BOALA ARTROZICA Boala cu manifestari exclusiv articulare aparute prin deteriorarea cartilajului articular, prin remodelarea osului subcondral,

si ocazional prin inflamatie sinoviala reactionala. Boala articulara progresiva caracterizata prin durere, redoare articulara si limitarea miscarii. Este cea mai frecventa boala reumatismala a omului. Principala cauza de disconfort si incapacitate functionala la batrani Prevalenta creste odata cu varsta : < 0,1% intre 25 - 30ani > 80% dupa varsta de 55 ani (modif RX) ETIOPATOGENIE Incomplet elucidata Complexa, multifactoriala : integritatea articulara predispozitia genetica inflamatia locala agresiunea mecanica procesele celulare si biochimice FACTORI DE RISC Varsta : - cel mai puternic factor de risc asociat artrozei : prevalenta modificarilor radiologice de boala artrozica sub 0,1% pentru varstele intre 25-34 ani si peste 80% pentru populatia cu varste peste 55 ani este prezent indiferent de localizarea bolii artrozice Alti factori de risc se coreleaza cu localizarea artrozei Gradul de eviden Tipul de OA Incidenta Genunchi Virsta Sexul feminin Activitatea fizica Obezitatea Densitatea osoasa (protector) Traumatism anterior Terapie hormonala (protector) Vitamina D Fumatul (protector) Aliniamentul Forta musculara le nivelul cvadricepsului (protector) Activitati sportive intense Puternic Intermediar Sugerat

old Mana Progresia Genunchi

Virsta Virsta

Activitatea fizica Obezitatea Activitatea fizica Forta strngerii

Traumatismul Activitati sportive intense Factorul ocupational Activitati sportive intense

Virsta

Vitamina D Terapie hormonala (protector) Aliniamentul 1 Activitatea fizica

Activitati sportive intense

old

Virsta

Obezitatea Activitati sportive intense

PATOGENIE Modificarile degenerative in OA incep la nivelul cartilajului articular si apar prin perturbarea balantei intre sinteza si degradarea cartilajului.

A n a b o lis m C a ta b o lis m

S in te z a c o m p o n e n te lo r m a tr ic e i c a r tila ju lu i D e g r a d a r e a c o m p o n e n te lo r m a tr ic e i c a r tila ju lu i

Factorul trigger: traumatismul) Celula tinta: condrocitul Mediatorii eliberati de condrocit ca raspuns la agresiunea mecanica: Reduc sinteza de colagen si proteoglicani Accelereaza degradare colagenului si a proteoglicanilor Factor trigger -> modif cartilajului (procesul de degradare depaseste biosinteza si apar fisuri, eroziuni, ulceratii) -> modif osoase (osteosleroza, osteofitoza prin proliferarea osoasa excesiva) -> modificare sinoviala (inflamatia cronica a sinovialei) Boala artrozica este mai mult decat o boala a cartilajului Procesul patologic nu afecteaza numai cartilajul articular ci include : osul subcondral, membrana sinoviala. ligamentele, capsula, si musculatura periarticulara. Sursele durerii in boala artrozica : Sinovita Revarsatul lichidian Modificarile osului subcondral Prezenta osteofitelor multiple CLASIFICARE Primara (idiopatica) : Localizata : orice articulatie sinoviala poate fi afectata, dar genunchiul, soldul, articulatiile mici ale mainilor sunt localizarile periferice cele mai frecvente ale artrozei Generalizata (afecteaza > 3 arii articulare) Secundara : prezenta unui factor etiologic local sau sistemic Boala artrozica : grup de boli distincte I ARTROZA PRIMARA Articulatiile mainilor Genunchiul 2

Soldul Coloana vertebrala Articulatia temporomandibulara Umar Cot Glezna Articulatiile sacroiliace Artrozele primare periferice difera prin : Epidemiologie Asocierea preferentiala cu anumiti factori de risc Evolutie si prognostic Raspunsul la tratament

