Sunteți pe pagina 1din 80

BOALA ARTROZICA

BOALA ARTROZICA : DEFINITIE


Boala cu manifestari exclusiv articulare aparute prin deteriorarea cartilajului articular, prin remodelarea osului subcondral, si ocazional prin inflamatie sinoviala reactionala. Boala articulara progresiva caracterizata prin durere, redoare articulara si limitarea miscarii.

BOALA ARTROZICA : SINONIME

Reumatism articular degenerativ; Artrita hipertrofica; Osteoartroza; Boala artrozica vertebro-periferica. Osteoartrita

BOALA ARTROZICA: EPIDEMIOLOGIE


Este cea mai frecventa boala reumatismala a omului. Afecteaza 10% din populatia globului.

Reprezinta a doua cauza de suferinta cronica dupa bolile cardiovasculare.


Principala cauza de disconfort si incapacitate functionala la batrani. Problema socio-economica: costuri directe prin ingrijire medicala (15 miliarde dolari/an) si indirecte prin scaderea productivitatii in munca, invaliditate (50 miliarde USD/an). Prevalenta creste odata cu varsta :
< 0,1% intre 25 - 30ani > 80% dupa varsta de 55 ani (modif RX)

BOALA ARTROZICA : ETIOPATOGENIE


Incomplet elucidata

Complexa, multifactoriala : integritatea articulara predispozitia genetica inflamatia locala agresiunea mecanica procesele celulare si biochimice

FACTORI ETIOLOGICI /RISC


Varsta Sexul feminin Obezitate Ereditate Traumatisme Utilizare repetata - ocupationala - recreationala

SUSCEPTIBILITATE

FACTORI MECANICI

ETIOPATOGENIE FACTORI DE RISC


Varsta : cel mai puternic factor de risc asociat artrozei : prevalenta modificarilor radiologice de boala artrozica sub 0,1% pentru varstele intre 25-34 ani si peste 80% pentru populatia cu varste peste 55 ani (National Health and Nutrition Examination Survey ) (1,2). este prezent indiferent de localizarea bolii artrozice Alti factori de risc se coreleaza cu localizarea artrozei (3)

1. 2. 3.

Brandt KD. Diagnosis and nonsurgical management of osteoarthritis. 2000 Kalunian K, Brion PH, Wollaston SJ. Clinical manifestations of osteoarthritis. UptoDate. 2007 Wluka AE, et al, Ann Rheum Dis, Mar 2004; 63: 264 268

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA Puternic
Virsta Sexul feminin Activitatea fizica Obezitatea Densitatea osoasa Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) Virsta Virsta

Intermediar
Vitamina D Fumatul (protector) Aliniamentul

Sugerat
Forta musculara le nivelul cvadricepsului (protector) Activitati sportive intense

Incidenta

Genunchi

old Mana Progresia Genunchi

Activitatea fizica Obezitatea Activitatea fizica Forta strngerii

Traumatismul Activitati sportive intense Factorul ocupational Activitati sportive intense

Virsta

Vitamina D Terapie hormonala (protector) Aliniamentul Activitatea fizica

Activitati sportive intense

old

Virsta

Obezitatea Activitati sportive intense

PATOGENIE
Modificarile degenerative in OA incep la nivelul cartilajului articular si apar prin perturbarea balantei intre sinteza si degradarea cartilajului.

Anabolism Catabolism

Sinteza componentelor matricei cartilajului Degradarea componentelor matricei cartilajului

PATOGENIE

IGF-1 TGF-BETA

IL-1 IL-6 TNF-alfa

Factorul trigger: traumatismul)

CONDROCIT Proteaze: * colagenaza * stromelizina * gelatinaza * activatorul tisular al plasminogenului Inhibitori de proteaza: * TIMP * PAI-7 Degradarea colagenului si proteoglicanului MATRICE Degradare

Celula tinta: condrocitul


Mediatorii eliberati de condrocit ca raspuns la agresiunea mecanica:
Reduc sinteza de colagen si proteoglicani Accelereaza degradare colagenului si a proteoglicanilor
Sinteza Sinteza de proteoglican si colagen

