BOALA ARTROZICA

Curs 2010/2011
BOALA ARTROZICA : DEFINITIE
 Boala cu manifestari exclusiv articulare aparute prin deteriorarea cartilajului
articular, prin remodelarea osului subcondral, si ocazional prin inflamatie sinoviala
reactionala.
 Boala articulara progresiva caracterizata prin durere, redoare articulara si limitarea
miscarii.

BOALA ARTROZICA : SINONIME

► Reumatism articular degenerativ;
► Artrita hipertrofica;
► Osteoartroza;
► Boala artrozica vertebro-periferica.
► Osteoartrita

BOALA ARTROZICA: EPIDEMIOLOGIE

► Este cea mai frecventa boala reumatismala aomului.
► Afecteaza 10% din populatia globului.
► Reprezinta a doua cauza de suferinta cronica dupa bolile cardiovasculare.
► Principala cauza de disconfort si incapacitate functionala la batrani.
► Problema socio-economica:
costuri directe prin ingrijire medicala (15 miliarde dolari/an) si indirecte prin
scaderea productivitatii in munca, invaliditate (50 miliarde USD/an).
► Prevalenta creste odata cu varsta :
 < 0,1% intre 25 - 30ani
 > 80% dupa varsta de 55 ani (modif RX)
BOALA ARTROZICA : ETIOPATOGENIE

► Incomplet elucidata
► Complexa, multifactoriala :
 integritatea articulara

predispozitia genetica
 inflamatia locala
 agresiunea mecanica
 procesele celulare si biochimice
PATOGENIE

► Boala artrozica este mai mult decat o boala a cartilajului.

► Procesul patologic nu afecteaza numai cartilajul articular ci include :
 osul subcondral,
 membrana sinoviala.
 ligamentele,
 capsula, si

1
 musculatura periarticulara.

Boala artrozica
Sursele durerii in boala artrozica :
 Sinovita (1)


Revarsatul lichidian (2)

 Modificarile osului subcondral (3,4)
 Prezenta osteofitelor multiple (5)

FACTORI ETIOLOGICI /RISC

ETIOPATOGENIE
FACTORI DE RISC

► Varsta :
 cel mai puternic factor de risc asociat artrozei:
prevalenta modificarilor radiologice de boala artrozica sub 0,1% pentru varstele intre
25-34 ani si peste 80% pentru populatia cu varste peste 55 ani (National Health and
Nutrition Examination Survey ) (1,2).

este prezent indiferent de localizarea bolii artrozice
► Alti factori de risc se coreleaza cu localizarea artrozei (3)

Factori de risc

CLASIFICARE
► Primara (idiopatica) :
 Localizata : orice articulatie sinoviala poate fi afectata, dar genunchiul, soldul,
articulatiile mici ale mainilor sunt localizarile periferice cele mai frecvente ale artrozei
 Generalizata (afecteaza > 3 arii articulare)
► Secundara : prezenta unui factor etiologic local sau sistemic
► Boala artrozica : grup de boli distincte

CLASIFICARE
ARTROZA PRIMARA
► Articulatiile mainilor
► Genunchiul
► Soldul
► Coloana vertebrala
► Articulatia temporomandibulara
► Umar
► Cot
► Glezna
► Articulatiile sacroiliace

2
Boala artrozica : grup de boli distincte

► Artrozele primare periferice difera (1) prin :

 Epidemiologie
 Asocierea preferentiala cu anumiti factori de risc


Evolutie si prognostic
 Raspunsul la tratament

BOALA ARTROZICA : particularitati

MANIFESTARI CLINICE:
EPISOADELE DE ACTIVITATE
► Modificarea caracterelor clinice :
 Agravarea brusca a durerii
 Aparitia durerii nocturna
 Prelungirea perioadei de redoare
 Aparitia sinovitei si/sau a efuziunii lichidiene
► Se coreleaza cu episoadele de activitate induse de traumatisme saudepunerile de
cristale (1)
► Boli concomitente : metastazele, boala Paget, necroza aseptica, infectii,inflamatii
MODIFICARI BIOLOGICE
► Nu exista modificari ale testelor de laborator cu valoare diagnostica in boala
artrozica primara
► Dar hsPCR se poate pozitiva in artrozele erozive alemainii (1), in artrozele de sold
si genunchi cu manifestari clinice severe (2,3) si poate reprezenta un indicator deboala
progresiva in artrozele precoce de genunchi (4)
► Lichidul sinovial : leucocite < 2000mm³, aspect clar, serocitrin, vascozitatea redusa