Particularitati Manifestari clinice exclusiv articulare Afectarea articulatiilor mobile ( sinoviale, diartrodiale ) Afectare inegala si asimetrica Localizare articulara preferentiala : mana, picior, sold, genunchi, coloana vertebrala Debut insidios, dupa 40 de ani MANIFESTARI CLINICE Simptomatologie clinica : Durere (de obicei calmata prin repaus) Redoare (de scurta durata) Limitare functionala (uneori importanta) Semne clinice : Crepitatii Tumefiere articulara ferma (ingrosarea articulatiei prin hipertrofie osoasa) Puncte dureroase periarticulare Revarsate sinoviale Reducerea mobilitatii EPISOADELE DE ACTIVITATE Modificarea caracterelor clinice : Agravarea brusca a durerii Aparitia durerii nocturna Prelungirea perioadei de redoare Aparitia sinovitei si/sau a efuziunii lichidiene Se coreleaza cu episoadele de activitate induse de traumatisme sau depunerile de cristale (1) Boli concomitente : metastazele, boala Paget, necroza aseptica, infectii, inflamatii MODIFICARI BIOLOGICE Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in boala artrozica primara Dar hsPCR se poate pozitiva in artrozele erozive ale mainii, in artrozele de sold si genunchi cu manifestari clinice severe si poate reprezenta un indicator de boala progresiva in artrozele precoce de genunchi Lichidul sinovial : leucocite < 2000mm, aspect clar, serocitrin, vascozitatea redusa CLASIFICARE RADIOLOGICA Gradul Severitatea osteoartritei 0 Nu I ndoielnic II Minim Modificri radiografice Normal Osteofite mici, semnificaie ndoielnic Osteofite mari, spaiu articular normal 3

III Moderat ngustare moderat a spaiului articular IV Sever ngustare sever a spaiului articular cu scleroza osului subcondral Clasificarea Kellgren-Lawrence este cea mai utilizata in studiile epidemiologice Modificarile gr 1 ar putea sa nu fi considerate OA ci asociate varstei BOALA ARTROZICA - artroza simptomatica confirmata radiologic sau artroza clinica; Artroza simptomatica : prezenta durerii in articulatie in majoritatea zilelor din luna anterioara Artroza radiologica : prezenta scorului radiologic Kellgren- Lawrence 2 EPIDEMIOLOGIE PREVALENTA (varsta>50 ani) OSTEOARTRITA RADIOLOGICA GENUNCHI 25% OLD 11% MNA 41% Discrepanta intre manifestarile radiologice si boala clinica GONARTROZA 3 compartimente ale articulatiei genunchiului femurotibial medial femurotibial lateral femuropatelar EPIDEMIOLOGIE Prevalenta artrozei de genunchi simptomatice 11-13% Artroza de genunchi simptomatica este cea mai frecventa localizare a bolii artrozice periferice Artroza genunchiului reprezinta principala cauza de durere, disabilitate si costuri in populatia generala, in special la varstnici FACTORII DE RISC Varsta Sexul feminin Obezitatea Densitatea minerala osoasa Factorii ocupationali Leziunile anterioare Factorii genetici SIMPTOME CLINICE Durerea (de obicei cu localizare mediala) Redoare < 30 Blocajul articular Instabilitatea articulara Deformarile osoase: genu varum, genu valgum,etc Sinovita si efuziunea articulara Cracmentele Durere la palparea reperelor osoase Tumefiere articulara ferma Absenta modificarilor de temperatura locala EXAMENUL CLINIC Palparea chistului Baker in portiunea mediala a fosei poplitee Sensibilitatea pe linia articulara mediala in artroza compartimentului medial Manevra calcai - fese in efuziunea articulara Cresterea temperaturii locale in sinovita 4 OSTEOARTRITA SIMPTOMATICA 13% 5% 3%