PATOGENIE
Modificarea cartilajului (Procesul de degradare depaseste biosinteza si apar fisuri, eroziuni, ulceratii)

Cartilaj

Osteofit Os

Modificari osoase (Osteoscleroza, osteofitoza prin proliferare osoasa excesiva)

Sinteza Degradare

Modificare sinoviala (Inflamatia cronica a sinovialei)

PATOGENIE
Boala artrozica este mai mult decat o boala a cartilajului. Procesul patologic nu afecteaza numai cartilajul articular ci include : osul subcondral, membrana sinoviala. ligamentele, capsula, si musculatura periarticulara.

Boala artrozica
Articulaie normal Osteoartrit
Inflamaie prin contactul direct ntre oase

Lichid sinovial

Membrana sinovial

Capsula articular Cartilaj Cartilaj subiat

PATOGENIE
Sursele durerii in boala artrozica : Sinovita (1) Revarsatul lichidian (2) Modificarile osului subcondral (3,4) Prezenta osteofitelor multiple (5)

1. C. L Hill, D. J Hunter, et al. Ann Rheum Dis, December 1, 2007; 66(12): 1599 1603 2. Torres, Osteoarthritis Cartilage, 2006, 14 :1033-40 3. Paul A. Dieppe , et al Arthritis&Rheumatism, 2005, Volume 52, Issue 11 , 3536 - 41 4. Gabriela Hernndez-Molina, et al, Ann Rheum Dis, May 2007 5. Peter R. Kornaat,et al, Radiology, vol.239, nr. 3, iunie 2006

CLASIFICARE
Primara (idiopatica) : Localizata : orice articulatie sinoviala poate fi afectata, dar genunchiul, soldul, articulatiile mici ale mainilor sunt localizarile periferice cele mai frecvente ale artrozei Generalizata (afecteaza > 3 arii articulare)

Secundara : prezenta unui factor etiologic local sau sistemic Boala artrozica : grup de boli distincte
1. Brandt KD, et al J Rheumatol.1986;13:1126-1160

ARTROZA PRIMARA

Articulatiile mainilor Genunchiul Soldul Coloana vertebrala Articulatia temporomandibulara Umar Cot Glezna Articulatiile sacroiliace

Boala artrozica : grup de boli distincte


Artrozele primare periferice difera (1) prin : Epidemiologie Asocierea preferentiala cu anumiti factori de risc Evolutie si prognostic Raspunsul la tratament

1. Koopman WJ, Moreland LW. Arthritis and Allied Conditons. Fifteen Editon. Lippincott Williams & Wilkins. 2004

BOALA ARTROZICA : particularitati


Manifestari clinice exclusiv articulare

Afectarea articulatiilor mobile ( sinoviale, diartrodiale )


Afectare inegala si asimetrica

Localizare articulara preferentiala : mana, picior, sold, genunchi, coloana vertebrala


Debut insidios, dupa 40 de ani

MANIFESTARI CLINICE
Simptomatologie clinica : Durere (de obicei calmata prin repaus) Redoare (de scurta durata) Limitare functionala (uneori importanta)
Semne clinica : Crepitatii Tumefiere articulara ferma (ingrosarea articulatiei prin hipertrofie osoasa) Puncte dureroase periarticulare Revarsate sinoviale Reducerea mobilitatii

MANIFESTARI CLINICE: EPISOADELE DE ACTIVITATE


Modificarea caracterelor clinice : Agravarea brusca a durerii Aparitia durerii nocturna Prelungirea perioadei de redoare Aparitia sinovitei si/sau a efuziunii lichidiene Se coreleaza cu episoadele de activitate induse de traumatisme sau depunerile de cristale (1) Boli concomitente : metastazele, boala Paget, necroza aseptica, infectii, inflamatii
1. Kalunian K, Brion PH, Wollaston SJ. Clinical manifestations of osteoarthritis. UptoDate. 2007

