Mogîldea Alexandra

Ceea ce-l face pe om

mai mare decît simpla
viaţă, este dragostea
pentru viaţa celorlalţi.
 Notiune;
 Cauzele;
 Factori de risc;
 Tabloul clinic;
 Diagnosticul;
 Tratamentul;
 Profilaxia.
 BLIŢ - INTERVIU
1. Pentru gută este caracteristic dereglarea
metabolismului _____?
2. Primele simptome ale gutei pot fi______?
3. Criteriul morfologic în gută se consideră ____?
4. În tratamentul gutei sunt utilizate următoarele
preparate:________
5. Indicați expresia clinică a osteoporozei_______
6. Pentru diagnosticul gutei explorările
instrumentale esenţiale sunt__________?
7. Identificaţi 3 nevoi fundamentale perturbate la
bolnavii cu Gută.
8. Identificaţi 3 nevoi fundamentale perturbate la
bolnavii cu Osteoporoză.
Artrita reumatoidă ( conform PCN) se defineşte
drept o patologie inflamatore autoimună, de
etiologie necunoscută, cu evoluţie cronică şi
progresivă, caracterizată prin artrită erozivă
simetrică şi manifestări polisistemice.

Odată instalată, aceasta maladie determină

dezvoltarea destrucţiilor articulare care, sunt
urmate de producerea unui deficit funcţional.

Deopotrivă cu sindromul articular, evoluţia AR se

complică frecvent prin asocierea manifestărilor
sistemice.
 se exprima clinic prin artrita prezenta la mai
multe articulatii,de unde si numele de
poliartrita.

 Prevalenta bolii este apreciata a fi intre 0,3 si

2%, iar incidenta ei variaza intre 0,9 si 1,5%an.
 Varful incidenței se întîlnește în decadele a
patra și a cincea ale vieții.
 Femeile fac această boală de 2-3 ori mai des
ca barbații.
 este o boala relativ frecventă ce afectează 
articulatiile.
 În aceasta afecțiune se inflameaza
membrana sinovială ce delimiteaza
articulatiile (in articulatii exista niste
formatiuni de tesut moale cu rol în
stabilitatea si mobilitatea articulara).
 În timp, consecutiv aceastei inflamatii
(sinovita) se produce distrugerea
articulatiei, producînd disfunctie articulara
(articulatia nu mai functioneaza normal).
 În funcţie de detectarea FR în serul pacienţilor
 • Seropozitivă
 • Seronegativă
 Clasificarea funcţională
 • Clasa I: activitate fizică normală
 • Clasa II: activităţile zilnice pot fi efectuate, dar
cu durere şi cu reducerea mobilităţii articulare
 • Clasa III: capacitate de autoîngrijire deficitară
 • Clasa IV: imobilizare la pat sau în scaun cu
rotile, incapacitate de autoîngrijire
 Singurul factor de risc cunoscut in artrita reumatoida este cel
mostenit, probabil, genetic. Un factor genetic poate afecta
functia sistemului imun, provocand imflamatii si eventual,
distrugerea sinovialei articulare. 
 Mai exista o ipoteza conform careia sunt implicate bacterii,
virusi sau alte substante străine în această activare
patologică a sistemului imunitar. 
 Mai exista si alti factori banuiti a avea o influenta in dezvoltarea bolii: 
- sexul feminin (femeile sunt afectate de 2 ori mai frecvent ca barbatii) 
- varsta cuprinsa intre 40 si 60 de ani (debutul bolii poate fi la orice
vîrstă, dar cel mai frecvent apare in intervalul descris mai sus).