DIAGNOSTIC DURERE plus cel putin 3 criterii clinice din Varsta > 50ani Redoare < 30 Cracmente Durere la palparea reperelor osoase Tumefiere articulara ferma Absenta modificarilor de temperatura locala Criterii de laborator : VSH < 40 / 1h FR < 1/40; Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm, culoare clara, vascozitate redusa) Modificari radiologice : Prezenta osteofitelor ULTRASONOGRAFIA Mai sensibila decat examinarea clinica (sinovita) Comparativa cu RMN (efuziune articulara si chist RMN evidentierea inflamatiei sinoviale (sinovita si efuziune) Rol diagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate distructie meniscala sau ligamentara Evidentiaza leziunile periarticulare DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Sindromul patelofemural : durere de genunchi anterioara i bilateral ce apare la pacienii tineri (< 45 ani). Artrit monoarticular determinat de microcristale (gut, pseudogut), spondilartropatii seronegative, artrit reumatoid Hemartroz (posttraumatic) Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectie genunchiul : acromegalie, hipotiroidia, ETC Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare patelara, modificari de ax Bolile reumatice inflamatorii cronice Afectiunile hematologice: discrazii sanguine (hemartroBolile metabolice : boala depozitelor de cristale COXARTROZA Problema in crestere in societatile vestice Cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special la pacientii virstnici; Conditie musculo-scheletala cu consecinte economice majore SIMPTOME Simptome: Durerea - localizata in regiunea inghinala sau pe partea interna a coapsei, adesea iradiata la nivelul genunchiului Redoare matinala prelungita si durere nocturna (in boala severa); EXAMINAREA SOLDULUI - Rotatie interna si externa limitata (Manevra Patrick pozitiva) - Flexie limitata (< 115) insotite de durere usoara severa; DIAGNOSTICUL ARTROZEI DE SOLD Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers, ortostatism prelungit Criterii radiologice : osteofit femural sau acetabular 5

ngustarea spatiului articular (superior, axial sau medial) VSH < 20mm/h

SENSIBILITATE : 89% SPECIFICITATE : 91% ULTRASONOGRAFIA Ultrasonografia este o metoda reproductibila in evaluarea modificarilor suprafetei osoase, a inflamatiei sinoviale si a prezentei lichidului in artroza de sold Durerea nocturna la pacientii cu artroza de sold se coreleaza cu prezenta revarsatului in articulatie in >90% din cazuri, fiind mai sensibila decat examinarea ecografica Ultrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru evaluarea radiolgica in OA de sold , ci ca o sursa suplimentara de informatie RMN Detecteaza modificarile precoce de la nivelul cartilajului si osului sugestive pentru artroza de sold; Nu este necesara pentru diagnosticul artrozei de sold; Este indicata in cazul durerii cronice de sold de cauza neelucidata. Diagnostic diferential DIAGNOSTIC ARTROZA DE SOLD EXAMINARE REDOARE SI DURERE USOARA/MODERATA LA ROTATIE INTERNA/ EXTERNA/ AMINDOUA DURERE LA PALPAREA TROHANTERULUI HIPOESTEZIA/PARESTEZIA FETEI ANTEROLATERALE A COAPSEI DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA CONFIRMARE RADIOGRAFIA DE PELVIS AP

BURSITA TROHANTERICA MERALGIA PARESTEZICA NECROZA AVASCULARA DE SOLD, ARTRITA SEPTICA, ARTRITA ACUTA FRACTURA OCULTA DE SOLD

ANESTEZIE LOCALA

MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ASPIRATIE PRIN FLUORORSCOPIE MRI RADIOGRAFIA DE PELVIS AP ECO DOPLLER CT, MRI CU COMPRESIE RADICULARA RADIOGRAFIA DE FEMUR, SCINTIGRAFIE OSOASA