MODIFICARI BIOLOGICE
Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in boala artrozica primara Dar hsPCR se poate pozitiva in artrozele erozive ale mainii (1), in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice severe (2,3) si poate reprezenta un indicator de boala progresiva in artrozele precoce de genunchi (4) Lichidul sinovial : leucocite < 2000mm, aspect clar, serocitrin, vascozitatea redusa
1.L Punzi,et al, Ann Rheum Dis, 2005, 64 2. Wolfe F, et al, J Rheumatol, 1997, august; 28 (8): 1486 3. Sturmer T, et al, Ann Rheum Dis 2004,63 4 Spector TD, et al Arthritis & Rheumatism, 1997, aprilie; 40

CLASIFICARE RADIOLOGICA
Gradul 0 I Severitatea osteoartritei Nu ndoielnic Modificri radiografice Normal Osteofite mici, semnificaie ndoielnic

II III
IV

Minim Moderat
Sever

Osteofite mari, spaiu articular normal ngustare moderat a spaiului articular


ngustare sever a spaiului articular cu scleroza osului subcondral

Clasificarea Kellgren-Lawrence este cea mai utilizata in studiile epidemiologice(2) Modificarile gr 1 ar putea sa nu fi considerate OA ci asociate varstei (2)

BOALA ARTROZICA DEFINITIA DE CAZ


Definitia de caz : artroza simptomatica confirmata radiologic (1) sau artroza clinica; Artroza simptomatica : prezenta durerii in articulatie in majoritatea zilelor din luna anterioara (1)

Artroza radiologica : prezenta scorului radiologic Kellgren- Lawrence 2. (2)

GONARTROZA
GONARTROZA
CELE 3 COMPARTIMENTE ALE ARTICULATIEI GENUNCHIULUI : FEMUROTIBIAL MEDIAL FEMUROTIBIAL LATERAL
FEMUROPATELAR

BOALA ARTROZICA EPIDEMIOLOGIE


PREVALENTA
(varsta>50 ani)

OSTEOARTRITA RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA

GENUNCHI OLD MNA


Discrepanta

25% 11% 41%

13% 5% 3% (1,2,3,4)

intre manifestarile radiologice si boala clinica

EPIDEMIOLOGIE

Prevalenta artrozei de genunchi simptomatice 11-13% Artroza de genunchi simptomatica este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice periferice Artroza genunchiului reprezinta principala cauza de durere, disabilitate si costuri in populatia generala, in special la varstnici

FACTORII DE RISC

Varsta Sexul feminin Obezitatea Densitatea minerala osoasa Factorii ocupationali Leziunile anterioare Factorii genetici

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA Puternic
Virsta Sexul feminin Activitatea fizica Obezitatea Densitatea osoasa Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) Virsta Virsta

Intermediar
Vitamina D Fumatul (protector) Aliniamentul

Sugerat
Forta musculara le nivelul cvadricepsului (protector) Activitati sportive intense

Incidenta

Genunchiul

old Mana Progresia Genunchi

Activitatea fizica Obezitatea Activitatea fizica Forta strngerii

Traumatismul Activitati sportive intense Factorul ocupational Activitati sportive intense

Virsta

Vitamina D Terapie hormonala (protector) Aliniamentul Activitatea fizica

Activitati sportive intense

old

Virsta

Obezitatea Activitati sportive intense

SIMPTOME CLINICE

Durerea (de obicei cu localizare mediala) Redoare < 30 Blocajul articular Instabilitatea articulara

SEMNE CLINICE
Deformarile osoase: genu varum, genu valgum,etc Sinovita si efuziunea articulara Cracmentele Durere la palparea reperelor osoase Tumefiere articulara ferma Absenta modificarilor de temperatura locala

EXAMENUL CLINIC

- Palparea chistului Baker in portiunea mediala a fosei poplitee

- Sensibilitatea pe linia articulara mediala in artroza compartimentului medial


- Manevra calcai - fese in efuziunea articulara

DIAGNOSTIC
DURERE plus cel putin 3 criterii clinice din Varsta > 50ani Redoare < 30 Cracmente Durere la palparea reperelor osoase Tumefiere articulara ferma Absenta modificarilor de temperatura locala Criterii de laborator : VSH < 40 / 1h FR < 1/40; Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm, culoare clara, vascozitate redusa) Modificari radiologice : Prezenta osteofitelor