CLASIFICARE RADIOLOGICA
BOALA ARTROZICA
DEFINITIA DE CAZ
Definitia de caz : artroza simptomatica confirmata radiologic (1) sau artroza clinica;
Artroza simptomatica : prezenta durerii in articulatie in majoritatea zilelor din luna
anterioara (1)
Artroza radiologica : prezenta scorului radiologic Kellgren- Lawrence ≥ 2. (2)

GONARTROZA

 CELE 3 COMPARTIMENTE ALE ARTICULATIEI GENUNCHIULUI :

► FEMUROTIBIAL MEDIAL
► FEMUROTIBIAL LATERAL
► FEMUROPATELAR

3
BOALA ARTROZICA
EPIDEMIOLOGIE
FACTORII DE RISC

► Varsta
► Sexul feminin
► Obezitatea
► Densitatea minerala osoasa
► Factorii ocupationali
► Leziunile anterioare
► Factorii genetici
Factori de risc
SIMPTOME CLINICE

► Durerea (de obicei cu localizaremediala)

► Redoare < 30’
► Blocajul articular
► Instabilitatea articulara

SEMNE CLINICE
► Deformarile osoase: genu varum, genu valgum,etc
► Sinovita si efuziunea articulara
► Cracmentele
► Durere la palparea reperelor osoase
► Tumefiere articulara ferma
► Absenta modificarilor de temperatura locala

EXAMENUL CLINIC
DIAGNOSTIC

► DURERE plus cel putin 3 criterii clinice din

 Varsta > 50ani
 Redoare < 30’
 Cracmente
 Durere la palparea reperelor osoase
 Tumefiere articulara ferma
 Absenta modificarilor de temperatura locala
► Criterii de laborator :
 VSH < 40 / 1h
 FR < 1/40;
 Lichid sinovial noninflamator (leucocite< 2000mm³, culoare clara, vascozitate
redusa)

4
► Modificari radiologice:
Prezenta osteofitelor

ULTRASONOGRAFIA
► Mai sensibiladecat examinarea clinica (sinovita)
► Comparativa cu RMN(efuziune articulara si chist
REZONANTA MAGNETICA NUCLEARA
► In artroza de genunchi este “standardul de aur” in evidentierea inflamatiei sinoviale
(sinovita si efuziune)
► Rol diagnostic pentru gonalgie asociata cu blocaj sau instabilitate : distructie
meniscala sau ligamentara
► Evidentiaza leziunile periarticulare

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

► Sindromul patelofemural : durere de genunchi anterioara şi bilaterală ce apare la

pacienţii tineri (< 45 ani).
► Artrită monoarticulară determinată de microcristale (gută, pseudogută),
spondilartropatii seronegative, artrită reumatoidă
► Hemartroză (posttraumatic)
► Boala artrozica secundara care afecteaza cu predilectie genunchiul (artroza de
genunchi secundara : acromegalie, hipotiroidia, ETC)
► Afectiunile mecanice locale: ruptura de menisc, dislocare patelara, modificari de ax
► Bolile reumatice inflamatorii cronice
► Afectiunile hematologice: discrazii sanguine (hemartroBolile metabolice : boala
depozitelor de cristale
COXARTROZA

► o problema in crestere in societatile vestice

► o cauza majora de morbiditate si disfunctionalitate, in special la pacientii virstnici;
► o conditie musculo-scheletala cu consecinte economice majore

BOALA ARTROZICA
EPIDEMIOLOGIE
SIMPTOME
Simptome:
► Durerea - localizata in regiunea inghinala sau pepartea interna a coapsei, adesea
iradiata la nivelul genunchiului;
► Redoare matinala prelungita si durere nocturna (in boala severa);
EXAMINAREA SOLDULUI

5
Factori de risc
MODIFICARI RADIOLOGICE
► Stadializarea Kellgren – Lawrence ≥ 2
► Modificarile radiologice: - ingustarea spatiului articular;
- osteofite;
- scleroza

► Radiografia este necesara pentru confirmarea diagnosticului

ULTRASONOGRAFIA
► Ultrasonografia este o metoda reproductibila inevaluarea modificarilor suprafetei
osoase, a inflamatiei sinoviale si a prezentei lichidului in artroza de sold
► Durerea nocturna la pacientii cu artroza de sold se coreleaza cu prezenta
revarsatului in articulatie in >90% din cazuri,fiind mai sensibila decat examinarea
ecografica
► Ultrasonografia nu trebuie considerata un substitut pentru evaluarearadiolgica in
OA de sold , ci ca o sursa suplimentara de informatie
REZONANATA MAGNETICA NUCLEARA
► Detecteaza modificarile precoce de lanivelul cartilajului si osului sugestive pentru
artroza de sold;
► Nu este necesara pentru diagnosticul artrozei de sold;
► Este indicata in cazul durerii cronice de sold de cauza neelucidata.

