numai la alimentele suspectate si nu si la altele, atunci
diagnosticul este confirmat. Acest test este, de obicei, cea mai buna metoda
pentru a detecta daca o anumita alergie alimentara exista cu adevarat.
TratamentSus
Tratament - Generalitati
Tratament initial
Tratament de intretinere
Alegerea medicatiei
Tratament medicamentos
De retinut!
Alte tratamente
ProfilaxieSus
Alergiile alimentare apar adesea la persoanele care au o istorie familiala (mai
multe cazuri ale unei boli respective in randul mebrilor aceleiasi familii) de
astm bronsic, dermatita atopica, alergii la polen, mucegai sau alte substante.
Aceste persoane au un teren atopic, adica au o tendinta mostenita de a
dezvolta reactii alergice. Alergiile nu pot fi prevenite in cazul acestor
persoane.
Academiile internationale de Alergie recomanda ca toti sugarii, in special cei
care au o istorie familiala de alergii, sa fie alaptati in primul an de viata sau
chiar mai mult. In cazul in care sugarul face parte dintr-o categorie cu risc
crescut de dezvoltare a reactiilor alergice si mama nu poate alapta, trebuie
incercata o formula hidrolizata de lapte. Proteina lactata din formulele
hidrolizate este modificata in scopul prevenirii alergiilor.