 Fumatul
 Stresul psihic cronic
 Stresul fizic intens îndelungat
 Perturbările hormonale (naşteri, avorturi, menopauza)
 Clinic
 Debutul cu:
- Redoare matinală articulară
- Poliartralgii episodice
- Tumefieri articulare
- Mialgii, slabiciune musculara
- Oboseala
- Scadere ponderala
- Disconfort
 Un simptom precoce este cel de durere articulara.
 articulatii dureroase, edemate, sensibile, intepenite; se remarca o
afectare simetrica a articulatiilor , mai ales la nivelul mainilor,
incheieturilor mainii, coatelor, a picioarelor (laba piciorului),
genunchilor si a gatului 
 In artrita reumatoida simptomele se dezvolta, in mod frecvent, pe o
perioada de cateva saptamani sau luni. 
 Oboseala si anchiloza sunt de asemenea simptome ce apar precoce in
artrita reumatoida.
 Frecvent pacientul scade in greutate si are stari de subfebrilitate
(temperaturi cuprinse intre 37 si 37,9 grade celsius). 
 redoare articulara matinala (nu poate misca articulatia) poate sa apara
dupa perioade mai indelungate de somn sau imobilitate si dureaza cel
putin 60 de minute, uneori chiar cateva ore 
 noduli; pot sa fie de diferite dimensiuni, cat o boaba de mazare sau
mai mari, uneori cat o minge de tenis; acesti noduli apar la aproape
1/3 din bolnavi; acesti noduli apar in regiunile periarticulare, supuse
presiunii (ex: coate, genunchi, coloana vertebrala, picioare, etc.). 
 Noduli reumatoizi
 Clinic
 Elementele purpurie care pot să apară pe

tegumente sunt urmarea unor procese

vasculitice ce intereseaza venulele.

 Vasculita reumatoida a arterelor mici si

mijlocii poate fi insotita de fenomene
ischemice ce pot merge pînă la necroze
tisulare
 Vasculita reumatoida
 Clinic
 Articulatiile mainii, cea radiocarpiana,
genunchii si articulatiile piciorului sunt cel
mai des interesate
 Distructia cartilajului, afectarea osului,
inflamatia capsulei si a tendoanelor, impreuna
cu presiunile mecanice si tractiunile
tendinoase nefiziologice determinate de
eroziunile excentrice ale suportului solid, duc
la deformari osteoarticulare.
 Clinic

 Mana:
- semnul caracteristic este sinovita articulatiei
interfalangiene proximale,fapt care da articulatiei un
aspect fusiform - aspect caracteristic articulatiilor (forma
in M, in butoniera, deviatie ulnara).
- Forma in butoniera este urmarea sinovitei cu ruperea
tendonului extensorului comun al degetelor la locul de
insertie al acestuia pe cea de-a doua falanga.

- Articulatiile interfalangiene distale sunt de cele mai multe

ori neinteresate.
Deformatii mana
 Picior
 articulatiile metatarsofalangiene
 Eroziunile cartilajelor si deformările articulare
consecutive determină greutate la mers.
 În acelasi timp presiunea exercitata de
greutatea corporala este redistribuita
nefiziologic pe suprafața tălpii,ceea ce duce
la aparitia de durioane plantare
(bătături),amplificînd astfel mersul dificil
 Picior
 articulatiile tarsului: astragalo-calcaneana,

astragalo-scafoidiana
 Articulatia genenchiului-valgus
 Articulatia soldului: coxita
 Coloana vertebrala
 Articulatia temporo-mandibulara
 Deformari picior
 Artrita reumatoida poate afecta mainile,
picioarele, gleznele, coloana vertebrala sau
gatul.
 De obicei afecteaza simetric articulatiile

corpului si mai mult de trei seturi de

articulatii deodata. 
 Manifestari extraarticulare
Manifestarile cardiovasculare sunt foarte rar
exprimate clinic. Se apreciaza ca la 40% dintre
bolnavi se gasesc modificari anatomopatologice
infiltrative pericardice, rareori detectandu-se
ecografic prezenta de lichid

Vasculita coronara ce se poate manifesta clinic prin

diverse grade de insuficienta coronariana,mergand
pana la infart miocardic acut.

Arterele periferice pot fi sediul unor procese de

vasculita obliteranta
 Afectari respiratorii
 pleura este interesată foarte frecvent dar clinic
foarte rar.
 Producerea rară a pneumotoraxului este urmarea
ruperii in cavitatea pleurală a unui nodul reumatoid
plasat sub pleură.