Diagnostic diferential
DIAGNOSTICUL ARTROZEI DE SOLD

► Durere spontana localizata in regiunea inghinala la mers, ortostatism prelungit

► Criterii radiologice :
 osteofit femural sau acetabular
 îngustarea spatiului articular (superior, axial sau medial)
► VSH < 20mm/h

SENSIBILITATE : 89%
SPECIFICITATE : 91%
ARTROZA SECUNDARA A SOLDULUI
Boli congenitale :
► Displazia congenitala de sold;
► Slipped capital epiphysis;
► Boala Legg-Calve-Perthes ;
Boli metabolice :
► Ocronoza;
► Hemocromatoza;
► Boala Paget
Boli endocrine :
► Acromegalie

6
► Hiperparatiroidism;
► Hipotiroidism.
EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

► Se stiu putine lucruri despre istoria naturala a osteoartritei soldului;

► Are probabil cel mai prost prognostic dintre celei trei localizari ale bolii;

► Un numar semnificativ de pacienti ajung, intr-o perioada de 1-5 ani, sa necesite

protezarea soldului;
► In unele cazuri , osteoartrita de sold se vindeca spontan, cu imbunatarirea atat a
modificarilor radiologice, cat sia simptomatologiei.
ARTROZA MAINILOR

► Una dintre cele mai frecvente afectiuni musculoscheletale ce cauzeaza durere

in articulatiile afectate si periarticular, tumefactie, rigiditate, deformare si pierdere
gradata a functionalitatii
► Poate aparea relativ devreme in cursul vietii, reducand capacitatea de munca a
pacientilor

Boala artrozica : epidemiologie

ARTROZA MAINILOR
► Prevalenta artrozei de maini in functie de criteriul radiologic si localizare:
 Articulatiile IFD au fost cel mai frecvent afectate (47.3%)
 Articulatiile CMC1/TS (35.8%),
 Articulatiile IFP (18.2%),
 Articulatiile MCF (8.2%)

Factorii de risc

► Sunt mai putin cunoscuti decat in cazul genunchiului si soldului

► Factorii de risc indiscutabili asociati cu artroza mainilor :
• Varsta (1)
•
Sexul feminin(2)
• Obezitatea (indexul de masa corporala)(3)
• Factorii biomecanici (ocupationali)(4)
• Fumatul (factor protectiv) (5)
• Factorii genetici (agregarea familiala)(6)
• Hipermobilitatea pt CMC I

Prognostic si evolutie

► Frecvent prognostic bun

► Cele mai multe cazuri devin asimptomatice dupa cativa ani
► Pot persista tumefactii dure la nivelul IFD/IFP
(noduli Heberden/Bouchard)

7
► Implicarea CMC1 – posibil prognostic mai prost

Clasificarea artrozei de maini (1)

► Artroza generalizata
► Artroza limitata
 rizartroza (CMC1)


nodulara (Heberden , Bouchard)

 artroza inflamatorie eroziva (DIP, PIP, rar MCP)

MANIFESTARI CLINICE
► SIMPTOME :
► Durere (exacerbata de miscare)
► Redoare vesperala
► Disfunctionalitate

► SEMNE :
► Tumefactii dure ( Heberden (IFD), Bouchard (IFP)
► Deformari– aspect de degete serpuitoare
► Semne de inflamatie – artroza eroziva
► Uneori anchiloze – artroza eroziva
ARTROZA MAINILOR
DIAGNOSTIC