DURERE SEVERA LA ROTATIE INTERNA / EXTERNA DUPA TRAUMATISM INSUFICIENTA PULS DIMINUAT LA VASCULARA A.DORSALA A PICIORULUI SI LA A. TIBIALA POSTERIOARA RADICULOPATIA MANEVRA PICIOR INTINS + LOMBARA (LASSEQUE?) AFECTAREA PRIMARA DURERE AGRAVATA DE SAU SECUNDARA A FORTA APLICATA PE FEMUR ? FEMURULUI ARTROZA SECUNDARA A SOLDULUI Boli congenitale : Displazia congenitala de sold; Boli metabolice : Hemocromatoza; Boala Paget Boli endocrine : Acromegalie 6

Hiperparatiroidism; Hipotiroidism.

EVOLUTIE SI PROGNOSTIC Un numar semnificativ de pacienti ajung, intr-o perioada de 1-5 ani, sa necesite protezarea soldului; In unele cazuri , osteoartrita de sold se vindeca spontan, cu imbunatarirea atat a modificarilor radiologice, cat si a simptomatologiei. ARTROZA MAINILOR Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere gradata a functionalitatii Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a pacientilor Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si localizare: Articulatiile IFD au fost cel mai frecvent afectate (47.3%) Articulatiile CMC1/TS (35.8%), Articulatiile IFP (18.2%), Articulatiile MCF (8.2%) Factorii de risc Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor : 1. Varsta 2. Sexul feminin 3. Obezitatea (indexul de masa corporala) 4. Factorii biomecanici (ocupationali) 5. Fumatul (factor protectiv) 6. Factorii genetici (agregarea familiala) 7. Hipermobilitatea pt CMC I Prognostic si evolutie Frecvent prognostic bun Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cativa ani Pot persista tumefactii dure la nivelul IFD/IFP (noduli Heberden/Bouchard) Implicarea CMC1 posibil prognostic mai prost Clasificarea artrozei de maini Artroza generalizata Artroza limitata rizartroza (CMC1) nodulara (Heberden , Bouchard) artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP) MANIFESTARI CLINICE SIMPTOME : Durere (exacerbata de miscare) Redoare vesperala Disfunctionalitate SEMNE : Tumefactii dure ( Heberden (IFD), Bouchard (IFP) Deformari aspect de degete serpuitoare Semne de inflamatie artroza eroziva Uneori anchiloze artroza eroziva 7

DIAGNOSTIC Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD CU CRITERIILE ACR (durere sau redoare la nivelul mainii plus 3 din urmatoarele 4 criterii) 1. Tumefiere dura a 2 din 10 articulatii selectionate 2. Tumefiere dura a 2 articulatii IFD 2 Tumefiere a < de 3 articulatii MCF 3 Deformare a 1 articulatie selectionata Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de articulatiile 2, 3 IFD bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral (rizartroza) SENSIBILITATE 94% SPECIFICITATE 87% Diagnostic diferential Artrita reumatoida MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ; Absenta nodozitatilor (1) Artropatia psoriazica Afectare poliarticulara difuza Boala cutanata si unghiala Artroza secundara Traumatismele acute si cronice Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala prin depunere de cristale de pirofosfat de calciu (condrocalcinoza) ARTROZA VERTEBRALA Boala degenerativa a coloanei vertebrale (spondilartroza) reprezinta o cauza majora a durerii spinale in special in randul populatiei varstnice. Prevalenta spondilartrozei creste puternic odata cu varsta: peste 85% din pacientii cu varste > 65 ani au modificari radiologice la nivelul CV cervicale si lombare Modificarile degenerative afecteaza cu predilectie articulatiile intervertebrale si interapofizare ale segmentelor lombar si cervical Articulatiile intervertebrale si cele interapofizare alcatuiesc un complex triarticular (three joint complex ) care reprezinta segmentul motor al coloanei vertebrale Modificarile degenerative debuteaza la un singur nivel intervertebral dar se extind ulterior la nivelele intervertebrale adiacente SPONDILARTROZA : Osteoartrita vertebrala Osteoartroza vertebrala Boala vertebrala degenerativa Osteocondroza intervertebrala Boala degenerativa a discului intervertebral Artroza interapofizara, interfatetara, zigoapofizeala Discopatie Spondiloza, etc SPONDILARTROZA : artroza articulatiilor CV spondylos = vertebra arthron = articulatie sufixul osis = afectiune degenerativa DISCARTROZA : artroza articulatiilor discovertebrale sinonime: osteocondroza intervertebrala ARTROZA ZIGOAPOFIZEALA : artroza articulatiilor interapofizare 8