 Localizarea pulmonara a nodulilor determina

aparitia de infiltrate circumscrise (cu diametrul 0.5-
3 cm)
 Articulaţiile palmare: (91% - 78%) se dezvoltă „degetele
fuziforme“, devierea ulnară a mîinii, „în gât de lebădă" şi „în
butonieră"
 Coloana cervicală: singura regiune interesată a coloanei
vertebrale (apar cervicalgii cu iradiere occipitală, în omoplaţi,
membre superioare, redoare, limitarea mobilităţii)
 Articulaţia temporomandibulară: apar dureri la masticaţie,
dificultate la închiderea gurii, crepitaţii)
 Articulaţiile plantare:la peste 1/3 dintre pacienţii, implicate sunt
articulaţiile metatarsofalangiene. Se dezvoltă deviaţia laterală a
degetelor şi fixarea în flexie a articulaţiilor IFP („deget în
ciocan")
 Genunchi: se pot dezvolta limitarea extensiei şi fixarea în flexie
 Articulaţia coxofemurală: se poate dezvolta necroza aseptică de
cap femural, în special, în formele seronegative
 Nodulii reumatoizi: 20-35% dintre pacienţii, se localizează
pe suprafeţele de presiune, burse, tendoane, situaţi
subcutanat, mobili sau aderenţi, consistenţa şi dimensiunile
sunt variabile
 Vasculita: arterită distală cu eroziuni, ulceraţii punctiforme
sau chiar gangrene, ulceraţii cutanate, neuropatie periferică
 Afectarea pulmonară: pleurezie exsudativă, fibroză
interstiţială difuză, arterită vaselor pulmonare cu
dezvoltarea hipertensiunii pulmonare, infecţii ale căilor
respiratorii, superioare şi inferioare
 Afectarea cardiacă: pericardită, miocardită, endocardită,
ateroscleroză are o evoluţie severă şi accelerată, vasculita
coronariană cu angor pectoral sau chiar de infarct
miocardic.
 Afectarea renală: vasculita renală, nefropatie
secundară tratamentului, amiloidoză secundară
 Afectarea neurologică: polineurite senzitive, motorii
exprimate prin parestezii, paralizii, areflexie,
amiotrofie
 Afectarea oculară: episclerită, sclerită,
keratoconjunctivita. irită sau iridociclită
 Afectarea digestivă: ca rezultat al medicaţiei cu AINS,
glucocorticosteroizi şi citostatice, hepatită, vasculita
mezenterică, splenomegalie
 Hematologice: anemie, leucopenia, trombocitoza,
eozinofilie
 Hemoleucograma -leucocitoză, VSH accelerat, trombocitoză
 Sumarul urinei
 Testarea biochimică a sângelui:
 • Proteina C-reactivă
 • Fibrinogenul
 • Gamaglobulinele, crioglobulinele
 • ALT, AST, bilirubina şi fracţiile ei
 • Ureea, creatinina
 • Proteina totală
 • Colesterolul total, LDL-Co, HDL-Co, TG
 • Calciul seric, Ferul seric
 Modificările imunologice:
 • FR este pozitiv la 65-80%,
 • Ac-CCP - cea mai mare specificitate în AR(aproximativ 95%)
 • Anticorpi antinucleari prezenţi în 10-15%
 Examenul lichidului sinovial
 Biopsia sinovială
 Examenul radiologic articular: osteoporoza, îngustarea
spaţiilor articulare, deformări articulare, anchilozel
 Ecografia articulară: acumularea de lichid sinovial,
sinovită şi tenosinovită
 RMN articulară:
 ECG Ecocardiografia
 Ultrasonografia organelor interne
 FEGDS
 Radiografia pulmonară
 Spirometria
 TC pulmonară
 Densitometria DXA/ecografică
 Examenul fundului de ochi
 1. Redoare matinală - articulară sau periarticulară cu
durata de minim 1 oră
 2. Artrită a 3 sau a mai multe arii articulare,
 3. Artrită a articulaţiilor mîinii: interfalangiene
proximale, metacarpofalangiene sau radiocarpiene
 4. Artrită simetrică:
 5. Noduli reumatoizi:
 6. Factorul reumatoid în serul sangvin
 7. Modificări radiologice:
 Notă: Diagnosticul de AR este considerat veritabil la
prezenţa a cel puţin 4 dintre cele 7 criterii sus-numite.
 Criteriile 1-4 trebuie să persiste cel puţin 6 săptămîni.
 Măsuri cu caracter general:
 Tratamentul medicamentos:
 Medicamentele prescrise se folosesc, de obicei,