(1)
► Artroza mainii - DEFINITA IN ACORD CU CRITERIILE ACR (durere
sau redoare la nivelul mainii plus 3 din urmatoarele 4 criterii)
• Tumefiere dura a ≥ 2 din 10 articulatii selectionate
• Tumefiere dura a ≥ 2 articulatii IFD
• Tumefiere a < de 3 articulatii MCF
• Deformare a ≥ 1 articulatie selectionata
► Cele 10 articulatii selectionate sunt reprezentate de articulatiile 2, 3 IFD
bilateral; 2, 3 IFP si CMC1 bilateral (rizartroza)
SENSIBILITATE 94%
SPECIFICITATE 87%
rizartroza

ARTROZA MAINILOR
► ARTRITA EROZIVA
ARTROZA MAINILOR
Diagnostic diferential
► Artrita reumatoida
- MCF si IFP sunt primele articulatii afectate ;
- Absenta nodozitatilor (1)
► Artropatia psoriazica
- Afectare poliarticulara difuza

8
 - Boala cutanata si unghiala
► Artroza secundara
- Traumatismele acute si cronice
- Boli metabolice si endocrine: hemocromatoza, boala prin depunere de cristale de
pirofosfat de calciu (condrocalcinoza)

ARTROZA VERTEBRALA
► Artroza interapofizara
► Artroza intervertebrala sau discovertebrala (discartroza
► Spondiloza (osteofitul)
► Spondiloza hiperostozanta(ligamentele)
► Artroza interapofizara
► Spondiloza hiperostozanta

OBIECTIVELE TRATAMENTULUI

► Calmarea durerii
 (Antialgice)
► Reducerea inflamaţiei
 (Antiinflamatoare)
► Regenerarea cartilajului
 (Antiartrozice)

SPONDILOZA LOMBARA (lombartroza)

Este o afecţiune degenerativă a coloanei lombare, care interesează în special discurile
intervertebrale şi articulaţiile interapofizare. Este foarte frecventă şiare forme clinice de
manifestare variate. Afectează 70 – 80% din populaţia adultă, constituind al doilea
simptom, ca frecvenţă, dupa afecţiunile căilor respiratorii.
MODALITATI TERAPEUTIC
► Non-farmacologie
► Farmacologice
► Interventii invazive
TRATAMENTUL NONFARMACOLOGIC
► Educarea pacientului
► Program de autoîngrijire
► Ajutor social personalizat (contact telefonic)
► Cură de slăbire (la supraponderali)
► Exerciţii aerobice
► Kinetoterapie (exerciţii de mobilitate şi de întărire musculară)
► Mijloace ajutătoare pentru mers
► Adaptarea încălţămintei
► Terapie ocupaţională
► Protejare articulară (orteze)

9
TRATAMENTUL FARMACOLOGIC
► Oral
► Acetaminofen (paracetamol)
► Inhibitori specifici ai Cox-2
► Antiinflamatoare nesteroidiene neselective în asociere cu misoprostol sau inhibitori
ai pompei protonice
► Alte analgezice pure (tramadol,opiacee)
►
SYSADOA (SYmptomatic Slow Acting Drugs for OA): extracte desoia/avocado,
condroitina, diacereina, glucozamina
► Intraarticular
► Glucocorticoizi
► Hialuronan
► Topic
► Capsaicină
► Metilsalicilat
PARACETAMOLUL
► Studii insuficiente
 Paracetamol 4g/zi versus ibuprofen 2,4g/zi
 Paracetamol 2,6g/zi versusnaproxen 750mg/zi
► Poate induce simptomatologie gastro-intestinala si toxicitate hepatica dependent de
doza
► Riscul relativ de ulcer ± complicatii este nemodificat sau doar usor crescut (co-
medicatie?)
► Fără efect degradativ pe cartilajul articular
► Preferinţă scăzută (14%)
NSAIDs
► Debut rapid al acţiunii
► Beneficiu pe termen scurt
► Preferinţă crescută (40%)
► Efect variat pe cartilajul articular
 benefic (supresia inflamaţiei)
 distructiv (creşterea ratei de
deteriorare)
TERAPIA INTRAARTICULARA
► Glucocorticoizi
 Beneficiu semnificativ pe termen scurt
 Relativ puţine efecte adverse
► Acid hialuronic
 Inlocuirea lichidului articular/exsudatelor cu solutii elastovâscoase de hialuronan
 Proprietatile vâscoelastice sunt responabile pt. reducerea durerii sistimularea
vindecarii traumatismelor intraarticulare.
► Lavaj articular
TRATAMENTUL CHIRURGICAL
► Osteotomie
► Debridare artroscopică
► Artrodeză

10
► Artroplastie

11