 sinonime : artroza interfatetara etimologie* : zygos = pod, punte physis = excrescenta SPONDILOZA- orice afectiune degenerativa care afecteaza discul intervertebral (DIV), corpii vertebrali si/sau articulatiile CV DISCOPATIA- orice conditie patologica a discului intervertebral Consecintele degenerescentei DIV si ale artrozei interfatetare sunt reprezentate de : protruzia/hernierea materialului discal, spondilolistezis, spondilolizis, stenoza canalului spinal si/sau a foramenului vertebral, compresia radacinilor spinale ARTICULATIILE DISCOVERTEBRALE Modificarile DIV Deshidratarea NP secundara tulburarilor metabolice ale substantei fundamentale Disfunctionalitatea NP cu distributia inegala a fortelor de presiune catre inelul fibros (IF) Aparitia fisurilor (circumferentiale, apoi radiale) la nivelul IF Extensia circumferentiala simetrica sau asimetrica a DIV dincolo de bureletul marginal al corpului vertebrala este un termen descriptiv pentru conturul modificat al discului nu este considerata o forma de herniere a discului Transformarea DIV intr-un tesut dens sclerotic Ingustarea spatiului dintre vertebre Aparitia fisurilor radiale la nivelul inelului fibros cu deplasarea materialului discal (nucleul pulpos, material din inelul fibros, fragmente de cartilaj, os) in limitele spatiului discal Protuzia / hernierea materialului discal in afara spatiului discal Principalele tipuri de protuzie a DIV : intraforaminala ( produce compresia radiculara in foramenul intervertebral ) dorso-latetarala (produce compresia radiculara intraspinala ) dorso-medial (produce compresia bilaterala a maduvei ) MODIFICARILE CARTLAJULUI SI ALE OSULUI SUBCONDRAL Subtierea si calcificarea placilor cartilaginoase (reducerea difuziunii substantelor nutritive catre DIV) Corpul vertebral devine dens si sclerotic Se formeaza osteofite de-a lungul circumferintei corpului vertebral (probabil pentru a stabilizarea complexul triarticular si reducerea mobilitatii anormale) Osteofitele corpului vertebral si ale articulatiilor interfatetare si hipertrofia acestora contribuie la stenoza canalului spinal si a foramenului lateral SPONDILOLISTEZIS DEGENERATIV Spatiul intervertebral se ingusteaza Apare o laxitate si o hipermobilitate interfatetara cu instabilitate segmentara in plan sagital care permite deplasarea corpului vertebral superior fata de vertebra inferioara si ingustarea canalului spinal Structurile anatomice identificate ca surse ale durerii in spondilartroze prin tehnici diagnostice : Articulatiile interfatetare DIV Radacinile nervilor spinali Articulatiile sacroiliace

TIPURILE DE DURERE IN SPONDILARTROZA : Durere acuta, subacuta, cronica Durere spinala simpla : axiala si iradiata (pseudoradiculara) de cauza interapofizara sau discovertebrala Durere spinala cu manifestari neurologice : 9