timp îndelungat.
 Medicul trebuie să vă iniţieze în efectele

adverse, pe care le puteţi observa chiar dvs., sau

sunt observate la cercetarea analizelor de sînge
şi de urină colectate regulat la un interval stabilit
de medic.
 Debut acut, cu sindrom articular sever şi cu
alterarea stării generale
 Gradul de activitate înalt a procesului inflamator
reumatoid
 Proceduri terapeutice administrate ambulatoriu
neefective
 Prezenţa complicaţiilor sistemice
 În caz de necesitate a unor metode specifice de
tratament: puls-terapie.
 În caz de necesitate a aplicării unor metode de
evaluare sau diagnostice specifice (ex.,
 biopsie sinovială, artroscopie).
 • Încurajarea unui mod sănătos de viaţă
 • Abandonarea fumatului
 • Abandonarea consumului sporit de alcool
 • Reeducarea funcţională
 • Menţinerea unui tonus muscular
 • Kinetoterapia
 • Ergoterapia
 • Masajul
 • Balneoterapia (în afara perioadei de acutizare)
 • Purtarea protezelor (statice şi dinamice)
 • Folosirea metodelor sigure de contracepţie
 • Evitarea suprainfecţiilor
 AINS (Diclofenac,Ibuprofen,Piroxicam,
Nimesulid, Meloxicam)
 Corticoterapia locală, sistemică, puls terapia

(Prednison, Prednisolon, Metilprednisolon,

Dexametazonă, Betametazonă)
 Evoluție severă: Metotrexat, Sulfasalazina,

Antimalaricele de sinteză (Hidroxiclorochina),

Azatioprina, Ciclofosfamida
 Tratamentul chirurgical: sinovectomie,

artroplastie, rupturi tendinoase

FRA Guta AR LES SS
 LES- este o maladie autoimună
polisindromică de etiologie
necunoscută, care se dezvoltă pe
fondul proceselor de imunoreglare
imperfecte determinate genetic,
asociată cu hiperproducţia anticorpilor
antinucleari.
 Pentru LES este caracteristică afectarea
articulaţiilor, pielii, vaselor şi antrenarea în
procesul a viscerelor.
 numită lupus datorită modificărilor rosu-
violacee şi sensibilă la soare ale pielii, în zona
pomeţilor de obicei, amintind de muşcătura
de lup.
 Severitatea bolii este foarte variabilă , de la
forme benigne, cu afectare limitată, cutanată
si articulară, la forme cu afectări viscerale
multiple.
 LES cea mai frecventă boală autoimună
sistemică
 predomină la femei (raport pe sexe F/B=8-
9/1)
 debutînd între 15 si 45 de ani, mai frecvent
între 20 si 30 de ani
 se poate întîlni şi la bărbaţi ,copii şi persoane
mai învîrstă (12 % din pacienţi au 50 de ani
sau chiar mai mult).
 Este de trei ori mai frecventă la rasa neagră
decît la cea albă.
 În 5-10 % se constată o agregare familială.
 Etiologia LES este complexă şi insuficient
cunoscută , intervin factori multipli:

 Genetici
 endocrini
 si de mediu.
 rolul lor este sugerat de predispoziţia
familială a unor cazuri de LES
 de implicarea genelor HLA A1, HLA B8 etc.
 argumente epidemiologice sugerează rolul
hormonilor sexuali (deoarece femeile se
îmbolnăvesc mai frecvent de cît bărbaţii) în
patogeneza bolii.
 LES afectează în special femeile de vîrsta

fertilă (boala debutează foarte rar înainte de

pubertate sau după menopauză).
 infecţiile virale (viruşii ARN şi retroviruşii)
 Infecțiile bacteriene
 anumite medicamente (procainamida şi
hidralazina)
 expunerea la radiaţii UV.
• este polisindromic
• debutul este variabil, insidios sau acut
• de la un debut monosimptomatic (artrită,
afectare cutanată) la un debut exploziv, cu
alterarea stării generale şi afectare
multiviscerală de la început.
• RUV
• Medicamente
• Infecţii
• intervenţii chirurgicale
• sarcină.
 Fatigabilitate
 Astenie
 Febră
 scădere ponderală
 modificări trofice.
 în 90% de cazuri