ULTRASONOGRAFIA
Mai sensibila decat examinarea clinica (sinovita) Comparativa cu RMN (efuziune articulara si chist

REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA


In artroza de genunchi este standardul de aur in evidentierea inflamatiei sinoviale (sinovita si efuziune) Rol diagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate : distructie meniscala sau ligamentara Evidentiaza leziunile periarticulare

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

Sindromul patelofemural : durere de genunchi anterioara i bilateral ce apare la pacienii tineri (< 45 ani). Artrit monoarticular determinat de microcristale (gut, pseudogut), spondilartropatii seronegative, artrit reumatoid Hemartroz (posttraumatic)

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectie
genunchiul (artroza de genunchi secundara : acromegalie, hipotiroidia, ETC) Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare patelara, modificari de ax Bolile reumatice inflamatorii cronice Afectiunile hematologice: discrazii sanguine (hemartroBolile metabolice : boala depozitelor de cristale

COXARTROZA

o problema in crestere in societatile vestice o cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special la pacientii virstnici; o conditie musculo-scheletala cu consecinte economice majore

BOALA ARTROZICA EPIDEMIOLOGIE


PREVALENTA
(varsta>50 ani)

OSTEOARTRITA RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA

GENUNCHI OLD MNA


Discrepanta

25% 11% 41%

13% 5% 3% (1,2,3,4)

intre manifestarile radiologice si boala clinica

SIMPTOME

Simptome: Durerea - localizata in regiunea inghinala sau pe partea interna a coapsei, adesea iradiata la nivelul genunchiului; Redoare matinala prelungita si durere nocturna (in boala severa);

EXAMINAREA SOLDULUI

Rotatie interna si externa limitata (Manevra Patrick pozitiva) - Flexie limitata (< 115) insotite de durere usoara severa;

Factori de risc
Gradul de eviden
Tipul de OA Puternic
Virsta Sexul feminin Activitatea fizica Obezitatea Densitatea osoasa Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) Virsta Virsta

Intermediar
Vitamina D Fumatul (protector) Aliniamentul

Sugerat
Forta musculara le nivelul cvadricepsului (protector) Activitati sportive intense

Incidenta

Genunchi

old Mana Progresia Genunchi

Activitatea fizica Obezitatea Activitatea fizica Forta strngerii

Traumatismul Activitati sportive intense Factorul ocupational Activitati sportive intense

Virsta

Vitamina D Terapie hormonala (protector) Aliniamentul Activitatea fizica

Activitati sportive intense

old

Virsta

Obezitatea Activitati sportive intense

MODIFICARI RADIOLOGICE

Stadializarea Kellgren Lawrence 2

Modificarile radiologice: - ingustarea spatiului articular; - osteofite; - scleroza Radiografia este necesara pentru confirmarea diagnosticului

ULTRASONOGRAFIA

Ultrasonografia este o metoda reproductibila in evaluarea modificarilor suprafetei osoase, a inflamatiei sinoviale si a prezentei lichidului in artroza de sold Durerea nocturna la pacientii cu artroza de sold se coreleaza cu prezenta revarsatului in articulatie in >90% din cazuri, fiind mai sensibila decat examinarea ecografica Ultrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru evaluarea radiolgica in OA de sold , ci ca o sursa suplimentara de informatie

REZONANATA MAGNETICA NUCLEARA

Detecteaza modificarile precoce de la nivelul cartilajului si osului sugestive pentru artroza de sold; Nu este necesara pentru diagnosticul artrozei de sold; Este indicata in cazul durerii cronice de sold de cauza neelucidata.