Radiculopatia Stenoza de canal spinal Sindromul de coada de cal

DUREREA LOMBARA SIMPLA /NONSPECIFICA, NONRADICULARA : Durere difuza, cu localizare axiala (paraspinala) cu iradiare locoregionala si/sau in membre (fara distributie dermatomala) Durere de tip mecanic : accentuata de miscari, pozitie sezanda prelungita, calmata de repaus Fara modificari semnificative de statica vertebrala Nu exista simptome si/sau semne caracteristice care sa permita localizarea cu precizie a nivelului lezional Distributia este similara indiferent de sursa durerii ( articulatia interapofizara sau DIV) DUREREA RADICULARA : Teoria mecanica ("dynasty of the disc) Durerea radiculara este rezultatul compresiei radacinilor nervoase la nivelul canalului spinal, recesului sau foramenului lateral prin : Protuzia DIV Osteofitele posterioare localizate la periferia DIV sau la nivelul articulatiilor interapofizare Hipertrofia articulatiilor interapofizare Stenoza canalalui spinal Spondilolistezis vertebral DUREREA SPINALA CU MANIFESTARI NEUROLOGICE Caracter bipolar : sindrom rahidian (contractura musculara si modificari statice) si radicular Descrisa ca arsura, intepatura, soc electric Distributie dermatomala sugestiva dar nu absoluta pentru identificarea nivelului leziunii Anomalii senzitive asociate ( disestezie, hiperalgezie, hipoestezie,etc) Teste de elongatie pozitive Modificari ale reflexelor osteotendinoase Slabiciune musculara asociata, atrofii musculare DUREREA RADICULARA CERVICALA Majoritatea radiculopatiilor cervicale sunt secundare modificarilor de spondilartroza , altele decat hernia de disc Leziunile cervicale superioare (C2, C3, C4) sunt neobisnuite si de regula nu determina deficit motor Radacina C7 este cel mai frecvent afectata (65%); C6 (19%), C8 (10%), C5 (2% DUREREA RADICULARA LOMBARA : Spondilartroza reprezinta cea mai frecventa cauza a radiculopatiilor lombare : hernia DIV, stenoza canalului spinal lombar, alte modificari degenerative (osteofitoza, hipertofie fatetara, spondilolistezis, etc) Hernierea DIV este rar cauza radiculopatiilor L1, L2, L3 Cele mai frecvente radiculopatii prin hernia DIV sunt L4, L5, S1 Paresteziile cu localizare distala pot sugera o suferinta radiculara Examinarea mersului (mers pe varfuri sau pe calcaie), testingul muscular si evaluarea ROT pot stabili nivelul lezional MANIFESTARILE CLINICE ALE STENOZEI DE CANAL LOMBAR : Compresia multiplelor radacini spinale care alcatuiesc coada de cal Debut insidios Dureri lombosacrate de tip mecanic cu iradiere in membrele inferioare, exacerbate de hiperextensia coloanei lombare, mers Parestezii , slabiciune musculara, tulburari de mers, claudicatie neurogena ROT modificate (diminuare/abolirea) 10

 Teste de elongatie de regula negative MANIFESTARI CLINICE ALE STENOZEI DE CANAL CERVICAL (simptome/semne care sugereaza prezenta mielopatiei cervicale) SIMPTOME : Scaderea abilitatii de a efectua gesturile uzuale (neindemanare) Dureri si parestezii nesistematizate in membre Claudicatia neurogena Caderi frecvente Incontinenta sfincteriana SEMNE Tulburari de mers (mers cu baza largita) Hiperreflexie Disparitia sensibilitatii vibratorii Aparitia semnului Babinski (reflex cutanat plantar indiferent) COMPLICATIILE NEUROLOGICE SINDROMUL DE COADA DE CAL : compresia radacinilor S1, S2, S3 la nivelul sacului dural prin hernie de disc posteromediana: Parestezii in sa la nivelul perineului Parapareza de tip hipoton Abolirea ROT achilian Tulburari sfincteriene anal, vezical (in absenta retentiei acute de urina probabilitatea existentei sindromului de coada de cal este de 1/10000) DIAGNOSTIC Nu se recomanda investigatii imagistice pentru diagnosticul durerii spinale simple daca nu exista o puternica suspiciune de etiologie specifica Suspiciunea unei patologii specifice, prezenta semnelor de alarma, a simptomelor radiculare sau a altor semne neurologice recomanda investigatii imagistice conventionale (examenul radiologic, RMN, CT, scintigrafia, etc) sau studii de electromiografie RMN-ul reprezinta investigatia de prima intentie in suspiciunea stenozei de canal spinal (NASS, 2007) OBIECTIVELE TRATAMENTULUI Calmarea durerii (Antialgice) Reducerea inflamaiei (Antiinflamatoare) Regenerarea cartilajului (Antiartrozice) MODALITATI TERAPEUTICE TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC Educarea pacientului Program de autongrijire Ajutor social personalizat (contact telefonic) Cur de slbire (la supraponderali) Exerciii aerobice Kinetoterapie (exerciii de mobilitate i de ntrire muscular) Mijloace ajuttoare pentru mers Adaptarea nclmintei Terapie ocupaional Protejare articular (orteze) TRATAMENTUL FARMACOLOGIC Oral 11