Artrita este:
 -migratoare cu acumulare de lichid sinovial
nesemnificativ
 -artritele sunt nonerozive şi nondeformante
(deosebire de artrita reumatoidă)
 -mai frecvent sunt afectate articulaţiile
interfalangiene proximale, ulterior în descreşere
cele carpofalangiene, radiocarpiene şi ale
genunchilor.
 mialgiile (15-64%),
 mai rar miozitele (5-11%),
 manifestate prin astenie muscullară
proximală,
 dureri si oboseală musculară ,
 foarte rar atrofii musculare.
 osteoporoza este postinflamatorie
sau complicaţie a tratamentului cu
glucocorticosteroizi.
 Afectarea pielii este polimorfă şi serveşte
drep criteriu de diagnostic în LES.
 erupţiile de fotosensibilitate au un aspect
nespecific
 similar urticariei localizate în zonele
expuse la soare
 se vindecă fără hiperpigmentare sau
cicatrici
 în fluture este relativ tipic şi frecvent
 interesînd aripile nasului şi pomeţii
 respectînd şanţul nazo-labial.
 Poate cuprinde şi regiunile

periorbitare, fruntea , decolteul şi

faţa dorsală a mîinilor
 leziunile discoide au o evoluţie cronică şi
pot precede cu mai multi ani celelalte
manifestări ale LES.
 Au aspectul unor plăci eritematoase sau
papule , cu limite nete si centrul mai ridicat.
 Evoluează în trei stadii: eritem,
hiperkeratoză şi atrofie.
 Pot forma cicatrice şi hipo- sau
hiperpigmentare.
 Au aceeasi localizare ca şi eritemul în
fluture.
 este frecventă
 dispusă în plăci
 mai rar, difuză.
 Poate interesa orice zonă cutanată cu
pilozitate .
 Este reversibilă, părul este uscat , lipsit de
luciu si friabil
 -leziunile mucoase se întîlnesc la 40 %
dintre pacienţi: ulceraţii palatine,ulceraţii
ale septului nazal, gingivita eroziva.
 Pleurezie (50%)
 pneumonie lupică (5%),
 hipertensiune pulmonară (1%)
 hemoragii alveolare
 fibroza pulmonară.
 Lupuspneumonita se dezvoltă în perioada de
acutizare a maladiei şi se caracterizează prin
dispnee şi tuse cu hemoptizii.
 Radiologic se depistează accentuarea
desenului pulmonar şi de procesul pulmonar
propriu –zis, capacitatea vitală a pulmonilor
fiind diminuată.
 Lupuscardita fiind o pancardită,
de regulă
 la deput se inregistreaza inflamaţia separată

a tunicilor şi antrenarea lor succesivă în

procesul patologic.
 Mai frecvent se depistează pericaridita, cu

prevalarea formei uscate

 survineprecoce în primii 5 ani de la
debutul bolii
 poate duce pînă la IR
 mai frecvent GL proliferativă şi nefrita
membranoasă care se manifestă prin
sindromul nefrotic (proteinurie,
eritrociturie, cilindrurie, majorarea nivelului
de creatinină în serul sangvin, scăderea
filtraţiei glomerulare )
 fenomenul Raynaud,
 gangrena extremităţilor,
 disfagie, anorexie, greţuri, varsaturi,
 dureri abdominale,
 hepatomegalie.
 afecteaza vasele de sange ale pielii;
 se manifesta la nivelul degetelor care devin initial
palide, apoi capata o nuanta albastruie (cianotica);
 pielea afectata are sensibilitatea redusa, apar
furnicaturile si este rece la atingere
 inflamatia vaselor sanguine (vasculita): sangerarile
pot duce la aparitia unor pete cu dimensiuni
variabile, de culoare albastruie sau pete de
dimensiuni mici, rosietice, diseminate pe suprafata
pielii sau la nivelul patului unghial.
 Anemia este frecventă în LES
 Leucopenia
 Trombocitopenia
 adenopatii.
 tulburările cognitive
 urmate de cefalee
 tulburările afective
 boala cerebrovasculară, convulsiile,
 hemipareze, polineuropatia,
 indispoziţie, depresie reactivă.
 depistării anticorpilor antineuronali, care
provoacă tulburarea sistemului nervos
central.
 Evoluţia bolii este extrem de variabilă, de la
forme benigne la forme foarte grave.
 Gravitatea este dată în special de afectarea
renală şi neuropsihică.
 Evoluţia se produce, de regulă, cu pusee si
remisiuni succesive , imprevizibile.
 Episoadele de activitate ale bolii apar fie
spontan, fie sunt declanşate de factori
precipitanţi, precum infecţiile, stresul,
expunerea la soare, sarcină, medicamentele.
 Remisiunile se pot produce spontan sau ca
raspuns la tratament.
 s-a ameliorat datorită progreselor realizate în
cunoasterea mecanismelor, diagnosticului şi a
tratamentului bolii.
 În prezent supraveţuirea pacienţilor la 10 ani este
>90-95%.
 Cauzele de mortalitate sunt: activitatea proprie a
bolii, complicaţiile infecţioase, complicaţiile
iatrogene şi accidentele cardiovasculare.
 Factori de prognostic negativ sunt: debutul bolii în
copilărie sau adolescenţă, afectarea renală şi
afectarea sistemului nervos central.
 Modificări hematologice:
 Anemie hipocromă
 Anemie hemolitică ( se întîlneşte rar)
 Leocopenie
 Limfopenie
 Trombocitopenie
 VSH-accelerat
 La mojoritatea pacienţilor se depistează
anticorpi antinucleari.