Diagnostic diferential
DIAGNOSTIC
ARTROZA DE SOLD

EXAMINARE
REDOARE SI DURERE USOARA/MODERATA LA ROTATIE INTERNA/ EXTERNA/ AMINDOUA DURERE LA PALPAREA TROHANTERULUI HIPOESTEZIA/PARESTEZIA FETEI ANTEROLATERALE A COAPSEI DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA

CONFIRMARE
RADIOGRAFIA DE PELVIS AP

BURSITA TROHANTERICA MERALGIA PARESTEZICA NECROZA AVASCULARA DE SOLD, ARTRITA SEPTICA, ARTRITA ACUTA

ANESTEZIE LOCALA

MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ASPIRATIE PRIN FLUORORSCOPIE MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ECO DOPLLER

FRACTURA OCULTA DE SOLD

DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA DUPA TRAUMATISM PULS DIMINUAT LA A.DORSALA A PICIORULUI SI LA A. TIBIALA POSTERIOARA MANEVRA PICIOR INTINS + (LASSEQUE?) DURERE AGRAVATA DE FORTA APLICATA PE FEMUR ?

INSUFICIENTA VASCULARA

RADICULOPATIA LOMBARA AFECTAREA PRIMARA SAU SECUNDARA A FEMURULUI

CT, MRI CU COMPRESIE RADICULARA RADIOGRAFIA DE FEMUR, SCINTIGRAFIE OSOASA

DIAGNOSTICUL ARTROZEI DE SOLD


Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers, ortostatism prelungit
Criterii radiologice : osteofit femural sau acetabular ngustarea spatiului articular (superior, axial sau medial) VSH < 20mm/h SENSIBILITATE : 89% SPECIFICITATE : 91%

ARTROZA SECUNDARA A SOLDULUI


Boli congenitale : Displazia congenitala de sold; Slipped capital epiphysis; Boala Legg-Calve-Perthes ;

Boli metabolice :

Ocronoza;
Hemocromatoza; Boala Paget

Boli endocrine :
Acromegalie Hiperparatiroidism; Hipotiroidism.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC
Se stiu putine lucruri despre istoria naturala a osteoartritei soldului;
Are probabil cel mai prost prognostic dintre celei trei localizari ale bolii; Un numar semnificativ de pacienti ajung, intr-o perioada de 1-5 ani, sa necesite protezarea soldului; In unele cazuri , osteoartrita de sold se vindeca spontan, cu imbunatarirea atat a modificarilor radiologice, cat si a simptomatologiei.

ARTROZA MAINILOR

Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata a functionalitatii Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a pacientilor

Boala artrozica : epidemiologie

PREVALENTA
(varsta>50 ani)

OSTEOARTRITA RADIOLOGICA

OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA

GENUNCHI OLD MNA

25% 11% 41%

13% 5% 3% (1,2,3,4)

Discrepanta intre manifestarile radiologice si boala clinica

1.Lau EM, Symmons DP, Croft P.. Clinical Orthopaedics & Related Research.1996 2.Croft P. The 5% symptomatic OA prevalence. 2007. Ref ID: 2882 3. Peat G, McCarney R, Croft P.AnnRheumDis 2001 4.Bedson J,et al Family Practice 2005

ARTROZA MAINILOR
Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si localizare: Articulatiile IFD au fost cel mai frecvent afectate (47.3%) Articulatiile CMC1/TS (35.8%), Articulatiile IFP (18.2%), Articulatiile MCF (8.2%)

Dahaghin et al ARD, 2006 (Rotterdam study)

Factorii de risc
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Sunt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si soldului Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor : Varsta (1) Sexul feminin(2) Obezitatea (indexul de masa corporala)(3) Factorii biomecanici (ocupationali)(4) Fumatul (factor protectiv) (5) Factorii genetici (agregarea familiala)(6) Hipermobilitatea pt CMC I

ARTOZA MAINILOR Prognostic si evolutie


Frecvent prognostic bun
Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cativa ani

Pot persista tumefactii dure la nivelul IFD/IFP (noduli Heberden/Bouchard)


Implicarea CMC1 posibil prognostic mai prost

Clasificarea artrozei de maini (1)


Artroza generalizata Artroza limitata rizartroza (CMC1) nodulara (Heberden , Bouchard) artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP)

MANIFESTARI CLINICE
SIMPTOME : Durere (exacerbata de miscare) Redoare vesperala Disfunctionalitate SEMNE : Tumefactii dure ( Heberden (IFD), Bouchard (IFP) Deformari aspect de degete serpuitoare Semne de inflamatie artroza eroziva Uneori anchiloze artroza eroziva