 Intraarticular Topic

Acetaminofen (paracetamol) Inhibitori specifici ai Cox-2 Antiinflamatoare nesteroidiene neselective n asociere cu misoprostol sau inhibitori ai pompei protonice Alte analgezice pure (tramadol, opiacee) SYSADOA (SYmptomatic Slow Acting Drugs for OA): extracte de soia/avocado, condroitina, diacereina, glucozamina Glucocorticoizi Hialuronan Capsaicin Metilsalicilat

PARACETAMOLUL Studii insuficiente Paracetamol 4g/zi versus ibuprofen 2,4g/zi Paracetamol 2,6g/zi versus naproxen 750mg/zi Poate induce simptomatologie gastro-intestinala si toxicitate hepatica dependent de doza Riscul relativ de ulcer complicatii este nemodificat sau doar usor crescut (co-medicatie?) Fr efect degradativ pe cartilajul articular Preferin sczut (14%) AINS Debut rapid al aciunii Beneficiu pe termen scurt Preferin crescut (40%) Efect variat pe cartilajul articular benefic (supresia inflamaiei) distructiv (creterea ratei de deteriorare) TERAPIA INTRAARTICULARA Glucocorticoizi Beneficiu semnificativ pe termen scurt Relativ puine efecte adverse Acid hialuronic Inlocuirea lichidului articular/exsudatelor cu solutii elastovscoase de hialuronan Proprietatile vscoelastice sunt responabile pt. reducerea durerii si stimularea vindecarii traumatismelor intraarticulare. Lavaj articular TRATAMENTUL CHIRURGICAL Osteotomie Debridare artroscopic Artrodez Artroplastie Interventie neurochirurgicala (de regula pentru o minoritate din pacientii cu durere lombara joasa) : Deficit motor sever sau progresiv si/sau semne de sindrom de coada de cal Deficitele musculare minore secundare herniei de disc si radiculopatiilor nu sunt o indicatie absoluta de interventie chirurgicala (recuperarea este posibila in timp) Durere lombara cronica care scade calitatea vietii si restrictioneaza activitatile cotidiene profesionale, recreationale,etc 12

Rahialgie nespecific post-operatorie (RNPO) sau sindromul eecului chirurgiei spinale : lombalgie cronica cu sau fara iradiere in MI (radiculara sau pseudoradiculara) Frecventa : 30% rezultate nesatisfacatoare (ameliorare cu 30% a simptomatologiei dureroase) 7-10% fara efect 10-40% redevin simptomatici Cauze : erorile medico-chirurgicale : diagnostic incorect, abuz de recomandare, greseli de tehnica, recuperare post operatorie deficitara complicaiile post-operatorii : fibroza cicatriceala, arahnoidita, infectii, reactie locala la materialele sintetice, instabilitate spinala condiiile legate de teren i evoluia imprevizibil a bolii de baz

13