 O importanţă mare în diagnosticul maladiei

au depistarea celulelor lupice ( LE ), care se
detectează în 70 – 80% de cazui.

 Modificări urinare: proteinurie, eritrociturie,

cilindrurie, majorarea nivelului de creatinină
în serul sangvin, scăderea filtraţiei
glomerulare.

 Examinarea paraclinică pe sisteme de organe

afectate.
 1. Eritem facial
 2. Discoid
 3. Fotosensibilitate
 4. Ulceraţii ale mucoaselor
 5. Artrita neerozivă
 6. Serozite (efuzie pleurală sau pericardială)
 7. Atingeri renale (proteinuria >0,5)24 ore sau cilindrurie
 8. Afectarea SNC: convulsii, psihoze
 9. Modificări hematologice
 10.Tulbur[ri imunologice:celule LE, anticorpi antinucleari
(ANN)
 Reţineţi! Diagnosticul este veritabil în prezenţa a patru şi
mai multe criterii ARA,1982. Sensibilitatea criteriilor este
de 96%, specificitatea-96%.
 Nu există tratament curativ.
 Remisiunile complete sunt rare.
 Astfel pacientul si medicul trebuie să adopte
o strategie terapeutică care să controleze
puseele acute severe de boală şi să
stabilească strategii de întreţinere în care
simptomele să fie suprimate la un nivel
acceptabil.
 Se recomandă a fi evitate:
 -expunerea la soare sau solar chiar în lipsa
istoricului de fotosensibilitate: evitarea
băilor de soare , protecţie vestimentară sau
cosmetică
 -contactul cu persoane cu infecţii virale ,
infecţiile depistate trebuie tratate prompt şi
corect
 -medicamentele susceptibile de a induce
sau agrava boala trebuie prescrise cu
prudenţă
 contraceptivele orale ce conţin estrogeni pot
creşte riscul de tromboze
 dispozitivele intrauterine prezintă risc de
inflamaţie/infecţie locală.
 Prin urmare se recomandă contraceptivele
orale pe baza de progesteron sau cele locale
: prezervativ , spermicide
 sarcina în timpul puseelor de activitate a
bolii sau în prezenţa unei afectări viscerale .
 Preparatele de linia întîi în tratamentul LES
sunt glucocorticosteroizii (GCS):
 -ei permit menţinerea sau prelungirea vieţii

pacienţilor, ameliorînd calitatea vieţii şi

pronosticul ei.
 Prednisolona
 Metilprednisolonului (pulsterapia)
 Administrarea citostaticilor
 - ciclofosfamidul (pulsterapie-1000mg
intravenos,apoi cîte 200mg pînă la doza
sumară 500mg).
 - azatioprinul-2-2,5mg/kg/zi
 - metotrexat-7,5-10mg/săptămînă per os
 Artralgiile, artritele, mialgiile, febra şi
serozitele uşoare se pot ameliora cu
antiinflamatoare nesteroidiene (AINS ) sau
mai bine analgezicele obisnuite
 AINS avind efecte adverse gastro-intestinale

şi renale.
 Aminochinolonele
 Alte terapii pentru eritemul facial includ

creme protectoare pentru soare (SFP>15) ,

glucocorticoizi topici (Fluocinolon,
Flumetazon ), retinoizi si Dapsona.
 În concluzie, menţionăm că problema LES nu
se poate considera rezolvată complet.
 Metodele moderne de diagnostic şi tratament

permit modificarea pronosticului sub

influenţa diverselor programe noi de
tratament.