ARTROZA MAINILOR DIAGNOSTIC


Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD CU CRITERIILE ACR(1)
(durere

sau redoare la nivelul mainii plus 3 din urmatoarele 4

criterii) 1. 2. 2 3 Tumefiere dura a 2 din 10 articulatii selectionate Tumefiere dura a 2 articulatii IFD Tumefiere a < de 3 articulatii MCF Deformare a 1 articulatie selectionata

Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de articulatiile 2, 3 IFD bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral (rizartroza)
SENSIBILITATE 94% SPECIFICITATE 87%

rizartroza

ARTROZA MAINILOR

ARTRITA EROZIVA

ARTROZA MAINILOR Diagnostic diferential


Artrita reumatoida - MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ; - Absenta nodozitatilor (1)

Artropatia psoriazica - Afectare poliarticulara difuza - Boala cutanata si unghiala

Artroza secundara - Traumatismele acute si cronice - Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala prin depunere de cristale de pirofosfat de calciu (condrocalcinoza)

ARTROZA VERTEBRALA

Artroza interapofizara Artroza intervertebrala sau discovertebrala (discartroza Spondiloza (osteofitul) Spondiloza hiperostozanta (ligamentele)

Artroza interapofizara

Spondiloza hiperostozanta

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI
Calmarea durerii
(Antialgice)

Reducerea inflamaiei
(Antiinflamatoare)

Regenerarea cartilajului
(Antiartrozice)

SPONDILOZA LOMBARA (lombartroza)


Este o afeciune degenerativ a coloanei lombare, care intereseaz n special discurile intervertebrale i articulaiile interapofizare. Este foarte frecvent i are forme clinice de manifestare variate. Afecteaz 70 80% din populaia adult, constituind al doilea simptom, ca frecven, dupa afeciunile cilor respiratorii.

MODALITATI TERAPEUTICE

Non-farmacologie Farmacologice Interventii invazive

TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC
Educarea pacientului Program de autongrijire Ajutor social personalizat (contact telefonic) Cur de slbire (la supraponderali) Exerciii aerobice Kinetoterapie (exerciii de mobilitate i de ntrire muscular) Mijloace ajuttoare pentru mers Adaptarea nclmintei Terapie ocupaional Protejare articular (orteze)

TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
Oral

Acetaminofen (paracetamol) Inhibitori specifici ai Cox-2 Antiinflamatoare nesteroidiene neselective n asociere cu misoprostol sau inhibitori ai pompei protonice Alte analgezice pure (tramadol, opiacee)
SYSADOA (SYmptomatic Slow Acting Drugs for OA): extracte de soia/avocado, condroitina, diacereina, glucozamina

Intraarticular Glucocorticoizi Hialuronan Topic Capsaicin Metilsalicilat

PARACETAMOLUL
Studii insuficiente Paracetamol 4g/zi versus ibuprofen 2,4g/zi Paracetamol 2,6g/zi versus naproxen 750mg/zi Poate induce simptomatologie gastro-intestinala si toxicitate hepatica dependent de doza Riscul relativ de ulcer complicatii este nemodificat sau doar usor crescut (co-medicatie?) Fr efect degradativ pe cartilajul articular Preferin sczut (14%)

NSAIDs
Debut rapid al aciunii Beneficiu pe termen scurt Preferin crescut (40%) Efect variat pe cartilajul articular benefic (supresia inflamaiei) distructiv (creterea ratei de deteriorare)

TERAPIA INTRAARTICULARA
Glucocorticoizi Beneficiu semnificativ pe termen scurt Relativ puine efecte adverse Acid hialuronic
Inlocuirea lichidului articular/exsudatelor cu solutii elastovscoase de hialuronan Proprietatile vscoelastice sunt responabile pt. reducerea durerii si stimularea vindecarii traumatismelor intraarticulare.

Lavaj articular

TRATAMENTUL CHIRURGICAL

Osteotomie Debridare artroscopic Artrodez Artroplastie